Categorie: Fără categorie

Fără categorie NOUTĂȚI Regio Nord-Est 2021-2027

25 septembrie 2023

Invitatie de participare cu oferta in vederea in atribuirii contractului Servicii catering pentru evenimentul Atelier de Descoperire Antreprenoriala in domeniul RIS3 Nord-Est TURISM si specializari conexe (digitalizare, alimentatie, sanatate) care va avea loc in data de 18 octombrie 2023, la Universitatea “Stefan cel Mare” din Suceava, judetul Suceava, cod CPV: 55520000-1 ”Servicii de catering”

1) Agentia pentru Dezvoltare Regionala Nord-Est, avand sediul in Piatra Neamt, jud. Neamt, str. Lt. Draghescu nr. 9, telefon/ fax: 0233-218071/2, initiaza Procedura Proprie in vederea incheierii contractului de achizitie publica Servicii catering pentru evenimentul Atelier de Descoperire Antreprenoriala in domeniul RIS3 Nord-Est TURISM si specializari conexe (digitalizare, alimentatie, sanatate) care va avea loc in data de 18 octombrie 2023, la Universitatea “Stefan cel Mare” din Suceava, judetul Suceava.

2) Obiectul contractului il reprezinta achizitia de servicii de catering pentru 1 (una) pauza de cafea, pentru un numar de minim 30 persoane – maxim 40 persoane, in data de 18 octombrie 2023, in municipiul Suceava, la sediul Universitatii “Stefan cel Mare”, situat in str. Universitatii, nr. 13, confom cerintelor autoritatii contractante din Caietul de Sarcini anexat.

3) Data si ora limita stabilite pentru depunerea ofertelor: 02.10.2023, ora 23:59;

4) Limba ofertei: Limba romana;

5) Adresa de e-mail la care se transmit ofertele: nicoleta.coman@adrnordest.ro. De pe aceasta adresa de e-mail se vor transmite eventualele solicitari de clarificare si comunicarile privind rezultatul achizitiei.

6) Calendarul estimativ al procedurii:
– Data de deschidere a ofertelor: 03.10.2023, ora 09:30;
– Data estimata de evaluare a ofertelor (dupa solicitarea de clarificari si primirea raspunsurilor, daca este cazul): 03.10.2023 – 04.10.2023;
– Data estimata de semnare a contractului: 06.10.2023.

7) Perioada de timp in care ofertantul trebuie sa isi mentina oferta valabila: pana la data de 01.11.2023;

8) Criteriul de atribuire: pretul cel mai scazut in conditiile respectarii cerintelor minime din Caietul de sarcini. In cazul in care, in urma stabilirii clasamentului conform criteriului de atribuire „pretul cel mai scazut”, doua sau mai multe oferte sunt situate pe primul loc, avand preturi egale, comisia de evaluare va solicita, prin clarificari, noi propuneri financiare. Ofertantii vor transmite documente care contin noi preturi, oferta care va fi desemnata castigatoare fiind cea cu propunerea financiara cea mai mica.

9) Nu se accepta oferte alternative.

10) Valoarea estimata a achizitiei publice/ Sursa de finantare: 2.000,00 lei fara TVA

Sursa de finantare: bugetul de asistenta tehnica aferent Programului Regional Nord-Est 2021 – 2027.

11) Conditii de calificare:
a) Neincadrarea in situatiile prevazute la art. 60 din Legea nr. 98/2016 (cerinta este valabila si pentru eventualii ofertanti asociati si subcontractanti/terti, in temeiul art. 170 (1) din Legea nr. 98/2016)
b) Neincadrarea in prevederile art. 164 din Legea nr. 98/2016 (cerinta este valabila si pentru eventualii ofertanti asociati si subcontractanti/terti, in temeiul art. 170 (1) din Legea nr. 98/2016);
c) Neincadrarea in prevederile art. 165 din Legea nr. 98/2016 (cerinta este valabila si pentru eventualii ofertanti asociati si subcontractanti/terti, in temeiul art. 170 (1) din Legea nr. 98/2016);
d) Neincadrarea in prevederile art. 167 din Legea nr. 98/2016 (cerinta este valabila si pentru eventualii ofertanti asociati si subcontractanti/terti, in temeiul art. 170 (1) din Legea nr. 98/2016);
e) Ofertantul trebuie sa aiba capacitatea profesionala de a realiza activitatile ce fac obiectul contractului. Obiectul contractului trebuie sa aiba corespondent in codul/codurile CAEN din Certificatul constatator emis de Oficiul National al Registrului Comertului.

12) Prevederile de la punctele 1) – 11) se completeaza, in situatii incidente, cu dispozitiile Legii nr. 98/2016 privind achizitiile publice si HG nr. 395/2016 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractului de achizitie publica/acordului-cadru din Legea nr. 98/2016 privind achizitiile publice si cu dispozitiile Codului de procedura civila.

