Agenția pentru Dezvoltare Regională Nord-Est
Agenția pentru Dezvoltare Regională Nord-Est

Categorie: Reporter Regio

WhatsApp Image 2023-12-20 at 09.51.19
21dec.2023
NOUTĂȚI Reporter Regio SLIDER

Când dragostea de animale se împletește cu spiritul de antreprenor, REGIO vine în ajutor

21 decembrie 2023

Reporter REGIO: episodul 22

Când dragostea de animale se împletește cu spiritul de antreprenor, REGIO vine în ajutor

Povești de succes, posibile cu sprijinul Regio Nord-Est 2014-2020                                                                                                                                                                                                                                     

A copilărit la țară, într-un sat din nordul Moldovei, alături de bunicii care l-au învățat să iubească și să prețuiască animalele. A absolvit liceul agricol și a urmat Facultatea de Medicină Veterinară din Iași. După o experiență de aproape 10 ani în alte companii din același domeniu, și-a făcut propria firmă de distribuție de medicamente de uz veterinar. Dumitru Fodor a înființat Vetro Solutions în 2012, în Iași, iar după ce a pus la punct partea de distribuție în firmă, s-a gândit să facă și producție. Acum, la alți 10 ani distanță, spune că nu ar fi avut curajul să facă, la acea vreme, producție de medicamente de uz veterinar dacă nu ar fi avut sprijinul fondurilor europene. 4,5 milioane de lei a reprezentat asistența financiară nerambursabilă din Programul Operațional Regional 2014-2020 dintr-un proiect cu o valoare totală de 7,5 milioane lei. Cu ajutorul acestei finanțări a înființat o unitate de producție de medicamente pentru animale care a avut o cifră de afaceri, în 2022, de 63 milioane de lei și 82 de angajați.

De la distribuție la producție

Dumitru Fodor a iubit animalele de mic și a știut că își va construi o carieră în jurul lor. A început să lucreze încă din facultate, din anul III, într-o farmacie veterinară. Apoi a lucrat în distribuția de medicamente pentru animale, ajungând manager într-o corporație. După experiența acumulată în alte companii, și-a deschis propria firmă de distribuție de medicamente, în 2012. „Antreprenorul din mine tot încerca să iasă la iveală, chiar dacă eram angajat în alte companii. M-am orientat către distribuție dintr-un motiv foarte simplu: ca medic veterinar într-un cabinet sau farmacie, ai grijă de animale, dar e o zonă restrânsă, ori eu voiam să fac ceva mai mult, să influențez starea de bine a animalelor. Astfel, m-am axat pe zona de distribuție. După ce am pus pe picioare acest capitol, am zis „Ce facem mai departe?”. M-am uitat în piața din România, am văzut ce se întâmplă și că e loc de producție. Știam cât de multe produse vin din afară, de ce să nu le facem aici?”, a gândit Dumitru Fodor.

A primit multe încurajări să meargă mai departe în acest domeniu și de la membrii Romanian Business Leaders, grup din care face parte de câțiva ani. Când le-a împărtășit ideea lui și ce vrea să dezvolte în producție, sfaturile au venit către zona de accesare a fondurilor europene. „Sunt mulți oameni cu afaceri mai mari sau mai mici cu care stai de vorbă. Când am avut ideea și am început să discut cu ei, mi-au spus ce fonduri există și pentru ce. Atunci am început să studiez și am văzut că sunt fonduri și pentru zona mea de interes. Sunt tipul de antreprenor căruia îi place să studieze înainte de a se apuca de un proiect”, spune medicul veterinar.

Producție și digitalizare

În planul său, Dumitru avea două arii de dezvoltare: una în producție și una în digitalizare. Ambele s-au concretizat ca proiecte pe fonduri europene ce au fost implementate în paralel. Cele două proiecte au fost finanțate din Fondul European de Dezvoltare Regională: unul prin Programul Operațional Regional 2014-2020 și unul prin Programul Operațional Competitivitate 2014-2020. Din proiectul pe digitalizare a rezultat un marketplace ce pune în contact direct producătorul, medicul veterinar şi proprietarul de animale de companie. Al doilea proiect, o fabrică de producție medicamente de uz veterinar ce a primit autorizație de funcționare în noiembrie 2021. Toate utilajele necesare fluxului de producție în această fabrică au fost achiziționate prin POR 2014-2020. Dumitru Fodor spune că toată investiția a fost de 3 milioane de euro, clădirea fiind cumpărată separat. „A fost un efort susținut să avem o fabrică așa cum ne-am dorit. Investiția a fost puțin mai mare față de cum ne-am gândit noi inițial. Fiind vorba de medicamente, ne-am uitat mult la calitate. Am făcut și laborator, apoi am lansat și un brand propriu, ca să putem vinde sub acest brand”, spune Dumitru Fodor. Medicamentele produse în fabrica de la Iaşi sunt comercializate în România sub brandul adVet, creat special pentru produsele fabricate de Vetro Solutions.

Parteneriate cu facultăți de medicină veterinară

În producția de medicamente de uz veterinar este multă muncă de cercetare în spate. La început, au făcut ei cercetarea, după care au luat exemplul altor parteneri și au încheiat colaborări externe. Facultatea de Medicină Veterinară din Iași i-a sprijinit cu partea de cercetare pentru câteva produse, la fel și Facultatea de Medicină Veterinară din București. „Partea de producție nu e grea, dar e nevoie de multă documentație care durează. Dacă vrei produse de calitate, trebuie să documentezi corespunzător. Lucrăm și cu specialiștii pe care îi avem în companie, dar apelăm și la cei care au mai multă informație și expertiză decât avem noi”, spune medicul.

Pandemia, un avantaj

Dumitru Fodor povestește că experiența sa cu fondurile europene a fost una foarte bună. Nici măcar pandemia nu a încetinit cursul investițiilor din acea perioadă, ba mai mult, s-a transformat în avantaj pentru ei. Medicii veterinari nu au închis cabinetele. Nici fermele nu au pus lacătul pe ușă, așa că serviciile veterinare au continuat să funcționeze, iar business-urile din acest sector au avut parte chiar de creștere. Este și cazul Vetro. „Noi am început implementarea în ianuarie, în martie a fost declarat lockdown, dar s-a dovedit a fi un avantaj pentru noi. Am reușit să fac multe pe perioada pandemiei”, spune Dumitru.

„Fără fonduri europene nu aveam cum să pornim”

Ca planuri de viitor, Dumitru Fodor vrea să se axeze pe consolidarea brandului adVet și creșterea zonei de vânzări. „Mergem mai departe cu distribuția, ce producem trebuie să și vindem. Ne-am gândit și la internaționalizare, dar până nu ne așezăm foarte bine la noi acasă, nu mergem mai departe cu gândul. Mai vin propuneri din afară, dar eu cred că avem de treabă aici, în România. După, ne uităm și peste granițe. Ăsta e focusul acum: producție și distribuție într-o companie digitalizată”, spune Dumitru Fodor.

