1
NOUTĂȚI Reporter Regio SLIDER

Succes brodat într-un atelier din Bârlad, cu sprijin Regio

Reporter REGIO: episodul 20

Succes brodat într-un atelier din Bârlad, cu sprijin Regio

Povești de succes, posibile cu sprijinul Regio Nord-Est 2014-2020                                                                                                                                                                                                                                     

Au pornit de la zero, cu un credit în bancă și dorința de a le fi mai bine copiilor lor. Au învățat să croiască, să brodeze și să dezvolte o afacere în care nu aveau nicio pregătire. Timpul le-a dovedit că au făcut alegerile corecte, iar cifra de afaceri de 1,4 milioane lei în 2022 este doar o consecință a acestor alegeri. Spun că fondurile obținute din POR 2014-2020 pentru echipamentele performante, în valoare de un milion de lei, cu care și-au dotat atelierul i-au „obligat” să se dezvolte în vremuri în care nu mai credeau că pot să o facă. Soții Cărare din Bârlad sunt dovada că dacă vrei, se poate, indiferent de impedimente. În 2006 au realizat că vor mai mult, odată cu venirea pe lume a primului copil. El polițist, ea asistent de farmacie, și-au dorit să aibă un venit extra care să le permită să meargă într-o vacanță, de exemplu, fără să destabilizeze bugetul familiei. Au început o afacere, dar nu aveau să știe că parcursul lor în lumea antreprenoriatului va fi un roller coaster. Povestea soților Cărare este exemplul că se poate să crești o afacere pas cu pas, se poate să iei fonduri europene și să îți utilezi secția de confecții cu echipamente cum doar la ateliere de renume găsești și se poate să ai succes cu produsele gândite și croite de tine.  

Magazin de haine și atelier de retușuri

Primul pas în antreprenoriat, pentru Mihaela și Constantin Cărare, a fost în zona comerțului: un magazin de haine și încălțăminte produse în România. Au făcut un credit în bancă și au înființat un magazin exclusivist în Bârlad ce avea contracte de comercializare doar cu producători români. Mihaela a mai mers în paralel la jobul ei din farmacie încă doi ani, dar pentru că magazinul stagna și nu se putea implica așa cum și-ar fi dorit ca să-l crească, a renunțat la farmacie și s-a dedicat întru totul magazinului. Era perioada de boom economic în care toată lumea cumpăra de toate. Pentru că oamenii mai aveau nevoie de modificări la hainele pe care le cumpărau din magazin, soții Cărare au început să colaboreze cu o croitoreasă pentru a face aceste mici retușuri. Încet, încet această colaborare s-a transformat în job full time și deschiderea unui atelier de croitorie. Atelierul l-au dotat cu ce aveau acasă, cu masă de călcat, fier de călcat, o mașină de cusut SH. Nu știau nimic în acest domeniu, dar au mers pe intuiție.

Parteneriatul cu Belgia

Toată lumea cumpăra de toate până… n-a mai cumpărat. A venit criza financiară, iar comerțul n-a mai mers. Soții Cărare s-au văzut nevoiți să renunțe la magazin și să meargă mai departe cu atelierul de retușuri. „Ne-a fost foarte, foarte greu. Susțineam afacerea din salariul soțului. Când lua salariul, plăteam întâi angajații, iar noi trăiam din ce retușuri se mai făceau”, își aduce aminte Mihaela. Până când… i-a contactat Dominique. Un belgian tânăr care avea o idee în care credea: niște fețe de masă, de forme diferite, personalizate, din piele ecologică. Întâmplarea (sau destinul) face ca un bârlădean, prieten din copilărie cu cei doi soți, vindea mere caramelizate pe băț la un târg din Belgia, iar  Dominique avea standul fix în fața lui. Auzind că este din România, l-a întrebat dacă nu știe pe cineva care are un atelier de confecții și ar putea să îi facă un produs pe comandă. El știa și avea unde să vândă, dar nu avea un producător. Cantitățile pe care voia să le facă nu le putea procura din China sau India așa că a contactat-o pe Mihaela.