13) Caietul de sarcini, care contine specificatiile tehnice minime si obligatorii, pe care operatorul economic are obligatia de a le respecta in intocmirea ofertei precum si alte documente necesare pentru achizitia in cauza, sunt publicate pe site-ul https://www.adrnordest.ro/informatii-de-interes-public/anunturi-achizitii-publice/ si in sectiunea Publicitate Anunturi din SEAP (https://e-licitatie.ro/ )

14) Oferta depusa va contine, obligatoriu, cel putin urmatoarele documente:
> Formularul 1 – Imputernicire (daca este cazul);
> Formularul 2 – Declaratie privind neincadrarea in prevederile art. 60 din Legea nr. 98/2016;
> Formularul 3 – Declaratie privind neincadrarea in prevederile art. 164 din Legea nr. 98/2016;
> Formularul 4 – Declaratie privind neincadrarea in prevederile art. 165 din Legea nr. 98/2016;
> Formularul 5 – Declaratie privind neincadrarea in prevederile art. 167 din Legea nr. 98/2016;
> Formularul 6 – Declaratie privind respectarea reglementarilor obligatorii in domeniile mediului, social si al relatiilor de munca si protectia muncii;
> Formularul 7 – Declaratie privind acceptarea Modelului de contract;
> Formularul 8 – Model Acord de Subcontractare (daca este cazul);
> Formularul 9 – Model Acord de Asociere (daca este cazul);
> Formularul 10 – Formular de Oferta si Anexa la Formularul 10 – Propunere Financiara detaliata;
> Formularul 11 – Formular Propunere tehnica si documentele solicitate prin caietul de sarcini (autorizatii si certificate emise de autoritatile competente etc.);
> Certificatul constatator emis de ONRC sau documente relevante care sa dovedeasca forma de inregistrare si, dupa caz, de atestare ori de apartenenta din punct de vedere profesional (din care trebuie sa rezulte ca operatorul economic are capacitatea profesionala de a realiza activitatile care fac obiectul contractului). Informatiile cuprinse in aceste documente vor fi reale si actuale la data prezentarii.
> Orice documente pe care ofertantul le considera relevante in evaluarea ofertei.

Atentie!
Daca este cazul, Formularele 2, 3, 4, 5 si 6 se vor prezenta si pentru eventualii ofertanti asociati/ subcontractanti, insotite de acordurile de subcontractare/asociere.
Documentele ofertei (documentele de calificare, propunerea tehnica, propunerea financiara etc.) vor fi semnate de catre reprezentantul legal al ofertantului sau de catre persoana imputernicita in acest scop si se vor transmite pe adresa de e-mail: nicoleta.coman@adrnordest.ro (precizata la pct. 5).

Documente suport
Caiet de Sarcini
Formulare si Modele
Model de Contract
Reguli aplicabile in desfasurarea procedurii proprii
Agenda eveniment

Vizual lansare P3 Eficienta energetica cladiri publice Municipii slider

11iul.2023

Consultare publică privind Ghidul Solicitantului pentru “Investiții în clădirile publice în vederea creșterii eficienței energetice”, apelul dedicat Municipiilor reședință de județ și Municipiilor

Fără categorie NOUTĂȚI Reporter Regio SLIDER

11 iulie 2023

Autoritatea de Management pentru Programul Regional Nord-Est 2021-2027 lansează astăzi, 11 iulie 2023, în consultare publică, Ghidul Solicitantului pentru “Investiții în clădirile publice în vederea creșterii eficienței energetice”, apelul dedicat Municipiilor reședință de județ și Municipiilor, Prioritatea 3 „O regiune durabilă, mai prietenoasă cu mediul”.

Obiectivul acestei priorități este reducerea consumului de energie primară și reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră în clădiri publice.

Acțiunile sprijinite in cadrul acestui apel vizează:

Lucrări de reabilitare termică a elementelor de anvelopă a clădirii
Acțiuni de informare, consultare, conștientizare a grupului țintă privind avantajele oferite de îmbunătățirea eficienței energetice, cât și diseminarea de informații referitoare la rezultatele pozitive obținute din implementarea proiectelor.
Lucrările de înlocuire a instalațiilor de producere și utilizare agent termic pentru încălzire și apă caldă menajeră cu surse regenerabile (cu excepția biomasei) la scară mică;
Lucrările de instalare/ reabilitare/ modernizare a sistemelor de climatizare, ventilare naturală și ventilare mecanică pentru asigurarea calității aerului interior
Lucrările de reabilitare/ modernizare a instalației de iluminat aferenta clădirii
Lucrările de management energetic integrat pentru clădiri
Instalarea unor sisteme alternative de producere a energiei electrice și/ sau termice pentru consum propriu

Categorii de beneficiari eligibili:

Solicitanții eligibili în cadrul acestui apel de proiecte sunt:

Unități administrativ-teritoriale municipii reședință de județ sau municipii
Parteneriate dintre municipiul reședință de județ/municipiu și județul/orașe/municipii/comune din: zona funcțională urbană (Z.U.F) / zona metropolitana (Z.M) / instituții și servicii publice de interes aflate în subordinea unităților administrativ teritoriale municipiu/instituții publice centrale

Alocarea financiară la nivelul Regiunii Nord-Est în cadrul acestui apelul de proiecte este de 107,69 milioane euro, din care 91,54 mil euro din FEDR .