Tot el spune că „fără fonduri europene nu aveam cum să pornim”. A durat vreo doi ani partea de scriere a proiectului, a planului de afaceri. A tratat cu seriozitate tot acest proces, iar rezultatele nu au întârziat să apară. Ba chiar a avut pe cineva angajat în companie care doar asta a făcut, din 2017, proiecte pe fonduri europene. „Atâta vreme cât sunt fonduri care ne ajută să ne creștem competitivitatea pe piața europeană, de ce să nu le luăm? Dacă nu erau fondurile, la vremea aia nu m-aș fi apucat de producție. E un mare avantaj să te finanțeze cineva, să îți dea un vot de încredere, fără să dai banii înapoi”, încheie medicul Dumitru Fodor.

Reporter REGIO este o inițiativă ADR Nord-Est, care are în prim-plan promovarea proiectelor de succes ale beneficiarilor noștri, proiecte care au reușit să iasă în evidență aducând plus valoare și impact în comunitate. Într-o perioadă în care predomină știrile negative, vă propunem spre lectură povești frumoase, dar adevărate, menite să întărească credința că „se poate”! Fii parte din poveste!

Ești beneficiar Regio? Lasă-ne să-ți spunem povestea.

Contactează-ne pentru detalii la info@adrnordest.ro

site
29nov.2023
NOUTĂȚI Reporter Regio

Un pod între familie, afacere și fonduri europene, proiectat cu sprijin REGIO

29 noiembrie 2023

Reporter REGIO: episodul 21

Un pod între familie, afacere și fonduri europene, proiectat cu sprijin REGIO

Povești de succes, posibile cu sprijinul Regio Nord-Est 2014-2020                                                                                                                                                                                                                                     

Petru Popa și-a transformat meseria în pasiune, iar pasiunea în afacere, făcând proiectare de drumuri și poduri încă din `78. A terminat Institutul Politehnic din Iași, la „Căi ferate, drumuri și poduri”, urmând modelul tatălui care lucra în domeniu, și a înființat prima firmă de proiectare în 1991, în Piatra Neamț. 10 ani mai târziu a redenumit firma sub numele Pemora SRL. Petru Popa are două fete: Mona, care este profesor universitar în Canada și Raluca, cu care face o echipă foarte bună lucrând împreună în proiectare și care va prelua conducerea firmei, la un moment dat. Dar nu încă, pentru că, deși este pensionar din 2015, se menține în formă făcând ceea ce i-a plăcut toată viața: proiectare. Cei 40 de mii de euro pe care i-a luat prin Programul Operațional Regional 2014-2020 au ajutat echipa să evolueze, să ofere servicii de înaltă calitate și precizie cu ajutorul echipamentelor performante pe care le-au achiziționat prin proiect. Petru Popa spune că acum, la un an distanță de la finalizarea proiectului, cifra de afaceri a crescut cu aproximativ 20% și un rol important în această creștere au avut fondurile europene.

Proiectare, verificare proiecte, expertizare și lucrări de laborator

SC Pemora SRL este o afacere de familie cu 5 angajați: Petru, fiica cea mică Raluca, ginerele și încă două persoane experte. Această echipă realizează toate fazele de proiectare a lucrărilor de drumuri și poduri, dar și expertize tehnice și servicii de laborator pentru încercări în construcții. Petru și Raluca au studii doctorale în acest domeniu, iar în Moldova sunt doar 7 experți cu aceeași calificare ca a lui Petru. Laboratoare pentru încercări în construcții sunt doar două în toată Regiunea de Nord-Est, ceea ce înseamnă că Pemora SRL are activitate continuă. Nici în pandemie nu s-a stat deloc. Clienții principali sunt instituțiile publice, dar nu numai. Pemora SRL a proiectat partea de drumuri și platforme pentru 20 de magazine Dedeman din toată țara, la fel și Shopping City Piatra Neamț și alte complexe comerciale din țară, dar și drumuri și poduri din toată țara (Baia Mare, Cluj, Vâlcea, Constanța, etc). A proiectat pasajul pietonal de la Pietricica, intersecțiile în toate sensurile giratorii care s-au făcut în ultimul timp în Piatra Neamț. La Târgu Neamț a făcut dublura podului peste Ozana, de 100 m. „Avantajul este că avem mai multe domenii de activitate: proiectare, verificare proiecte, expertizare și lucrări de laborator. Sunt perioade în care vin din toate părțile lucrări. Nu ne plângem, avem experiență, știm cum să le facem”, spune Petru Popa.

Au depus singuri proiectul

Nevoia de investiții în aparatură a venit natural. Și-au dorit niște echipamente performante, de ultimă generație, care să îi ajute să-și diversifice serviciile și, în același timp, să ofere lucrări clare, cu o grafică deosebită. „Inițial, am vrut să luăm o sumă mare, 200 mii euro. Dar nu luasem în calcul partea de TVA și ne-am dat seama că suma pe care trebuia să o punem noi era mai mare decât ne permiteam, ar fi trebuit să facem credit în bancă. Eu nu sunt adeptul împrumuturilor. La final, ne-am întins cât ne-a fost plapuma, adică în jur de 40 mii euro. S-a dovedit în timp că a fost o decizie bună”, povestește Petru Popa. Dar asta a însemnat să rămână fără consultant pe proiect. Dacă inițial s-a bătut palma pentru 200 mii, procentul pentru consultanță fiind de 3%, când s-a redus la 40 de mii, s-a redus și procentul. „Am rămas suspendați. Dar a fost benefic pentru noi, până la urmă. Atunci Raluca s-a apucat de studiat intens Programul, a mai bătut la uși să pună întrebări, a mai sunat la ADR la Biroul de Informare. A citit tot ce se putea despre finanțări. S-a descurcat. Pentru noi a fost o experiență inedită. I-am spus fetei mele să vadă tot procesul acesta de învățare ca pe o calificare. Nu se știe niciodată unde te duce viața, e bine să știe tot ce se poate despre fonduri europene și Programul Operațional Nord-Est. În același timp, faptul ca nu am mai depins de alte firme și a depins numai de noi ne-a dat un anumit confort”, povestește Petru. Pentru el este foarte important să depindă cât mai puțin de terți. În orice. Faptul că și-au făcut singuri proiectul, că și-au luat echipamente care îi ajută să nu mai apeleze la consultanți a fost esențial pentru ei. „Nu toți au aceleași priorități, același ritm, sunt mai mulți factori și începe să scârțâie treaba. Încercăm să depindem cât mai puțin de alții. În proiectare, am avut multe contracte refuzate pe motiv că nu avem capacitate. Dacă puteam să le facem noi, bine, dacă nu, refuzam”.