Acest tânăr i-a spus Mihaelei că el vine în România măcar să stea de vorbă. „Am zis că dacă tot vine tocmai din Belgia, măcar să îi fac un produs. Am cumpărat niște materiale de la un magazin din apropiere, ce-am găsit, un material lucios. Am făcut niște mostre. Au ieșit atât de urât. Dar nu a contat pentru el. Era mulțumit că-l asculta cineva. Era mai tânăr decât mine, cu multă energie, cu un napron din piele ecologică în mână și a zis că el așa ceva vrea să vândă. Nici măcar nu era conceptul lui, l-a luat de undeva”, povestește, râzând, Mihaela.

           

Business pe termen lung

Atunci le-a povestit Dominique planul lui de afacere gândit pe termen lung. Conceptul lui de business era sa vândă articole horeca unor clienți mari din domeniu. Dar ideea ce îl distingea de alți vânzători era că dacă un client ar fi vrut să cumpere același napron de la el peste 5 ani pentru că s-a uzat unul în restaurant, clientul ar fi avut garanția că la el găsește. Ideea era foarte bună, dar Mihaela și Constantin nu aveau cum garanta că găsesc aceleași materiale și peste 5 ani. Belgienii aveau un plan de dezvoltare, știau ce voiau. Soții Cărare nu aveau niciun plan, trăiau de la o lună la alta. Dar nu au recunoscut niciodată asta. Au mers în negociere de la egal la egal, chiar dacă nu știau nici ce preț să ceară. Dominique a plecat din România cu gândul să găsească niște distribuitori, Mihaela a rămas să facă niște mostrare. „Duceam copilul la școală într-o dimineață și am auzit la radio o reclamă cu târgul de mobilă de la Romexpo. Am zis că sigur la un târg de mobilă vin și cei care vând materia primă pentru canapele, nu? Sincer, nu aveam bani de motorină să mergem până la București. Așa că le-am cerut lor bani. Le-am zis că eu mă duc pe timpul meu, nu că nu am avea bani, iar timpul costă”, povestește Mihaela. S-au dus la Romexpo cu 100 de euro trimiși de Dominique și firma lui și au găsit un furnizor polonez cu care lucrează și astăzi. „L-am întrebat, dacă am nevoie fix de pielea asta ecologică peste 10 ani, o aveți? A zis: sigur ca da! M-a întrebat ce vrem să facem cu materialul? Fețe de masă. Ne-a spus că n-a mai întâlnit așa ceva, că ei fac canapele.. În cele din urmă, i-am trimis mostrarul belgianului, a fost foarte mulțumit și de acolo a început nebunia”, spune Mihaela.

Nevoia de echipamente performante

Își aduce aminte Mihaela cât de greu a cusut pielea aia ecologică. Pentru că, evident, nu avea mașină de cusut specială pentru piele. Ca să alunece acul pe material, uda înainte cu o bucată de vată îmbibată în apă. „Lucram imposibil de greu. Nu credeam că o să reușesc să le fac. Dar trebuia să le fac. Planurile pe care mi le spunea el erau șansa noastră de a răzbi. Noi disponibilitate de muncă aveam, iar el voia să facă ceva diferit pe piață. Voia ceva personalizat, o broderie pe produsul respectiv. Eu știam pe cineva din Bârlad care avea o mașină de brodat. Am făcut niște probe. Îmi aduc aminte că atunci, acum 10 ani, mi-a cerut 40 de cenți pe o broderie pe care acum o facem cu 17 cenți”, povestește Mihaela.

Și-au dorit cu ardoare o mașină de brodat

Au început să facă mostre cu broderie, iar partenerul belgian le prezenta clienților. Toți clienții aveau logo-ul lor pe care doreau să îl personalizeze. Mihaela își aduce aminte că erau comenzi la care partea de broderie era mai scumpă decât manopera. Deși ea le croia, cosea, ambala și le trimitea. Atunci au zis amândoi că își doresc o mașină de brodat și vor face tot posibilul să o cumpere.