Pentru observații și/sau propuneri, vă rugăm să folosiți interfața https://www.adrnordest.ro/comentariiGhid/P3CladiriPubliceMRJsiMA1/Apel1/ care vă oferă posibilitatea de a vă formula comentariile direct pe documente. Toate propunerile sunt binevenite, dar vă rugăm să aveți în vedere că aceasta este unica modalitate în care vom prelua observațiile dumneavoastră, pentru a le putea centraliza cu ușurință și a le analiza într-un mod sistematizat.

Perioada de consultare publică este de 15 zile lucrătoare de la data lansării, până la data de 1 august 2023.

Mai multe informații despre Programul Regional Nord-Est 2021-2027 sunt disponibile aici.

Documente suport
Ghidul Solicitantului “Investiții în clădirile publice în vederea creșterii eficienței energetice”, MRJ și Municipiilor, P3
> Link interfață trimitere observații și/sau propuneri

27feb.2023

Spirit de antreprenor ambalat într-o afacere pentru viitor

Fără categorie NOUTĂȚI Reporter Regio SLIDER

27 februarie 2023

Reporter REGIO: episodul 12

Spirit de antreprenor ambalat într-o afacere pentru viitor

Povești de succes, posibile cu sprijinul Regio Nord-Est 2014-2020

A văzut Iașul ca pe o aventură exotică, din dorința de a încerca ceva nou ca tânăr absolvent de liceu din Craiova. A preferat să facă facultatea departe de casă și să își încerce norocul în antreprenoriat încă din studenție. Acum, Tiberiu Stoian conduce Exonia Holding, o firmă pe care a înființat-o în 2003, ce produce ambalaje biodegradabile din hârtie, firmă ce a beneficiat de o finanțare nerambursabilă din POR 2014-2020 de aproape un milion de euro. Consideră antreprenoriatul ca o electrocardiogramă, cu suișuri și coborâșuri, iar finanțarea obținută prin Regio i-a adus o creștere a productivității și a cifrei de afaceri la care doar spera acum câțiva ani.

Afacere născută în căminul studențesc

Un oltean în capitala Moldovei, așa cum îi place să spună, Tiberiu Stoian și-a dorit să fie un mini-explorator după terminarea liceului și a ales Iașul și din dorința de a demonstra că se poate descurca departe de casă. Pentru că nu a vrut să accepte bani din partea părinților pe perioada studenției, a hotărât să se angajeze încă din primul an de facultate. A încercat mai multe joburi, nu neapărat spectaculoase, apoi a început colaborarea cu una dintre marile companii de distribuție de produse alimentare și băuturi alcoolice din zonă, unde consideră că a avut foarte multe de învățat. În momentul în care acționarii acelei firme au decis sa iasă de pe piața românească din cauza instabilității legislative, Tiberiu a fost pus în situația de a lua prima decizie importantă din viața sa: să ocupe un post în cadrul unor companii care îi fuseseră clienți sau să înceapă o activitate pe cont propriu. „Pe atunci nu era chiar ușor să începi ceva, mai ales că se suprapunea peste situația mea financiară, care nu era una extraordinară. Cu toate acestea, mi-am propus să încerc. Eram în anul II de facultate, iar acel ceva pe care voiam să îl încerc venea din dorința mea de a avea un calculator. Din banii economisiți, am reușit să îmi cumpăr un calculator, destul de performant pentru vremea respectivă, și o imprimantă”. Pentru că și-a dorit să își recupereze măcar o parte din costurile acestei prime investiții, Tiberiu s-a orientat către serviciile de tehnoredactare și listare a lucrărilor de diplomă ale colegilor mai mari. Această afacere începea să meargă din ce în ce mai bine și a mai recrutat câțiva colegi din cămin cărora le-a externalizat câteva lucrări pe care nu dovedea să le termine. După 3 săptămâni, a încolțit pentru prima dată ideea falimentului: un cartuș nou costa cât o imprimantă. „ Am tras o primă învățătură atunci, ca antreprenor debutant, că trebuie mereu să îți analizezi cu mare atenție toate costurile”, își aduce aminte Tiberiu. Dar a descoperit, în scurt timp, la un târg de profil din București, un producător din Coreea de Sud care inventase niște kituri de reîncărcare a cartușelor de imprimantă. Asta a fost salvarea business-ului. Le-a încărcat, a investit apoi într-un banner pe care l-a agățat pe geamul camerei din cămin pentru vizibilitatea serviciilor oferite, iar la 3 ani de la momentul respectiv, Tiberiu a ajuns să dețină o rețea de 17 magazine de birotică în tot atâtea județe. Acum era distribuitor național de calculatoare, imprimante și sisteme de printare și copiere.