Tehnologie performantă

Au achiziționat prin proiect o imprimantă pentru formate mari, un plotter și încă două aparate, dar și un sistem de iluminat cu fotovoltaice. Petru spune că totul a mers ca uns. „Ce am luat a fost de calitate. Știind caracteristicile, totul a mers foarte repede. De vreo 20 de mii de euro am luat aparatura din Australia. Am avut noroc pentru că furnizorul ne-a dat produsul cu caracteristici noi, îmbunătățite la preț vechi. Iar la finanțare, nu știu dacă am fost primii, dar am fost printre primii sigur. Ne-au venit banii foarte repede. Totul s-a întâmplat în 2-3 luni. A fost punct ochit, punct lovit”, spune Petru Popa.

Parte esențială a activității lor este laboratorul de încercări nedestructive, unde se verifică calitatea materialelor utilizate în construcția drumurilor și podurilor. În cadrul unei expertize, există faza de măsurători de teren, adică încercări. La început, nu aveau dotările necesare și au fost nevoiți să apeleze la colaboratori, la laboratoare terțe. „Așa ne-am trezit că realitatea din teren era una, iar în hârtii era alta. Și, în final, când trebuia să pun ștampila cu numele meu, era răspunderea mea. Toate lucrurile acestea sunt cu răspundere foarte mare. Sunt și probleme care pot să apară, nu e totul doar lapte și miere. Eu am copiii cu mine și trebuie să pot dormi noaptea liniștit”, spune Petru Popa. De aceea un echipament foarte important din proiect a fost cel de încercări de laborator. Cu ajutorul lui verifică calitatea mixturilor asfaltice, betoane, agregate, natura terenului, practic toate părțile componente ale drumului. „Avem aparatură pentru a determina drumul de la groapă până la faza finală. Iar unul din aparatele astea, cel din Australia, care este pentru planeitatea drumului, este cel mai performant din lume. Nici Ministerul nu are așa ceva. Noi îl folosim în cadrul încercărilor obligatorii care se fac pentru un tronson de drum. Trebuie făcute vreo 10 încercări și noi le facem la cel mai înalt nivel”, povestește Petru Popa.

Echipa Pemora avea dotările necesare desfășurării activității în proiectare în drumuri și poduri, dar multe dintre aceste expertize se făceau manual. Ca în orice domeniu, cu cât aparatura este mai de calitate, cu atât și expertiza este mai apreciată. „Altfel vorbești cu clienții dacă ai tehnologie în spate. Toți din echipă am făcut un curs de calificare ca să știm să utilizăm echipamentele. Fiind atât de valoroase, exista riscul să le stricăm. Am rămas buni prieteni cu furnizorii, ne ajutăm cu fiecare ocazie”. Întrebat dacă ar mai depune un al doilea proiect, a răspuns fără ezitare că fondurile europene sunt o binecuvântare pentru orice afacere și că sunt niște bani bine investiți care produc valoare. El se va retrage din activitate în curând, dar fiica sa va continua cu siguranță acest drum al finanțărilor europene, mai ales că a învățat perfect acest limbaj.  

Reporter REGIO este o inițiativă ADR Nord-Est, care are în prim-plan promovarea proiectelor de succes ale beneficiarilor noștri, proiecte care au reușit să iasă în evidență aducând plus valoare și impact în comunitate. Într-o perioadă în care predomină știrile negative, vă propunem spre lectură povești frumoase, dar adevărate, menite să întărească credința că „se poate”! Fii parte din poveste!

Ești beneficiar Regio? Lasă-ne să-ți spunem povestea.

Contactează-ne pentru detalii la info@adrnordest.ro

1
30oct.2023
NOUTĂȚI Reporter Regio SLIDER

Succes brodat într-un atelier din Bârlad, cu sprijin Regio

30 octombrie 2023

Reporter REGIO: episodul 20

Succes brodat într-un atelier din Bârlad, cu sprijin Regio

Povești de succes, posibile cu sprijinul Regio Nord-Est 2014-2020                                                                                                                                                                                                                                     

Au pornit de la zero, cu un credit în bancă și dorința de a le fi mai bine copiilor lor. Au învățat să croiască, să brodeze și să dezvolte o afacere în care nu aveau nicio pregătire. Timpul le-a dovedit că au făcut alegerile corecte, iar cifra de afaceri de 1,4 milioane lei în 2022 este doar o consecință a acestor alegeri. Spun că fondurile obținute din POR 2014-2020 pentru echipamentele performante, în valoare de un milion de lei, cu care și-au dotat atelierul i-au „obligat” să se dezvolte în vremuri în care nu mai credeau că pot să o facă. Soții Cărare din Bârlad sunt dovada că dacă vrei, se poate, indiferent de impedimente. În 2006 au realizat că vor mai mult, odată cu venirea pe lume a primului copil. El polițist, ea asistent de farmacie, și-au dorit să aibă un venit extra care să le permită să meargă într-o vacanță, de exemplu, fără să destabilizeze bugetul familiei. Au început o afacere, dar nu aveau să știe că parcursul lor în lumea antreprenoriatului va fi un roller coaster. Povestea soților Cărare este exemplul că se poate să crești o afacere pas cu pas, se poate să iei fonduri europene și să îți utilezi secția de confecții cu echipamente cum doar la ateliere de renume găsești și se poate să ai succes cu produsele gândite și croite de tine.  

Magazin de haine și atelier de retușuri

Primul pas în antreprenoriat, pentru Mihaela și Constantin Cărare, a fost în zona comerțului: un magazin de haine și încălțăminte produse în România. Au făcut un credit în bancă și au înființat un magazin exclusivist în Bârlad ce avea contracte de comercializare doar cu producători români. Mihaela a mai mers în paralel la jobul ei din farmacie încă doi ani, dar pentru că magazinul stagna și nu se putea implica așa cum și-ar fi dorit ca să-l crească, a renunțat la farmacie și s-a dedicat întru totul magazinului. Era perioada de boom economic în care toată lumea cumpăra de toate. Pentru că oamenii mai aveau nevoie de modificări la hainele pe care le cumpărau din magazin, soții Cărare au început să colaboreze cu o croitoreasă pentru a face aceste mici retușuri. Încet, încet această colaborare s-a transformat în job full time și deschiderea unui atelier de croitorie. Atelierul l-au dotat cu ce aveau acasă, cu masă de călcat, fier de călcat, o mașină de cusut SH. Nu știau nimic în acest domeniu, dar au mers pe intuiție.