Atunci a încolțit ideea unui proiect cu finanțare europeană. Cel la care externalizase broderia începuse să întârzie termenele de livrare, iar soții Cărare nu își permiteau acest lucru. Ei s-au diferențiat în piață tocmai datorită termenelor scurte de livrare, între 5 și 10 zile. Atunci firma parteneră belgiană a venit cu ideea cumpărării unei mașini de brodat. Până la urmă,  pentru că era foarte scumpă, în jur de 60-80 mii euro și amortizarea era lungă, au hotărât să nu investească. „Atunci am spus că vom cumpăra noi o mașină de brodat. Cu credit, cu ce-o fi. Nu aveam nicio idee ce înseamnă o mașină de brodat, eu abia învățasem ce e o mașină de cusut. Ne-am orientat atunci către Start-Up Nation. Nu ne-am încadrat din cauza informațiilor greșite transmise de consultant. Și-au dat seama că au greșit și ne-au dat banii inapoi. Dar noi tot căutam fonduri disponibile”, povestește Constantin.

96 de puncte

În tot timpul acesta, ei au continuat să crească. Au cumpărat două mașini speciale pentru croit pielea, o masă de călcat performantă și alte utilaje SH. Se dezvoltau. La un moment dat, s-au mutat în chirie în alt spațiu și au trecut de la 140 de metri pătrați la 250. De la tăiat la foarfec bucată cu bucată, la masă de croit, de la întins rola de material pe jos și stat în genunchi să taie, la spațiu suficient de desfășurare. „La parter era ok, la etaj era la roșu. Am amenajat clădirea ca să o luăm în chirie. Am zis ok, avem o clădire jumătate goală, o dorință de dezvoltare, niște credite. Hai să vedem cum facem să luăm mașina aia de brodat. Trebuia să mai scoatem bani de undeva. Am discutat cu cineva, treaba lui era doar să vadă dacă și ce șansă de finanțare are un proiect. Ne-a spus din start că firma de consultanță nu ia proiecte care nu au șanse. După câteva calcule, ne-a spus că am lua undeva la 96 de puncte. Și fix atât am luat”, povestește Constantin Cărare.

Finanțarea din POR și psihologia inversă

Ei știau că finanțarea era de 200 mii euro, iar partea de cofinanțare de 30%. Financiar stăteau bine în acte, cifra de afaceri era ok, se încadrau la un credit pentru cofinanțare. Daaar… a venit pandemia. Proiectul a fost aprobat în 2020, în plin lockdown. „Eram aici, în secție, făceam măști când am primit vestea. Nu știam dacă să mă bucur sau să plâng. Era momentul în care totul era închis. Horeca era la pământ. Ne-am pus problema câți bani pierdusem până atunci și dacă merită să mergem mai departe. Era un proiect acceptat, deci trebuia să dăm banii pe consultanță. Mulți. Dar cum să-i dăm dacă nu aveam de unde pentru că totul era închis? Nu mai era nimic din ce gândisem noi inițial”, își aduce aminte Mihaela.

Soții Cărare au gândit o linie completă de confecții textile, toate echipamentele ce urmau să vină prin proiect erau așezate milimetric în planul lor. Aveau schemele desenate pe pereți. Între timp au dezvoltat și conceptul de șorțuri personalizate, articole vestimentare pentru domeniul horeca, coșuri de pâine, suport pentru cuțite, gama se diversificase considerabil. „Ideea inițială a fost a belgianului, dar ce s-a dezvoltat după a fost meritul Mihaelei. Ea le-a gândit detaliu cu detaliu”, spune, mândru, Constantin.

Când au terminat lista de dorințe cu echipamente și au trimis-o către firma de consultanță, aceasta le-a spus că nu e suficient, mai trebuie echipamente de încă 80 de mii de euro. 200 mii euro despre care știau ei erau cei 70% din proiect. De la 60 de mii cofinanțare, acum ajunseseră la 80 de mii și nu se mai încadrau în credit. Era exact suma cât costa mașina de brodat inițial. Toate planurile le erau date acum peste cap. Și pentru că înapoi nu mai puteau da, au preferat să gândească că vor lua mașina de brodat în rate. Iar restul utilajelor era bonus. Îi ajuta psihic gândul acesta. Nu aveau susținere din partea nimănui. Toată lumea era închisă în case, iar ei luau utilaje de 280 mii de euro pentru a face produse pentru domeniul horeca. „Partenerii din Belgia nu ne puteau ajuta. Nimeni nu putea. Începuse nebunia. Se spunea că nu vom mai avea voie să vindem coșuri de pâine, că trebuie să fie totul igienic, că nu vor mai fi meniuri pe masă ca să nu fie atinse de multă lume. Cum o dădeai, tot rău era. Dar am mers înainte”, spune Mihaela.