Sacoșe personalizate ca metodă de promovare

Pentru produsele cumpărate din magazinele sale, Tiberiu Stoian și-a dorit să ofere sacoșe personalizate. 50 de mii de sacoșe, cam atâtea folosea atunci, dacă ar fi fost personalizate, folosite în 17 județe, ar fi reprezentat un mod de publicitate cu impact și destul de ieftin. A început să caute furnizori care să îi pună reclama pe sacoșe. A găsit un furnizor local, dar calitatea nu era cea dorită. Apoi a găsit un furnizor în Italia, dar pentru că România nu era membră a Uniunii Europene, un transport putea dura și o lună. Așa că s-a îndreptat către un alt furnizor, din Turcia de data asta, țară cu care se făceau mai repede transferurile de mărfuri. Efectul sacoșelor personalizate s-a văzut repede ,astfel încât o parte din clienți și-au dorit să aibă și ei astfel de sacoșe. Și au apelat la Tiberiu. „După ce am văzut că veneau din ce în ce mai multe solicitări de acest fel, am considerat că este o oportunitate, cu atât mai mult cu cât eu personal știam cât de complicat este să găsesc un furnizor care să îmi livreze niște sacoșe calitative. Astfel că, începând cu 2003, am înființat Exonia, actuala fabrică de ambalaje Exonia, care la momentul respectiv se numea Reclama Shop. Pentru că în afară de sacoșe eu mă gândeam că poate ar fi oportun să mai fac și alt fel de personalizări. Ulterior, am decis că zona asta a packagingului, a ambalajelor personalizate, este o pălărie suficient de mare, motiv pentru care nu mai am nevoie să diversific și să vând tot felul de alte materiale promoționale”, spune antreprenorul.

De la plastic la hârtie a fost doar un proiect prin POR

În 2010, a cumpărat o companie ieșeană ce producea ambalaje, cu tot cu utilajele pe care le deținea. Nu era o firmă mare, dar avea oameni cu multă experiență, oameni care și acum, după 13 ani, lucrează în cadrul Exonia Holding. A pus pe picioare o fabrică de ambalaje de mase plastice, iar un an mai târziu a achiziționat întregul parc de echipamente al combinatului de mase plastice, Moldoplast din Iași. În aproape doi ani de la aceste achiziții, a crescut foarte mult capacitatea de producție. În paralel, Tiberiu era atent și la deciziile Uniunii Europene, la măsurile care se implementau în cadrul Statelor Membre și la domeniile considerate prioritare. „Unul dintre aceste domenii prioritare, încă din 2010 am constatat eu că ar fi cel legat de producția de ambalaje sustenabile. Încă de atunci se vorbea de energie verde și am considerat eu ca ar fi de viitor. Acesta este motivul pentru care am început să fiu foarte atent la tehnologiile necesare producției de ambalaje biodegradabile, în special din hârtie. Am citit cam tot ce se putea citi despre domeniul acesta de activitate, am vizitat foarte multe fabrici și expoziții de profil unde am avut ocazia să mă consult cu specialiști în domeniu. Îmi place ca atunci când mă apuc să fac ceva, să fiu foarte informat cu privire la ce urmează să fac, să-mi cresc șansele de a implementa cu succes un proiect”, povestește Tiberiu Stoian.

Producția de produse biodegradabile din hârtie cu utilaje performante presupunea niște investiții foarte mari. În 2016, Exonia avea o profitabilitate redusă, iar niște investiții de câteva milioane de euro erau greu de acoperit. Antreprenorul a găsit o soluție de finanțare în sistemul bancar, dar nu era suficient și a început să caute alte surse de cofinanțare. „Știam deja ce înseamnă să produci cu echipamente puțin performante, așa că am targetat producători de echipamente de top. Cu resursele pe care le aveam, plus credit bancar aș fi avut posibilitatea să cumpăr echipamente fabricate în China sau de o calitate mai proasta ori mai ieftine. Dar în 2018 s-a lansat un apel pe POR 2014-2020, pentru IMM-uri, pe 2.2, un apel care avea și o componentă pe zone de tipografie, adică fix ce faceam eu. S-a încadrat la fix, eram eligibil pentru achiziția unei linii tehnologice de tipar flexografic, performante și complexe”.