Parteneriatul cu Belgia

Toată lumea cumpăra de toate până… n-a mai cumpărat. A venit criza financiară, iar comerțul n-a mai mers. Soții Cărare s-au văzut nevoiți să renunțe la magazin și să meargă mai departe cu atelierul de retușuri. „Ne-a fost foarte, foarte greu. Susțineam afacerea din salariul soțului. Când lua salariul, plăteam întâi angajații, iar noi trăiam din ce retușuri se mai făceau”, își aduce aminte Mihaela. Până când… i-a contactat Dominique. Un belgian tânăr care avea o idee în care credea: niște fețe de masă, de forme diferite, personalizate, din piele ecologică. Întâmplarea (sau destinul) face ca un bârlădean, prieten din copilărie cu cei doi soți, vindea mere caramelizate pe băț la un târg din Belgia, iar  Dominique avea standul fix în fața lui. Auzind că este din România, l-a întrebat dacă nu știe pe cineva care are un atelier de confecții și ar putea să îi facă un produs pe comandă. El știa și avea unde să vândă, dar nu avea un producător. Cantitățile pe care voia să le facă nu le putea procura din China sau India așa că a contactat-o pe Mihaela.

Acest tânăr i-a spus Mihaelei că el vine în România măcar să stea de vorbă. „Am zis că dacă tot vine tocmai din Belgia, măcar să îi fac un produs. Am cumpărat niște materiale de la un magazin din apropiere, ce-am găsit, un material lucios. Am făcut niște mostre. Au ieșit atât de urât. Dar nu a contat pentru el. Era mulțumit că-l asculta cineva. Era mai tânăr decât mine, cu multă energie, cu un napron din piele ecologică în mână și a zis că el așa ceva vrea să vândă. Nici măcar nu era conceptul lui, l-a luat de undeva”, povestește, râzând, Mihaela.

           

Business pe termen lung

Atunci le-a povestit Dominique planul lui de afacere gândit pe termen lung. Conceptul lui de business era sa vândă articole horeca unor clienți mari din domeniu. Dar ideea ce îl distingea de alți vânzători era că dacă un client ar fi vrut să cumpere același napron de la el peste 5 ani pentru că s-a uzat unul în restaurant, clientul ar fi avut garanția că la el găsește. Ideea era foarte bună, dar Mihaela și Constantin nu aveau cum garanta că găsesc aceleași materiale și peste 5 ani. Belgienii aveau un plan de dezvoltare, știau ce voiau. Soții Cărare nu aveau niciun plan, trăiau de la o lună la alta. Dar nu au recunoscut niciodată asta. Au mers în negociere de la egal la egal, chiar dacă nu știau nici ce preț să ceară. Dominique a plecat din România cu gândul să găsească niște distribuitori, Mihaela a rămas să facă niște mostrare. „Duceam copilul la școală într-o dimineață și am auzit la radio o reclamă cu târgul de mobilă de la Romexpo. Am zis că sigur la un târg de mobilă vin și cei care vând materia primă pentru canapele, nu? Sincer, nu aveam bani de motorină să mergem până la București. Așa că le-am cerut lor bani. Le-am zis că eu mă duc pe timpul meu, nu că nu am avea bani, iar timpul costă”, povestește Mihaela. S-au dus la Romexpo cu 100 de euro trimiși de Dominique și firma lui și au găsit un furnizor polonez cu care lucrează și astăzi. „L-am întrebat, dacă am nevoie fix de pielea asta ecologică peste 10 ani, o aveți? A zis: sigur ca da! M-a întrebat ce vrem să facem cu materialul? Fețe de masă. Ne-a spus că n-a mai întâlnit așa ceva, că ei fac canapele.. În cele din urmă, i-am trimis mostrarul belgianului, a fost foarte mulțumit și de acolo a început nebunia”, spune Mihaela.

Nevoia de echipamente performante

Își aduce aminte Mihaela cât de greu a cusut pielea aia ecologică. Pentru că, evident, nu avea mașină de cusut specială pentru piele. Ca să alunece acul pe material, uda înainte cu o bucată de vată îmbibată în apă. „Lucram imposibil de greu. Nu credeam că o să reușesc să le fac. Dar trebuia să le fac. Planurile pe care mi le spunea el erau șansa noastră de a răzbi. Noi disponibilitate de muncă aveam, iar el voia să facă ceva diferit pe piață. Voia ceva personalizat, o broderie pe produsul respectiv. Eu știam pe cineva din Bârlad care avea o mașină de brodat. Am făcut niște probe. Îmi aduc aminte că atunci, acum 10 ani, mi-a cerut 40 de cenți pe o broderie pe care acum o facem cu 17 cenți”, povestește Mihaela.

Și-au dorit cu ardoare o mașină de brodat

Au început să facă mostre cu broderie, iar partenerul belgian le prezenta clienților. Toți clienții aveau logo-ul lor pe care doreau să îl personalizeze. Mihaela își aduce aminte că erau comenzi la care partea de broderie era mai scumpă decât manopera. Deși ea le croia, cosea, ambala și le trimitea. Atunci au zis amândoi că își doresc o mașină de brodat și vor face tot posibilul să o cumpere.

Atunci a încolțit ideea unui proiect cu finanțare europeană. Cel la care externalizase broderia începuse să întârzie termenele de livrare, iar soții Cărare nu își permiteau acest lucru. Ei s-au diferențiat în piață tocmai datorită termenelor scurte de livrare, între 5 și 10 zile. Atunci firma parteneră belgiană a venit cu ideea cumpărării unei mașini de brodat. Până la urmă,  pentru că era foarte scumpă, în jur de 60-80 mii euro și amortizarea era lungă, au hotărât să nu investească. „Atunci am spus că vom cumpăra noi o mașină de brodat. Cu credit, cu ce-o fi. Nu aveam nicio idee ce înseamnă o mașină de brodat, eu abia învățasem ce e o mașină de cusut. Ne-am orientat atunci către Start-Up Nation. Nu ne-am încadrat din cauza informațiilor greșite transmise de consultant. Și-au dat seama că au greșit și ne-au dat banii inapoi. Dar noi tot căutam fonduri disponibile”, povestește Constantin.

96 de puncte

În tot timpul acesta, ei au continuat să crească. Au cumpărat două mașini speciale pentru croit pielea, o masă de călcat performantă și alte utilaje SH. Se dezvoltau. La un moment dat, s-au mutat în chirie în alt spațiu și au trecut de la 140 de metri pătrați la 250. De la tăiat la foarfec bucată cu bucată, la masă de croit, de la întins rola de material pe jos și stat în genunchi să taie, la spațiu suficient de desfășurare. „La parter era ok, la etaj era la roșu. Am amenajat clădirea ca să o luăm în chirie. Am zis ok, avem o clădire jumătate goală, o dorință de dezvoltare, niște credite. Hai să vedem cum facem să luăm mașina aia de brodat. Trebuia să mai scoatem bani de undeva. Am discutat cu cineva, treaba lui era doar să vadă dacă și ce șansă de finanțare are un proiect. Ne-a spus din start că firma de consultanță nu ia proiecte care nu au șanse. După câteva calcule, ne-a spus că am lua undeva la 96 de puncte. Și fix atât am luat”, povestește Constantin Cărare.