Acum, în 2023, la finalizarea proiectului, toate utilajele sunt folosite și aduc plus valoare firmei. Un singur om face, datorită utilajelor, munca a trei oameni. Precizia este milimetrică, fără greșeli umane. Afacerea se dezvoltă și începe să pătrundă și pe piața românească din ce în ce mai bine. Au luat chiar și certificare ISO pentru dezvoltarea șorțului. „Când mai plecăm pe undeva, iau geanta cu mostre cu mine. Nu se știe niciodată cu cine pot discuta. Am învățat mult și de la partenerii noștri belgieni. Ei ne-au stat alături la târgul internațional la care am participat, ne-au fost ca o garanție de calitate. Acum că știm parcursul unui proiect cu finanțare europeană, abia îl așteptăm pe următorul”, spune Constantin.

 

Reporter REGIO este o inițiativă ADR Nord-Est, care are în prim-plan promovarea proiectelor de succes ale beneficiarilor noștri, proiecte care au reușit să iasă în evidență aducând plus valoare și impact în comunitate. Într-o perioadă în care predomină știrile negative, vă propunem spre lectură povești frumoase, dar adevărate, menite să întărească credința că „se poate”! Fii parte din poveste!

Ești beneficiar Regio? Lasă-ne să-ți spunem povestea.

Contactează-ne pentru detalii la info@adrnordest.ro

shoegame_cover
NOUTĂȚI RIS3

Proiectul ShoeGAME: povești de succes din Regiunea de Nord-Est în domeniile de specializare inteligentă

ShoeGAME: Dezvoltarea competențelor cheie în învățământul vocațional pentru industria încălțămintei prin jocuri video educaționale

Continuăm seria “Poveștilor de Succes” din domeniile de specializare inteligentă, aducând în atenția dumneavoastră proiectul ShoeGAME finanțat în cadrul programului Erasmus+ și derulat de un consorțiu de parteneri internaționali coordonat de Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi” din Iași.

Scopul principal al proiectului ShoeGame este de a îmbunătăți atractivitatea învățământului vocațional în domeniul încălțămintei pentru tânăra generație, oferindu-le, în același timp, competențele tehnice și specifice sectorului, precum și competențele digitale, de circularitate și de sustenabilitate.

Principalul rezultat al proiectului reprezintă o platformă care include un joc video educațional pentru elevi și organizații, precum și un pachet de trasee de formare, metodologii și ghiduri pedagogice adresate tutorilor/profesorilor pentru includerea jocului video educațional și învățării prin joc în curriculumul învățământului vocațional pentru sectorul încălțămintei.

Descarcă
> rezumat proiect
> newsletter dedicat proiect

1
NOUTĂȚI

“Haine noi” pentru sectorul Textile

În perioada 10-12 octombrie 2023, reprezentanți ai Agenției pentru Dezvoltare Regională Nord-Est au participat la un workshop în Prato (Italia), organizat în cadrul proiectului RegioGreenTex.

Prato este considerat unul dintre cele mai mari districte industriale din Italia, cel mai mare centru textil din Europa și unul dintre cele mai importante centre din lume pentru producția de fire și țesături din lână.

Întâlnirea cu partenerii europeni a fost un bun prilej pentru a discuta despre evoluția și perspectiva proiectului, subliniind obiectivul ambițios de a crea un lanț valoric dedicat reciclării textilelor, maximizând oportunitățile pieței.

   

RegioGreenTex este un proiect care promovează colaborarea în cercetare și dezvoltare pentru industria textilă și are ca scop dezvoltarea unui ecosistem și a unei piețe unificate de textile in UE, de-a lungul întregului lanț valoric (de la producerea de materii prime, până la punerea pe piață a unor produse finite), în care să fie stimulate practicile economiei circulare. Acest lucru va fi realizat prin investiții direcționate în ecosistemele regionale în curs de dezvoltare, conform unei abordări sistemice, care va reconfigura lanțul valoric textil european într-un nou cadru, aliniat practicilor de economie circulară.

Agenția pentru Dezvoltare Regională Nord-Est, în calitate de partener în acest proiect, este coordonator al pachetului de lucru care se ocupă cu dezvoltarea unui tool digital și animarea ecosistemului pentru o tranziție către sectorul textil verde.