Pandemia și fondurile, rampă de lansare

A scris proiectul împreună cu un consultant, a fost aprobat și semnat în 2019, iar în 2020, exact în momentul în care utilajele au plecat din fabrica producătorului, s-a decretat starea de urgență și s-au blocat granițele. „Pe cât am fost de entuziasmați că ne vin utilajele, pe atât ne-am panicat că nu puteau intra în țară. Am apelat inclusiv la ajutorul autorităților să încerce să ne ofere o soluție. Oamenii au fost destul de înțelegători și s-a găsit o variantă să putem aduce în țară atât utilajele, cât și specialiștii străini de care aveam nevoie pentru a le pune în funcțiune. Ca o electrocardiogramă, așa a fost. Ne-am entuziasmat când le-am pus în funcțiune și iar am căzut moral pentru că o altă decizie a Guvernului a blocat activitatea centrelor comerciale și noi ne-am trezit că nu mai aveam pentru cine produce sacoșe personalizate. Părea o problemă de nedepășit pentru că nu aveam nici măcar o estimare cu privire la intervalul cât ar dura până se va rezolva situația. Între timp, angajasem și vreo 15 persoane ca să deservească linia nouă. A fost o perioadă dificilă”, își amintește Tiberiu. Dar pulsul antreprenoriatului avea să urce iar. Mobilitatea redusă impusă de autorități a dus la o creștere semnificativă a comenzilor cu livrări la domiciliu, mai ales pentru produsele alimentare. Iar produsele alimentare necesitau, evident, și niște sacoșe în care să fie livrate. Personalizate. Pandemia și implementarea proiectului prin POR 2014-2020 au fost pentru Exonia a doua rampă de lansare, în condițiile în care cererea pentru sacoșe personalizate a crescut peste noapte. În foarte scurt timp s-a atins capacitatea maximă de producție a fabricii. Deși inițial au preconizat o situație catastrofală pentru 2020, Exonia a încheiat anul cu o creștere a cifrei de afaceri de 40%, urmând ca 2021 să-l încheie pe plus cu 130%. „Noi, în tot acest timp, am acumulat foarte multă experiență în utilizarea acestei linii tehnologice performante și a contat enorm că am ales una mai scumpă și de bună calitate. În perioada aceasta, am început să dezvoltăm și niște inovații care ne-au ajutat să lucrăm cu această linie tehnologică la o viteză mai mare decât viteza prevăzută în cartea lor tehnică, am crescut productivitatea foarte mult”. Tot prin intermediul proiectului cu finanțare nerambursabilă Regio, au achiziționat și un server, au implementat o aplicație ERP în cadrul companiei, care îi ajută enorm și pe care o îmbunătățesc continuu cu alte module.

Într-o continuă creștere de la implementarea proiectului

Și 2022 s-a încheiat pe plus, cu o creștere a cifrei de afaceri de 30%, tot ca urmare a creșterii productivității datorită liniei achiziționate prin fonduri europene. Ca planuri de viitor, Tiberiu Stoian dorește să multiplice această rețetă de afacere, să crească și capacitatea de producție și de procesare, să extindă spațiile pentru producție. „Acum analizăm un mix de soluții de finanțare care se va baza pe credite bancare, așteptăm să vedem linii de finanțare cu componentă de grant care s-ar putea adresa producătorilor. De asemenea, intenționăm să accesăm inclusiv piața de capital, spre sfârșitul anului sunt premise foarte bune pentru a fi prima companie producătoare de sacoșe biodegradabile din hârtie cotată la Bursa de Valori București”.

Tiberiu Stoian deține în continuare firma înființată în cămin, acum 24 de ani. A ales să se concentreze pe producția de sacoșe biodegradabile pentru că este o zonă care îi place, îl pasionează, este un domeniu profitabil și, spune el, așa reușește să se apropie de misiunea pe care și-a propus-o încă dinainte de a implementa proiectul prin POR, aceea de a face o schimbare în ceea ce privește mentalitatea oamenilor cu privire la mediul înconjurător și ideea de a fi mai responsabili. „Peste 50% din hârtia pe care noi o folosim la producția sacoșelor este 100% reciclată. Am devenit mai responsabil pe măsură ce am devenit tată a 3 copii, și mă gândesc la viitorul lor și la modul cum va arăta mediul peste ceva timp. Prin intermediul produselor pe care le fabricăm acum, chiar ne aducem contribuția la protecția mediului și lucrăm permanent la a educa publicul cu privire la un consum sustenabil”.

Reporter REGIO este o inițiativă ADR Nord-Est, care are în prim-plan promovarea proiectelor de succes ale beneficiarilor noștri, proiecte care au reușit să iasă în evidență aducând plus valoare și impact în comunitate. Într-o perioadă în care predomină știrile negative, vă propunem spre lectură povești frumoase, dar adevărate, menite să întărească credința că „se poate”! Fii parte din poveste!

Ești beneficiar Regio? Lasă-ne să-ți spunem povestea.

Contactează-ne pentru detalii la info@adrnordest.ro

CONTACT →

30ian.2023

Blestemul aurului și îmblânzirea Lupului Alb

30 ianuarie 2023

Reporter REGIO: episodul 11

Blestemul aurului și îmblânzirea Lupului Alb

Povești de succes, posibile cu sprijinul Regio Nord-Est 2014-2020

Pe Mircea Căldăraru l-am găsit lucrând în salopetă, alături de câțiva muncitori. Construiau împreună o extensie a atelierului, măreau spațiul de la parter, iar primul lucru pe care ni l-a spus, cu mândrie, a fost că mărește atelierul datorită echipamentelor luate cu fonduri europene.

Mircea Căldăraru este bijutier de peste 30 de ani, iar echipamentele luate prin REGIO l-au ajutat să retehnologizeze fluxul producției de bijuterii, dar și să diversifice modelele oferite clienților. Acum lucrează cu echipamente cu softuri de ultimă generație care îl ajută să câștige foarte mult timp. Ne prezintă fiecare echipament în parte, ce face și cum fiecare are rolul său bine gândit în producție. Ca orice persoană pasionată de meseria sa, Mircea s-a documentat mult și a mers la numeroase expoziții în străinătate. La una dintre ele, în Italia, acum vreo 6 ani, a văzut un grup de coreeni care se uitau fascinați la o imprimantă 3D în timp ce printa un cap uman din rășină. Apoi a văzut aceeași imprimantă și în Istanbul. Costa în jur de 40 de mii de euro și a realizat că își dorea foarte mult și el una. Își imagina cât de mult ar fi redus timpul de lucru o asemenea imprimantă. Așa a încolțit ideea unui proiect cu finanțare europeană.