Finanțarea din POR și psihologia inversă

Ei știau că finanțarea era de 200 mii euro, iar partea de cofinanțare de 30%. Financiar stăteau bine în acte, cifra de afaceri era ok, se încadrau la un credit pentru cofinanțare. Daaar… a venit pandemia. Proiectul a fost aprobat în 2020, în plin lockdown. „Eram aici, în secție, făceam măști când am primit vestea. Nu știam dacă să mă bucur sau să plâng. Era momentul în care totul era închis. Horeca era la pământ. Ne-am pus problema câți bani pierdusem până atunci și dacă merită să mergem mai departe. Era un proiect acceptat, deci trebuia să dăm banii pe consultanță. Mulți. Dar cum să-i dăm dacă nu aveam de unde pentru că totul era închis? Nu mai era nimic din ce gândisem noi inițial”, își aduce aminte Mihaela.

Soții Cărare au gândit o linie completă de confecții textile, toate echipamentele ce urmau să vină prin proiect erau așezate milimetric în planul lor. Aveau schemele desenate pe pereți. Între timp au dezvoltat și conceptul de șorțuri personalizate, articole vestimentare pentru domeniul horeca, coșuri de pâine, suport pentru cuțite, gama se diversificase considerabil. „Ideea inițială a fost a belgianului, dar ce s-a dezvoltat după a fost meritul Mihaelei. Ea le-a gândit detaliu cu detaliu”, spune, mândru, Constantin.

Când au terminat lista de dorințe cu echipamente și au trimis-o către firma de consultanță, aceasta le-a spus că nu e suficient, mai trebuie echipamente de încă 80 de mii de euro. 200 mii euro despre care știau ei erau cei 70% din proiect. De la 60 de mii cofinanțare, acum ajunseseră la 80 de mii și nu se mai încadrau în credit. Era exact suma cât costa mașina de brodat inițial. Toate planurile le erau date acum peste cap. Și pentru că înapoi nu mai puteau da, au preferat să gândească că vor lua mașina de brodat în rate. Iar restul utilajelor era bonus. Îi ajuta psihic gândul acesta. Nu aveau susținere din partea nimănui. Toată lumea era închisă în case, iar ei luau utilaje de 280 mii de euro pentru a face produse pentru domeniul horeca. „Partenerii din Belgia nu ne puteau ajuta. Nimeni nu putea. Începuse nebunia. Se spunea că nu vom mai avea voie să vindem coșuri de pâine, că trebuie să fie totul igienic, că nu vor mai fi meniuri pe masă ca să nu fie atinse de multă lume. Cum o dădeai, tot rău era. Dar am mers înainte”, spune Mihaela.

Acum, în 2023, la finalizarea proiectului, toate utilajele sunt folosite și aduc plus valoare firmei. Un singur om face, datorită utilajelor, munca a trei oameni. Precizia este milimetrică, fără greșeli umane. Afacerea se dezvoltă și începe să pătrundă și pe piața românească din ce în ce mai bine. Au luat chiar și certificare ISO pentru dezvoltarea șorțului. „Când mai plecăm pe undeva, iau geanta cu mostre cu mine. Nu se știe niciodată cu cine pot discuta. Am învățat mult și de la partenerii noștri belgieni. Ei ne-au stat alături la târgul internațional la care am participat, ne-au fost ca o garanție de calitate. Acum că știm parcursul unui proiect cu finanțare europeană, abia îl așteptăm pe următorul”, spune Constantin.

 

Reporter REGIO este o inițiativă ADR Nord-Est, care are în prim-plan promovarea proiectelor de succes ale beneficiarilor noștri, proiecte care au reușit să iasă în evidență aducând plus valoare și impact în comunitate. Într-o perioadă în care predomină știrile negative, vă propunem spre lectură povești frumoase, dar adevărate, menite să întărească credința că „se poate”! Fii parte din poveste!

Ești beneficiar Regio? Lasă-ne să-ți spunem povestea.

Contactează-ne pentru detalii la info@adrnordest.ro

rr19
28sept.2023
NOUTĂȚI Reporter Regio SLIDER

De la mierea la pliculeț la roboți, cu sprijin Regio

28 septembrie 2023

Reporter REGIO: episodul 19

De la mierea la pliculeț la roboți, cu sprijin Regio

Povești de succes, posibile cu sprijinul Regio Nord-Est 2014-2020                                                                                                                                                                                                                                     

Într-o lume în continuă evoluție și schimbare, în care tehnologia și inovația se îmbină și ating vârfuri nemaiîntâlnite, se evidențiază ușor oamenii care, nu numai că se adaptează și țin pasul cu vremurile, ci le abordează cu entuziasm. Dacian Popa este economist ca formare, dar automatist din pasiune. A pus bazele unei companii care oferă soluții de automatizare a proceselor tehnologice cu ajutorul roboților, în zona de ambalare a produselor, dar nu numai: Micropack Automatizări din Iași. Prin proiectul finalizat recent, cu finanțare din Programul Operațional Regional 2014-2020, în valoare totală de 1,2 milioane lei, cu 913 mii valoare nerambursabilă, consideră că a crescut competitivitatea firmei și acum merge umăr la umăr alături de giganții din domeniul automatizărilor roboților.

De la ambalat miere la pliculeț la roboți

În 2008, după ce a muncit pentru alte companii, a simțit că este pregătit să urmeze calea antreprenoriatului. A adus o mașinărie din China ce trebuia să facă un lucru simplu: să ambaleze miere la pliculeț, adică micro packaging. Mașina însă nu a funcționat. Încercând să repare acel utilaj, l-a întâlnit pe viitorul său asociat, care era automatist și cu ajutorul acestuia a reușit să-l pună în funcțiune. Atunci și-au dat seama amândoi că se pricep să facă acest lucru și, mai ales, că le place. Au devenit parteneri, au deschis un atelier de prelucrări mecanice și au început să construiască utilaje noi de ambalare primară. Pentru că și-au dat seama că orice produs are nevoie de o ambalare: primul strat peste produs este ambalarea primară, urmează ambalarea secundară sau baxarea, apoi cea terțiară sau paletizarea, iar ei puteau să ofere asta clienților cu utilajele făcute intern. Timp de 10 ani au exploatat această nișă cu succes.