Totodată, suntem și coordonatorii unuia dintre hub-urile regionale dezvoltate prin acest proiect, hub ce se concentrează pe reciclarea textilelor și tehnologii de design zero-waste.

Pe durata acestor zile, ne-am conectat mai bine cu partenerii din celelalte 10 regiuni participante în proiect, am împărtășit experiențe și cunoștințe, am vizitat companii din Prato și am fost plăcut surprinși de istoricul și experiența acestei regiuni în sectorul textile, ce datează încă din secolul al XII-lea.

IMG_2391
NOUTĂȚI

#NEdigitalizăm: Finalizarea etapei de verificare a eligibilității potențialilor solicitanți înregistrați pe platforma online și procesul de selecție aleatorie

Dragi antreprenori interesați în digitalizare,

Apreciem interesul dumneavoastră crescut pentru Apelul-Pilot de proiecte la nivel Regional, cod PR/NE/2023/PI2/RSO1.2/1 “Transformarea digitală a IMM-urilor orientată către creșterea intensității digitale“.

Până la data de 29 septembrie 2023, ora 14:00, au fost completate pe platforma online de înregistrare a potențialilor solicitanți de finanțare, 1288 chestionare.

În ultimele săptămâni, acestea au fost verificate de către experții ADR Nord-Est, urmărindu-se corelarea dintre datele furnizate prin platforma online și criteriile de eligibilitate prevăzute în Ghidul Solicitantului.

În data de 20 octombrie 2023, procesul de verificare a chestionarelor s-a încheiat, rezultând o listă cu 1038 societăți comerciale declarate eligibile.

Astăzi, 23 octombrie 2023, a avut loc procesul de selecție aleatorie, prin metoda RCT (Randomized Controlled Trial) a firmelor care vor fi invitate, în mod formal, să depună o cerere de finanțare în cadrul PR/NE/2023/PI2/RSO1.2/1 “Transformarea digitală a IMM-urilor“.  Selecția a fost realizată cu participarea unei Comisii de supraveghere constituită din reprezentanți ai Băncii Mondiale și ADR Nord-Est, în prezența unui notar public.

După validarea procesului, toți cei care au depus chestionare pe platforma online vor fi notificați, începând cu data de 26 octombrie 2023, cu privire la rezultatul verificării eligibilității și selecției aleatorii, astfel:

  • Potențialii solicitanți eligibili și selectați prin metoda RCT vor fi notificați de către AM PR Nord-Est 2021-2027, prin transmiterea prin e-mail a documentului „Invitație pentru depunere cerere de finanțare în MySMIS2021/SMIS2021+”
  • Potențialii solicitanți eligibili și neselectați prin metoda RCT vor fi notificați de către AM PR Nord – Est 2021-2027, prin transmiterea prin e-mail a documentului „Rezultatul selecției aleatorii prin metoda RCT”
  • Potențialii solicitanți declarați neeligibili în urma etapei de verificare în preselecție vor fi notificați de către AM PR Nord-Est 2021-2027, prin transmiterea prin e-mail a documentului „Rezultatul verificării eligibilității în etapa de preselecție”

TOȚI cei care au completat chestionarul online vor primi un raport personalizat, elaborat de experți ai Băncii Mondiale și London Business School, din care vor afla:

  • Care este nivelul de maturitate digitală a companiei și domeniile cheie în care ar trebui să investească expertiză externă, capital, formare etc. pentru a începe un proces de digitalizare
  • Informații despre situația altor IMM-uri din Regiunea Nord-Est interesate să adopte soluții digitale 

Vă reamintim că prin acest apel-pilot, dezvoltat în parteneriat cu Banca Mondială, se urmărește transformarea digitală a IMM-urilor din Regiunea Nord-Est prin investiții pentru sprijinirea utilizării de instrumente, echipamente și servicii digitale.

Pentru a înțelege provocările cu care se confruntă întreprinderile mici și mijlocii în digitalizare, Banca Mondială a dezvoltat un program menit să ofere o imagine mai clară asupra nevoilor de digitalizare din regiune, prin realizarea unei evaluări independente a impactului investițiilor în digitalizare. Proiectul este finanțat de Comisia Europeană în cadrul inițiativei „Consolidarea monitorizării și evaluării programelor de inovare în UE”.