De la un proiect de 40 mii la unul de 180 mii euro

A ajuns acasă și a căutat un consultant în fonduri europene. Auzise că multă lume lua fonduri și a zis să încerce și el. „M-am dus la un consultant și i-am spus că vreau și eu niște fonduri pentru o imprimantă 3D. A început să râdă. Mi-a răspuns că pentru 40 de mii de euro nu mută nimeni un munte de hârtii. L-am întrebat pentru cât mută. Minimum o sută de mii, a fost răspunsul. Am zis că eu n-am ce să fac cu atâția bani. Nu-mi trebuie atâția”, își aduce aminte Mircea, râzând. I s-a spus că este eligibil, îndeplinește condițiile și poate să își caute și alte echipamente la care visa, dar nu a îndrăznit să spere. S-a dus la expoziții, a mers și în fabrici să vadă cum funcționează utilajele de care era interesat. „Pentru laser m-am dus în Germania la o fabrică, pentru cuptor, pentru fiecare echipament m-am dus la producător să văd cum se face, cum se produce. Am zis că eu le cumpăr ca să fac treabă cu ele și trebuie să știu cum funcționează fiecare. Am făcut multe drumuri în Germania și în Italia în perioada aia. Expozițiile țineau 3 zile. Două zile stăteam pe capul lor să îmi explice fiecare cum funcționează”, spune Mircea. Și din expoziție în expoziție, din echipament în echipament, a ajuns la un proiect aprobat de aproape 180 mii euro, cu 165 mii euro valoare nerambursabilă.

Meseria de sculer-matrițer

Mircea Căldăraru s-a născut în Panciu și a copilărit în Galați. A făcut școala profesională în Brașov pentru că era bun la matematică, iar mama lui a auzit despre un profil foarte căutat la acea vreme, unde se intra cu medie mare. Profilul era de sculer-matrițer la Școala Profesională Hidromecanica. Nu știa ce înseamnă, dar avea să afle și să facă o pasiune din asta. „Nu există nimic pe fața pământului care să nu se facă după o matriță. Sculerul-matrițer este cel care, în baza unui proiect, face o matriță. Este o meserie deasupra celei de bijutier. Ca matrițer trebuie să știi să lucrezi la absolut orice. Mie mi-a fost ușor să trec de la matrițer la bijutier. Pe atunci, în perioada liceului, lucram foarte mult în cupru, în plexiglas. Făceam inele, inițiale, lanțuri. Le dădeam fetelor. Ajunsesem chiar să câștig un bănuț. Făceam inele din 3,4,5 culori. Din pilă și din fierăstrău. Mai rudimentar așa”, povestește Mircea Căldăraru.

După Revoluție, a încercat să fure meserie de unde se putea. Nu prea era nimeni dornic să împărtășească din tainele bijuteriilor. Dădea bere la schimb pentru informații unor băieți din Galați care aveau un atelier și așa a reușit să mai fure câte ceva.

Povestea Lupului Alb

În ‘92 s-a mutat în Gura Humorului, iar doi ani mai târziu și-a deschis firma al cărei nume îl știa demult: Lupul Alb. Fan al unui scriitor nonconformist apărut după Revoluție, care scria la limita SF-ului, Pavel Coruț, a ales un simbol dacic din scrierile sale, cel al lupului alb. Când a înființat firma, a vrut să facă ceva deosebit, să vină pe piață cu bijuterii cum nu se mai găseau. Așa că a cumpărat reviste de specialitate în limba engleză pe care le-a tradus la un traducător. Apoi a primit două CD-uri cu imagini și informații de la un vânzător din Istanbul care nu mai știa cum să scape de el pentru că punea foarte multe întrebări. Își aduna informații de unde putea și a început, încet, încet, să lucreze singur, să facă turnări de bijuterii la o turnătorie primită de la un domn mai în vârstă din Galați care făcea producție de bijuterie. I-a dat turnătoria, dar nu l-a învățat cum să o folosească propriu-zis. „Aveam câteva grame de aur și am turnat cred de vreo 16 ori. Nu îmi ieșea și de fiecare dată scriam în jurnal: nu mi-a ieșit pentru că… și scriam motivul ca să îmi dau seama. Și acum mai am caietul ăla. Dar, la un moment dat, mi-au ieșit 2 inele. Când le-am văzut, am zis că l-am prins pe Dumnezeu de un picior. Eu am făcut două inele? Am sărit de bucurie. Atunci mi-am dat seama de ce nu au ieșit și celelalte. Așa am învățat, prin încercări și acum nu îmi mai scapă nicio turnare”, spune Mircea.