Zece ani mai târziu, au avut un contract mai mare de ambalare care a inclus și un robot. Practic, atunci au făcut cunoștință cu robotica. Acesta a fost declicul. „Am zis că asta e calea, a lucrărilor de mare amploare. A fost un an important, plin. Cifrele au fost frumoase. Asta a fost partea plină a paharului. Partea goală a fost că partenerul meu nu a vrut să facem proiecte de mare anvergură, considerând că nu ar trebui să mergem pe roboți pentru că vin la pachet și cu riscuri. Atunci am hotărât să mergem pe căi diferite. Colaborăm în continuare în domeniu, am rămas prieteni, dar nu mai suntem asociați”, își aduce aminte Dacian.

Soluții pentru automatizarea proceselor de ambalare

În 2019 a revenit la ambalarea primară pentru clienți, dar gândul i-a rămas la anul anterior care îi arătase că aceea era direcția bună. Așa că a început să gândească și să ofere soluții clienților săi, mai ales celor din industria alimentară, pentru reconfigurări de trasee tehnologice existente prin automatizarea proceselor de ambalare. Să propună robotizarea proceselor în companii și creșterea productivității fără a fi nevoie de mai mulți angajați. „Un robot nu va înlocui o mașină dedicată, ci o va pune în valoare. Lăsăm roboții să îndeplinească sarcini simple și repetitive sau care afectează sănătatea oamenilor. De foarte multe ori, celulele de automatizare protejează oamenii de sarcini care le pot afecta sănătatea. Fie că vorbim de aplecări multiple, ridicare de greutăți sau lucrul într-un mediu inconfortabil cum sunt depozitele frigorifice sau locurile cu temperaturi foarte ridicate. La fel de important este faptul că soluțiile de automatizare inteligentă reduc la jumătate spațiul utilizat pentru diferite procese”, spune Dacian Popa.

 

Parteneriat important cu un gigant în automatizare

Ca în orice industrie, există nume de referință și în domeniul roboților și robotizării. Iar unul dintre aceste nume, Kuka, le-a propus un parteneriat în 2020. Kuka este un concern internațional de automatizare cu o cifră de afaceri de aproximativ 4 miliarde euro și aproximativ 15 000 de angajați. „Una din verticalele de bază din robotică este packaging-ul și se pare că noi chiar ne pricepem la asta. Parteneriatul cu Kuka ne-a demonstrat că suntem buni în ceea ce facem. Din cei 5 integratori câți suntem la nivel național, noi ne pricepem la automatizarea procesului de ambalare”, spune Dacian. Așadar, Kuka pune la dispoziţie roboții, iar Micropack face automatizarea pentru ambalarea şi manipularea de mărfuri.

Echipamente software și hardware prin POR 2014-2020

Pentru că „resursele erau limitate, iar nevoile nelimitate”, Dacian a depus proiect pentru  achiziționarea de tehnologie inovativă pentru proiectare și fabricare utilaje, cu finanțare nerambursabilă din Programul Operațional Regional 2014-2020. Și-a cumpărat, printre altele, un soft specializat pe proiectare, construire și simulare virtuală a proceselor de fabricație, integrând diverse echipamente: un robot industrial pentru debitare table complet dotat, un fascicul laser pentru acel robot, un CNC, o cameră vision cu sistem laser de siguranță, dar și o imprimantă 3D de care este foarte mândru. „Noi avem acest avantaj major. Cu ajutorul fondurilor ne-am utilat și avem și software și hardware care să ne ajute să fim competitivi în viitor. Piesa care conține softul de proiectare ne scade efortul de programare a roboților cu 40%. Avem și camera vision care dă coordonatele unui robot pentru a identifica, a localiza, a apuca și a sorta diverse produse și poate fi folosit la 8 roboți în cascadă. Imprimanta 3D pe care am cumpărat-o, acum 3 ani nu exista. Am fost vizionar când am pus-o în proiect. Se pot face piese de avion cu ea. E prezentă în unitățile militare din SUA. Întâlnește și dezideratul meu în calitate de antreprenor de ani de zile: înainte de a apăsa pe buton, îmi spune cât costă și în cât timp este gata”, povestește Dacian cu entuziasm despre echipamentele care îl ajută atât de mult în business-ul său. Tot el spune că fără fonduri i-ar fi fost mult mai greu, acum deschizându-i-se mult mai multe uși și oportunități.

Sortare de deșeuri cu roboți și un soft ERP

Ca planuri de viitor, Dacian și echipa sa visează să ajungă în afara granițelor cu soluția sortării de deșeuri cu roboți. Chiar dacă ideea este a unor canadieni, vrea ca soluția automatizării să fie a lui. Erorile de sortare sunt frecvente la colectarea sau depozitarea materialelor reciclabile, fie din neatenția utilizatorilor, fie din lipsa de informații. Roboții pot analiza și sorta mult mai rapid deșeurile decât omul. Prin accelerarea procesului de sortare a materialelor reciclabile, cantitatea totală de materiale care poate fi reciclată și reutilizată eficient este mult mai mare. Tot ca proiect de viitor ar fi digitalizarea companiei cu un sistem ERP. O soluție pentru digitalizare este, bineînțeles, apelul „Transformarea digitală a IMM-urilor orientată către creșterea intensității digitale“- Apel Pilot în parteneriat cu Banca Mondială.

Se bazează pe motto-ul lui Peter Drucker care spune că „Cel mai bun mod de a prezice viitorul este să îl creezi”. Lucrează cu nume mari din industria alimentară și implică toate resursele companiei în aceste proiecte. Poate transforma procesele de ambalare manuală în procese robotizate în orice domeniu și oferă inclusiv soluții de robotizare care se pot închiria. În momentul de față, Micropack Automatizări are clienți în lista de așteptare pentru următorii 20-30 de roboți. Deși știe că mulți antreprenori consideră robotizarea o cheltuială mai mult decât o investiție, Dacian vrea să demonstreze că, în timp, este un câștig, mai ales având în vedere lipsa acută de oameni pe piața muncii. Tot el mai spune că „Odată ce te apuci să faci automatizări, ești împlinit din punct de vedere profesional. E ca un microb. Noi nu ne plictisim niciodată. Venim la job ca la joacă”.

Reporter REGIO este o inițiativă ADR Nord-Est, care are în prim-plan promovarea proiectelor de succes ale beneficiarilor noștri, proiecte care au reușit să iasă în evidență aducând plus valoare și impact în comunitate. Într-o perioadă în care predomină știrile negative, vă propunem spre lectură povești frumoase, dar adevărate, menite să întărească credința că „se poate”! Fii parte din poveste!

Ești beneficiar Regio? Lasă-ne să-ți spunem povestea.