IMG_20231018_101854
Fără categorie NOUTĂȚI RIS3

Atelier de descoperire antreprenorială în domeniul RIS3 Nord-Est turism și specializările conexe (digitalizare, alimentație)

Pe 18 octombrie 2023, a avut loc, la Suceava, un Atelier de Descoperire Antreprenorială în domeniul Turismului, organizat în parteneriat de Agenția pentru Dezvoltare Regională Nord-Est și Universitatea „Ștefan cel Mare”. Evenimentul a avut ca scop identificarea unor soluții și idei de proiecte inovative care să vină în sprijinul dezvoltării sustenabile a turismului din Regiunea Nord-Est.

Au participat peste 40 de profesioniști din domeniul turismului și al specializărilor conexe (digitalizare și alimentație) – cadre didactice universitare și din învățământul pre-universitar, cercetători, studenți, reprezentanți ai mediului de afaceri, ai administrației publice și ai societății civile, care au luat parte cu mult interes și entuziasm atât la dezbateri, cât și la cele două ateliere de lucru.

Principalele temele abordate au fost turismul sustenabil (dezvoltarea de noi produse și servicii turistice sustenabile) și digitalizarea în turism (servicii suport pentru turism).

În prima parte a evenimentului, reprezentanții ADR Nord-Est au abordat un subiect de mare interes: dezvoltarea prin inovare, ca prioritate investițională a Regiunii Nord-Est pentru perioada 2021-2027, și posibilele oportunități de finanțare. Cadrele didactice ale “Universității Ștefan cel Mare” din Suceava au adus în atenția auditoriului câteva proiecte educaționale și de cercetare-inovare de succes precum și programele universitare proprii, dedicate dezvoltării de aptitudini profesionale / competențe în domeniul turismului și al specializărilor conexe.

Atelierele de lucru desfășurate în partea a doua a evenimentului au beneficiat de o amplă participare și au generat o serie de idei de proiecte de inovare. Lucrările au avut două etape – una dedicată analizelor SWOT și identificării și prioritizării nevoilor specifice de dezvoltare-inovare și cealaltă, identificării de soluții inovative și transpunerii acestora în fișe simplificate de proiect. 

La finalul evenimentului au fost dezbătute pe larg ideile de proiecte ambițioase, mature și mult apreciate de către participanți, răspunzând foarte bine provocărilor supuse dezbaterii, iar partenerii identificați au pus bazele primelor colaborări în vederea creării unui consorțiu de proiect.

Card_17_Ruralities_s
NOUTĂȚI RIS3

Proiectul RURALITIES: povești de succes din Regiunea de Nord-Est în domeniile de specializare inteligentă

Continuăm seria “Poveștilor de Succes” din domeniile de specializare inteligentă, aducând în atenția dumneavoastră proiectul RURALITIES finanțat în cadrul programului Orizont Europa și derulat de un consorțiu de parteneri internaționali printre care și Asociația Rural Development Research Platform, în calitate de coordonator pentru România, Universitatea de Științe ale Vieții “Ion Ionescu de la Brad” din Iași, GAL Siret Moldova și YXS Avalana.

RURALITIES își propune să joace un rol structural prin dezvoltarea parteneriatului Africa-UE, conceput pornind de la colaborarea dintre cele două regiuni în diverse domenii de interes comun, cum ar fi dezvoltarea rurală. RURALITIES permite UE și Africa să se angajeze în dezvoltare sistemică, pentru responsabilizarea comunităților rurale în procesul de inovare.

Proiectul se concentrează pe crearea de centre de învățare, cunoscute sub numele de RURALITIES, care utilizează metodologii inovatoare și o rețea cuprinzătoare de laboratoare vii, pentru a capacita actorii rurali. Abordarea proiectului din mai multe perspective implică diverși actori, discipline, sisteme și sectoare. 

Descarcă
> rezumat proiect
> newsletter dedicat proiect

Vizual lansare P6 Educatie Municipii cover
COMUNICATE DE PRESĂ

Municipiile din Regiunea Nord-Est sunt invitate să depună proiecte pentru educație

Agenția pentru Dezvoltare Regională Nord-Est, în calitate de Autoritate de Management, anunță lansarea Apelului “Dezvoltarea infrastructurii educaționale pentru învățământul timpuriu (antepreșcolar și preșcolar), primar, gimnazial, liceal, învățământul profesional, inclusiv dual” – apelul dedicat Municipiilor reședință de județ și Municipiilor, din Prioritatea 6 – O regiune educată.