Atestat de gemolog

Ca orice bijutier care se respectă, a vrut să aibă și calificarea pentru pietre prețioase. A făcut naveta cu avionul la Timișoara timp de aproape 2 luni la școala de gemologie a lui Dan Giurgiu, unde a și obținut atestatul. „Știam să fac orice, lucram orice, dar despre pietre nu știam nimic. Nu se știa mai nimic pe vremea aia despre pietre. Acum știu ce este diamantul, știu să deosebesc un rubin sintetic de unul natural. Ține de prestigiul tău ca bijutier să știi toate astea. În plus, voiam să știu ce vând. La mine nu va veni nimeni să îmi spună că vând sticlă în loc de diamante. Acum pot să dau un certificat gemologic oricui, dacă vrea să verific o piatră”. Această școală de gemologie i-a adus nu doar atestatul, dar și un grup de prieteni foarte buni pasionați de lucrul cu aurul. Și pentru că la vremea lui nu i-a împărtășit nimeni din secretele acestei meserii, a trebuit să fure, Mircea a împărtășit din cunoștințele sale acestor prieteni. „Eu, de exemplu, am ajutat patru persoane să își deschidă afaceri cu bijuterii. Au venit la mine, au stat cu mine și au învățat efectiv cum se fac bijuteriile. E o piață în care sunt oameni care au informația, dar nu o dau mai departe, le e frică de concurență. A venit cineva de la Bacău să îl învăț, din Sibiu, Cluj, am o fată care îmi scrie și acum din Grecia scrisori de mulțumire. Mulți sunt interesați și de cum am obținut fondurile europene. Le spun tot pentru că pe mine nu m-am învățat nimeni și am pierdut foarte mult timp și energie ca să învăț singur”.

Mircea Căldăraru are acum două magazine de bijuterii, unul în Gura Humorului și unul în Fălticeni și ar mai avea nevoie de vreo 3 persoane pe care să le învețe meserie și să rămână cu el. A dat anunț de angajare pentru ucenic, dar nu a venit nimeni. „Nu numai că îl plătesc, dar îl învăț și o meserie. Nu a interesat pe nimeni. Acum vreau să mă duc la liceu, să stau de vorbă cu directoarea despre posibilitatea de a preda acolo. Să stârnesc interesul elevilor pentru o meserie. Aș putea să îi iau cu mine, să învețe. Aș putea chiar să fac o școala de bijutieri, tot cu finanțare europeană, de ce nu? E foarte ușor să pleci în afară, dar dacă înveți o meserie ai posibilitatea să rămâi în țara ta. Nu toți trebuie să facă facultate. Iar ca mine mai sunt oameni în oraș care ar putea să predea o meserie, să păstrăm tinerii in oraș, să nu mai plece. Daca vine cineva la mine să lucreze, în 6 luni știe meserie. Am scule pentru încă 4 ateliere dintr-astea. Unele persoane colecționează rochii sau pantofi, eu colecționez scule”.

„Trebuie să fii cinstit cu aurul”

Întrebat dacă producția de bijuterii este o afacere profitabilă, Mircea Căldăraru spune că cine lucrează cu aur nu are cum să moară sărac. În același timp, există o lege a compensației, trebuie să fii foarte cinstit atunci când lucrezi cu aurul. Să nu înșeli, să nu furi, să nu îți bați joc de meserie. „Dacă veniți să lucrați la mine o zi, iar la final de zi vă spălați pe mâni, eu nu arunc apa aia. Pentru că din apa aia iese aur. Eu doar din gunoaiele din atelier scot anual o sută, două sute de grame de aur, la ce volum lucrez. Dar trebuie să fii foarte cinstit cu el pentru că aurul este blestemat. Tot ce s-a întâmplat rău pe pământul ăsta a fost din cauza aurului. Cine are aur are putere, deși se spune acum că cine are informație are putere. Dar și informația asta te duce tot spre aur. Bogăția unei țări este despre cât aur are. Aurul este oricum blestemat, iar dacă nu ești cinstit cu el, vrei să înșeli pe cineva sau să furi, nu ajungi bine. Asta e o lege a bijutierilor. Cine lucrează cu aurul nu are voie să fure sau să înșele”.

Vrea o hală ca afară

Mircea spune că visul lui este să construiască o hală așa cum a văzut în străinătate, o hală compartimentată, cu temperatură și condiții pentru fiecare echipament în parte. „Sunt utilaje care nu au voie să stea în praf sau au nevoie de o anumită temperatură ca să funcționeze. Imprimanta 3D nu merge, de exemplu, sub 22 de grade. Toate trebuie să stea în mediu controlat. Trebuie o instalație de purificare a aerului să nu fie praf. Vreau să fac o hală pentru producția de bijuterii, cu fonduri europene, cum nu are România. Și nu o spun din grandomanie. Vreau să concurez cu Tiffany, cu Cartier, cu marile branduri. Pentru că ce fac ei, pot să fac și eu, iar echipamentele luate prin fonduri m-au adus mai aproape de visul meu”.

Reporter REGIO este o nouă inițiativă ADR Nord-Est, care are în prim-plan promovarea proiectelor de succes ale beneficiarilor noștri, proiecte care au reușit să iasă în evidență aducând plus valoare și impact în comunitate. Într-o perioadă în care predomină știrile negative, vă propunem spre lectură povești frumoase, dar adevărate, menite să întărească credința că „se poate”! Fii parte din poveste!