Contactează-ne pentru detalii la info@adrnordest.ro

7
31aug.2023
NOUTĂȚI Reporter Regio SLIDER

O afacere pentru siguranța caselor noastre

31 august 2023

Reporter REGIO: episodul 18

O afacere pentru siguranța caselor noastre

Povești de succes, posibile cu sprijinul Regio Nord-Est 2014-2020

Au început ca un business de familie, în 2014, în curtea părinților, într-un domeniu de nișă: producția de pălării de coșuri de fum. De atunci, au implementat două proiecte cu finanțare europeană din POR 2014-2020, au depășit o cifră de afaceri de 3,5 milioane euro și au ajuns un nume important în domeniul producției de sisteme profesionale de coșuri de fum cu tubulatură ceramică și din inox, certificate la nivelul Uniunii Europene.

Răzvan Anăstăsoaie și Liviu Baltă, unul din Bacău, celălalt din Cluj, s-au cunoscut în copilărie într-o tabără și au păstrat legătura de-a lungul timpului. Viața i-a adus în postura de cumnați, soțiile lor fiind surori, dar și asociați în compania pe care au înființat-o împreună în Comănești, AB Group Ceramics SRL. Sub numele Kaminhorn, au amenajat un fel de garaj în curtea părinților și au organizat o mică linie de producție de pălării de coșuri de fum din beton.

De la accesorii de coș de fum la coșuri ceramice

Răzvan venea din zona de vânzări în domeniul materialelor de construcții, iar la ultima firmă la care a lucrat vindea elemente de coș de fum și de ventilație. Clienți din toată țara cereau și aceste accesorii, pălăriile de coș de fum. Era cerere, dar ofertă… nu prea. Existau doar două produse pe piață. Așa a încolțit ideea unei afaceri. Au copiat un model deja existent, l-au dezvoltat și l-au dus la un alt nivel. În câteva luni, au certificat produsul, iar într-un an de zile pălăria de coș de fum făcută la Comănești a intrat în marile magazine de bricolaj din toată țara. „În 2015, ne-am dat seama că această parte a activității este o nișă destul de mică. Nu făceam cine știe ce cifre. În primul an, am avut o cifră de afaceri de 50 mii euro. Era puțin. Și ne-am gândit cum să dezvoltăm mai departe. Aveam două opțiuni: să facem tot elemente din beton, bolțari, pavele, borduri sau să facem tot sistemul de coșuri de fum profesionale. Ultima idee ne-a surâs mult mai tare. Când ne-am documentat mai bine, ne-am dat seama că un coș de fum este partea cea mai sensibilă a unei locuințe. Iar prin ceea ce facem noi, punem casa clientului în siguranță. În 2016, am început să producem coșuri de fum ceramice și suntem singurul brand românesc de coșuri de fum ceramice. Concurența noastră sunt firme multinaționale din Europa”, spune Răzvan Anăstăsoaie.

Primul proiect european

Nevoia de dezvoltare și extindere a capacității de producție, dar și de diversificare a produselor a condus la primul proiect cu finanțare europeană, în 2017. Au obținut 160 de mii de euro nerambursabili, bani care s-au transpus în utilaje de ultimă generație și care i-au ajutat să crească, spune Răzvan. „A fost prima experiență cu fondurile europene și ne-a ajutat să mărim capacitatea de producție. La început, toată lumea ne zicea că nu vom primi fonduri. Dar noi aveam un scop și l-am dus la capăt. Nu ne-am lăsat influențați. Una din cheile succesului este să nu renunți. Ne-am făcut un plan, știam ce ne dorim, am simțit că asta vrem să facem. Dincolo de toate beneficiile financiare pe care le aduce un business este și partea de împlinire a scopului pe care îl ai în viață, profesional vorbind. În antreprenoriat există partea de intuiție, iar noi am simțit că e bine”, povestește Răzvan. În 2019 au început și producția de coșuri de fum din inox.

Al doilea proiect

La începutul lui 2020 a urmat cel de-al doilea proiect prin Programul Operațional Regional 2014-2020, în valoare totală de 4,4 milioane lei, cu 2,6 milioane lei asistență financiară nerambursabilă. Acest proiect a început mai greu din cauza pandemiei și ce a presupus aceasta: timpi mari de răspuns sau de producție a utilajelor. De exemplu, un echipament care avea inițial termen de producție de 8-10 săptămâni, a ajuns la 200 de zile lucrătoare. Dar proiectul a fost finalizat cu succes anul acesta, în iunie, și s-a axat pe diversificarea producției și a produselor. S-au orientat către un lucru de viitor pe care l-au observat la târgurile internaționale la care au participat: partea de ventilație a clădirilor. Mall-urile, restaurantele, clădirile mari au nevoie de o parte de aerisire, o tubulatură care să scoată afară aerul viciat și să introducă un alt aer proaspăt. „În restaurante este o piață mai dezvoltată în România, dar e dezvoltată cu tubulatură din tablă zincată, noi lucrăm în inox. În afară, se folosește doar inox. Aici am văzut noi o diversificare a gamei de produse printr-un proiect cu o valoare mare. Am zis că e mai bine să visăm și să gândim grandios, cu valori mari”, spune Răzvan.

Singurul producător român expozant la Târgul din Verona

Anul trecut, Kaminhorn a participat, prin proiect, la cel mai mare târg de profil în domeniu, la Verona. Progetto Fuoco reunește cei mai importanți producători pe zona de sisteme de încălzire, iar din 800 de participanți Kaminhorn a fost singurul producător român ca expozant. Au avut foarte multe cereri la acel târg, inclusiv din Uruguay, și au realizat că participarea la un târg de asemenea anvergură le dă încredere că fac bine ceea ce fac. Chiar dacă nu aveau toate utilajele ajunse pe linia de ventilație, au păstrat legătura cu clienții și au reluat discuțiile recent, când linia a fost completă. De altfel, Răzvan și Liviu și-au promis că vor participa la astfel de târguri cu fiecare ocazie pentru că sunt o sursă valoroasă de informație și au parte de multă vizibilitate.

Valorile comune au format o echipă

Cei doi cumnați spun că se bazează foarte mult și pe echipa pe care și-au format-o. Au 40 de angajați în toate departamentele, iar în ultimii ani, au reușit să atragă oameni de calitate, din diverse orașe ale țării, cu experiență, care inspiră și care îi determină pe cei de lângă ei să înflorească. Sunt motivați, vin cu idei care dezvoltă firma și dau energie. Sunt oameni care au aceeași viziune și cred în dezvoltare și evoluție. În același timp, parteneriatul dintre cei doi, format în baza unor valori comune, dă roade și le aduce împlinire și dezvoltare. „Dacă pleci la drum cu ideea doar de a face bani, pleci singur. Dacă pleci cu ideea de a dezvolta ceva, nu ai cum sa nu atragi și alți oameni. În cazul nostru, suntem doi parteneri, dar ne-am ales din companie încă 3-4 persoane într-un grup de top management pe care îi implicăm în decizii și de la care ascultăm idei. Un business dacă e făcut bine și cu integritate și încredere, este un prilej de a dezvolta o relație cu cineva. Am colindat Europa împreună, am mers la târguri, ne-am luat și familiile cu noi pe unde am mers, am petrecut timp împreună. Business-ul ne-a făcut să ne creăm niște amintiri împreună care ne-au dezvoltat relația”, povestește Răzvan Anăstăsoaie.