Obiectivul specific al acestei priorități îl reprezintă îmbunătățirea accesului egal la servicii de calitate și incluzive în educație, formare și învățarea p tot parcursul vieții prin dezvoltarea infrastructurii accesibile, inclusiv prin promovarea rezilienței pentru educația și formarea la distanță și online.

Alocarea financiară disponibilă pentru acest apel de proiecte este de 83,86 milioane euro.

Apelul este dedicat unităților administrativ-teritoriale municipii, dar și parteneriatelor dintre municipiu și comune/ orașe/municipii din: zona funcțională urbană / zona metropolitană / Servicii desprinse din aparatul Primăriei care au în administrare infrastructura educațională.

Sunt sprijinite următoarele activități: 

  • Crearea/ modernizarea/ extinderea/ dotarea unităților de învățământ;
  • Achiziționarea de mijloace de transport școlar electrice (echipate pentru transportul elevilor cu dizabilități);
  • Stații de încărcare electrică instalate la nivel de unitate școlară;
  • Digitalizarea unităților prin platforme digitale de comunicare și schimb de documente, baze de date, biblioteci virtuale, dotări cu infrastructura de proiectare și mapare video, tablete, echipamente IT, software educaționale asociate învățământului on-line, etc.;
  • Infrastructura sportivă asociată unităților de învățământ, etc;
  • Modernizarea/ extinderea campusurilor profesionale integrate pentru educație și formare profesională;
  • Modernizarea/ extinderea atelierelor inteligente în învățământul secundar.

Cererile de finanțare vor putea fi depuse prin sistemul informatic MySMIS 2021/2021+ în perioada 26 octombrie 2023 – 31 martie 2024.

Cel mai recent Eurobarometru publicat în luna iunie a acestui an ne releva niște date interesante, pe care le puteam anticipa și noi am și făcut-o: 93% dintre europeni consideră că investițiile din fonduri europene trebuie să se concentreze pe infrastructura educațională, iar dintre români, 96% dintre respondenți au exprimat asta. E clar: nevoia există! Cum o acoperim? Acest prim apel din Regio Nord-Est care vizează modernizarea unităților școlare din Nord-Est este o șansă reală pentru Municipii să prioritizeze și să pregătească temeinic aceste proiecte, în beneficiul copiilor noștri. Alte 3 apeluri, în valoare de peste 90 milioane euro vor extinde această oportunitate anul viitor și pentru orașe, comune, dar și pentru învățământul universitar” a declarat Vasile Asandei, Director General ADR Nord-Est.

Mai multe informații despre acest apel finanțat în cadrul Programului Regional Nord-Est 2021-2027 sunt disponibile aici.

CmR
NOUTĂȚI

Clusterele, motoare ale ecosistemelor regionale de inovare

În perioada 21-23 noiembrie 2023 va avea loc la Iași evenimentul intitulat Clusters Meet Regions, organizat de Platforma Europeană de Colaborare a Clusterelor (The European Cluster Collaboration Platform), în numele Comisiei Europene, în parteneriat cu Agenția pentru Dezvoltare Regională Nord-Est și Asociația Română a Clusterelor – CLUSTERO.

Evenimentul include multiple activități, ce se desfășoară pe durata a 2 zile, respectiv:

Conferința regională (22 noiembrie 2023), în cadrul căreia se va dezbate rolul clusterelor ca parteneri de dialog în elaborarea, implementarea și monitorizarea politicilor și programelor de dezvoltare regională, cu accent pe cercetare-inovare și specializare inteligentă, îmbunătățire competențe pentru tranziția industrială și antreprenoriat;
Evenimentul de brokeraj (22 noiembrie 2023), organizat cu sprijinul Rețelei Enterprise Europe Network, cu accent pe industriile ITC, agroalimentară, prelucrarea lemnului, textilă, energie și mediu, sănătate, turism și bioeconomie;

Atelierele de lucru (23 noiembrie 2023) sunt dedicate ecosistemului european de inovare în domeniul reciclării textilelor și al bioeconomiei.