Ești beneficiar Regio? Lasă-ne să-ți spunem povestea.

Contactează-ne pentru detalii la info@adrnordest.ro

CONTACT →

10feb.2021

Campanie de constientizare privind achizitiile publice verzi

10 februarie 2021

Începând de astăzi, timp de trei ani, vom lansa campanii de conștientizare despre necesitatea folosirii criteriilor verzi în achiziții, dar și despre economia circulară. Aceste campanii (patru pe an) reprezintă o acțiune din cele trei din Planul Regional de Acțiune, dezvoltat în cadrul proiectului GPP-STREAM (Green Public Procurement and Sustainability Tools for Resource Efficiency Mainstreaming).

Pentru a aduce o contribuție reala regiunii, am deschis o pagina de Facebook, prin care dorim sa dezvoltam o comunitate de oameni frumoși, care sa dezbată aceste doua subiecte importante.

Cu toții avem nevoi, cu toții dorim să achiziționăm diverse produse sau servicii care ne ajută la buna desfășurare a activității profesionale, așadar avem oportunitatea de a le achiziționa astfel încât acestea sa fie sustenabile. Dacă introducem criterii verzi, putem să fim un exemplu pentru ceilalți și să sprijinim protecția mediului.

Aceasta pagina vă ajută cu informație, vă inspiră și vă îndrumă pentru a aplica corespunzător criteriile verzi în documentațiile de achiziții.

Iar atunci când aveți un dubiu sau pur și simplu doriți o a doua opinie, vă încurajăm să scrieți pe wall-ul acestei comunități! Cu siguranță vor exista persoane care au întâmpinat aceleași provocări și care pot împărtăși din experiența lor similară.

Va așteptăm sa ne întâlnim virtual aici: https://www.facebook.com/ComunitateAPV .

Campania de astăzi este destinata autorităților publice și reprezintă un prim pas în a “învăța” achizitorii cum și de ce sa folosească criterii verzi în documentațiile de atribuire.

Info-graficul atașat are exemple specifice de criterii pentru produse și servicii din cele 20 agreate de Comisia Europeană, împărțite pe 6 priorități: utilizarea apei, deșeuri, eficiență energetică, emisii de gaze cu efect de seră, agricultură și prevenirea defrișărilor. Fiecare categorie de produs sau serviciu din info-grafic este însoțită de un link către criteriile specifice, așadar păstrați-l la îndemână.

Descarca Info-grafic

Comunicat de presă 1

27 ianuarie 2021

Lorem Ipsum is simply dummy text of the printing and typesetting industry. Lorem Ipsum has been the industry’s standard dummy text ever since the 1500s, when an unknown printer took a galley of type and scrambled it to make a type specimen book. It has survived not only five centuries, but also the leap into electronic typesetting, remaining essentially unchanged. It was popularised in the 1960s with the release of Letraset sheets containing Lorem Ipsum passages, and more recently with desktop publishing software like Aldus PageMaker including versions of Lorem Ipsum.

26ian.2021

Achizitie directa – Invitatie de participare cu oferta in vederea achizitiei de servicii de curatenie

26 ianuarie 2021

1) Agentia pentru Dezvoltare Regionala Nord-Est, avand sediul in Piatra Neamt, jud. Neamt, str. Lt. Draghescu nr. 9, telefon/fax: 0233-218071/2, initiaza achizitia directa avand ca scop incheierea unui contract de servicii de curatenie ce vor fi prestate la sediul Rubik Hub din Piatra Neamt, Aleea Tineretului nr. 26.

2) Data si ora limita stabilite pentru depunerea ofertelor: 01.02.2021, ora 23:59;

3) Limba ofertei: Limba romana;

4) Adresa de e-mail la care se transmit ofertele: paula.chitei@adrnordest.ro. De pe aceeasi adresa de e-mail se vor transmite eventualele solicitari de clarificare, comunicarile privind rezultatul achizitiei.

5) Calendarul estimativ al procedurii:
– data de deschidere a ofertelor: 02.02.2021, ora 10:00;
– data estimata de evaluare a ofertelor (dupa solicitare clarificari si primire raspunsuri, inclusiv comunicare rezultat, dupa caz): 04.02.2021.
– data estimata de semnare a contractului: 08.02.2021.

6) Perioada de timp in care ofertantul trebuie sa isi mentina oferta valabila – pana la incheierea contractului.

7) Criteriul de atribuire: pretul cel mai scazut in conditiile respectarii cerintelor caietului de sarcini.

8) Valoarea estimata a achizitiei publice/sursa de finantare: 76.817,50 lei fara TVA/surse proprii

9) Nu se accepta oferte alternative.

Mod de prezentare a ofertei:
– propunerea tehnica – conform punctului 6. Modul de prezentare a propunerii tehnice si propunerii financiare, din Caietul de sarcini anexat prezentei invitatii.
– propunerea financiara – conform Formularului de oferta anexat.
– modelul de contract insusit (completat cu datele ofertantului)

21ian.2021

Achizitie servicii de depozitare a arhivei