Participarea este gratuită, în condițiile înregistrării prealabile. Agenda și link-ul de înregistrare sunt disponibile la: https://iasi-clusters-meet-regions.b2match.io/.

Podcast Cover-Ana Nita
NOUTĂȚI podcast I&C

Podcast-ul “Informație & Cunoaștere” by ADR Nord-Est, Ep. #6: Cum ajung banii din bugetul UE în contul beneficiarului de finanțare prin Programul Operational Regional 2014-2020?

Vă invităm să ascultați episodul #6, al #Podcast-ului Informație și Cunoaștere by ADR Nord-Est: „Cum ajung banii din bugetul UE în contul beneficiarului de finanțare?” pentru a afla lucrurile care contează cu adevărat, informații precise și oneste care stimulează gândirea critică.

Invitata acestui episod este Ana Niță – Șef Serviciu Verificare Proiecte, care, împreună cu Directorul General, Vasile Asandei, prezintă modul de lucru, etapele și finalitatea proiectelor din POR 2014-2020, dar în mod special plățile aferente proiectelor implementate.

La 31 decembrie 2023 se încheie perioada N+3 din exercițiul financiar 2014-2020, dată până la care beneficiarii trebuie să-și efectueze toate cheltuielile eligibile aferente acestor proiecte, având în vedere că după această dată, toate cheltuielile devin neeligibile, astfel că, este un efort în întreg sistemul pentru a  reuși să aducem la bun sfârșit aceste proiecte.

Despre toate aceste aspecte, pe cât de tehnice , pe tot atât de interesante și detaliate, discută cei doi interlocutori, în speranța de a aduce unele clarificări, dar și de a aduce în prim plan importanța și rigurozitatea cu care trebuie facute lucrurile, de către fiecare parte implicată, pentru funcționarea întregului proces.

 

Audiție plăcută și cu folos!

NEdezvoltam
NOUTĂȚI

Caravana de informare #NEdezvoltăm microîntreprinderile ajunge în orașul tău!

Agenția pentru Dezvoltare Regională Nord-Est vine în întâmpinarea nevoii de cunoaștere a potențialilor beneficiari și organizează, în perioada următoare, o caravană de informare dedicată Apelului Investiții pentru modernizarea microîntreprinderilor. Caravana #NEdezvoltăm microîntreprinderile va ajunge în fiecare dintre județele Regiunii, iar experții ADR Nord-Est vor oferi informații relevante despre acest apel și condițiile de finanțare cuprinse în Ghidul Solicitantului. De asemenea, vei avea ocazia să stai de vorbă și cu alți antreprenori care au obținut finanțare în programul anterior și care, astfel, și-au dezvoltat afacerea.

Caravana #NEdezvoltăm microîntreprinderile ajunge în următoarele locații:

  • Bacău – 17 octombrie 2023, interval orar 11:00-13:00, Hotel Fiald, Strada Tazlăului 7A
  • Suceava – 19 octombrie 2023, interval orar 11:00-13:00, Hotel Mandachi, Bulevardul Sofia Vicoveanca 107
  • Botoșani – 24 octombrie 2023, interval orar 11:00-13:00, Camera de Comerț și Industrie Botoșani, Strada Dragoș Vodă 13
  • Bârlad – 26 octombrie 2023, interval orar 11:00-13:00, Cinematograful Victoria, Bulevardul Republicii 250
  • Iași – 31 octombrie 2023, interval orar 11:00-13:00, Hotel Unirea, Piața Unirii 5
  • Piatra Neamț – 2 noiembrie 2023, interval orar 11:00-13:00, Rubik Hub, Aleea Tineretului, nr. 26

Apelul „Investiții pentru modernizarea microîntreprinderilor” reprezintă o oportunitate reală pentru micii întreprinzători din Regiunea Nord-Est. Cu o alocare financiară de 30 de milioane de euro, acest apel oferă resurse substanțiale pentru investiții productive în microîntreprinderi, pentru modernizarea și dezvoltarea lor.

Tot ce trebuie să faci este să te înregistrezi utilizând linkul de aici. Participarea este gratuită, în limita locurilor disponibile.

#NEdezvoltăm împreună!