Kaminhorn deține, în momentul de față, în jur de 10% din cota de piață în zona coșurilor de fum din România. Cifra de afaceri a crescut vizibil în fiecare an, ajungând de la 50 de mii de euro, la 3,5 milioane de euro, o evoluție care nu ar fi fost posibilă fără cele două proiecte cu finanțare europeană prin POR, povestește Răzvan. La sfârșitul anului trecut au deschis un showroom în Cluj, iar anul acesta, unul în București. Ținta lor este să înceapă să vândă în Europa de Vest, iar în maxim trei ani să se extindă pe alt continent. Pentru viitor, deja au conturată o direcție: linii automatizate cu roboți. „Încă de când am depus acest proiect, am început să ne gândim la următorul. Proiectul abia finalizat a fost gândit pentru locația asta, dar ne-am dat seama că ne trebuie alt spațiu. Pe partea de utilaje, deja știm ce ne trebuie ca să trecem la următorul nivel. Care este următorul nivel? Un proiect de 2-3 milioane de euro. Știm producătorii, am fost, i-am văzut, pe unii dintre ei îi cunoaștem, știm ce înseamnă partea de roboți, de linii automatizate. Concurența noastră din Polonia, Franța sau Ucraina deja face la nivelul ăsta. Dacă vrem să ajungem acolo, să acoperim o cotă de piață și din Europa sau alte zone, aici este nivelul de investiție. Probabil următorul proiect va fi la minim 2 milioane de euro. Noi tot timpul căutăm proiecte pentru că în producție trebuie să îmbunătățești continuu ca să menții un nivel ridicat al așteptărilor”, spune Răzvan.

Reporter REGIO este o inițiativă ADR Nord-Est, care are în prim-plan promovarea proiectelor de succes ale beneficiarilor noștri, proiecte care au reușit să iasă în evidență aducând plus valoare și impact în comunitate. Într-o perioadă în care predomină știrile negative, vă propunem spre lectură povești frumoase, dar adevărate, menite să întărească credința că „se poate”! Fii parte din poveste!

Ești beneficiar Regio? Lasă-ne să-ți spunem povestea.

Contactează-ne pentru detalii la info@adrnordest.ro

modelele proprii_
31iul.2023
NOUTĂȚI Reporter Regio

Evoluție în industria încălțămintei susținută de REGIO

31 iulie 2023

Reporter REGIO: episodul 17

Evoluție în industria încălțămintei susținută de REGIO

Povești de succes, posibile cu sprijinul Regio Nord-Est 2014-2020                                                                                                                                                                                                                                     

În Vicovu de Sus, o localitate recunoscută la nivel național pentru tradiția producției de încălțăminte din piele de calitate, se spune că „dacă la o casă nu se face încălțăminte, cu siguranță la a doua casă există cel puțin două persoane care fac”. Acest meșteșug este moștenit din generație în generație, iar tehnicile au fost perfecționate cu ajutorul tehnologiei, în timp.

Ady Star Shoes SRL este producător de încălțăminte și a fost printre primele firme din Vicovu de Sus care a luat fonduri prin POR 2014-2020 pentru achiziția de utilaje. Astăzi, compania se bucură de succes cu două proiecte, unul finalizat și unul în curs de implementare. Și nu se oprește aici. Mai are încă două proiecte în plan: în domeniul economiei circulare și pentru digitalizare firmei. Datorită finanțării europene, Ady Star Shoes SRL a investit în inovație, tehnologie și dezvoltare de produse și a reușit să-și extindă capacitatea de producție și, în același timp, să îmbunătățească calitatea produselor. A trecut de la producția pe bază de comandă la cea în serie, iar acest lucru înseamnă o evoluție enormă pentru o firmă mică. Cele două proiecte REGIO au o valoare totală de 8,6 milioane lei, cu o asistență financiară nerambursabilă de 5,3 milioane lei.

Meserie transmisă din ucenic în ucenic

Arta meșteșugului încălțămintei în Vicovu de Sus a pornit, se spune, de la un singur om care știa această meserie, în anii ”80. Acest meșter a devenit un adevărat mentor pentru ucenicii săi, care învățau alături de el timp de un an, dobândind cunoștințele și abilitățile necesare pentru a deveni și ei meșteri în încălțăminte. După ce își încheiau ucenicia, aceștia își deschideau propriile ateliere și, la rândul lor, deveneau mentori pentru alți ucenici, transmițând astfel tradiția meșteșugului din generație în generație. Producția de încălțăminte din piele a devenit un fenomen important în Vicov la acea vreme, devenind o activitate înfloritoare și respectată în comunitate. Înainte de criza economică din 2008, numărul de firme specializate în acest domeniu înregistrate la primărie era în jur de 200. După criză, industria a suferit o scădere și doar aproximativ 50 de firme au reușit să reziste. Chiar și-așa, la momentul de față, în acest orășel cochet din Bucovina se produc în jur de 8 mii de perechi de încălțăminte pe zi.

Producție, vânzare și din nou producție

Gheorghe, sau George- cum îi spun prietenii, Ciubotar a fost ucenic în anii ”90. A învățat meserie și apoi și-a deschis un atelier acasă, ca toți ceilalți. Făcea încălțăminte manual, pe care mai apoi o vindea în piețe și târguri. Deși îl cheamă Ciubotar spune, râzând, că nimeni din familia lui nu a fost cizmar și nu a primit vreo moștenire. El este primul care face această meserie. După ce a terminat stagiul militar a luat o pauză de la producție și s-a reorientat către distribuție. „Vindeam încălțămintea în bazarul nostru de la Suceava. Am prins gustul și mi-a plăcut. Pe atunci, mulți din cei care produceau, nu știau să și vândă, iar cei care vindeau, nu știau să producă. Eu aveam acest avantaj. Un distribuitor lua de la 4-5 producători locali și vindea mai departe. Era o meserie profitabilă. Acum, am rețeaua mea de distribuție”, povestește George. El a devenit asociat și administrator al firmei Ady Star Shoes anul trecut, din poziția de distribuitor. A fost un apropiat al firmei și a fost implicat activ în procesul de producție încă de la înființarea companiei, în 2015.

Primul proiect REGIO

În 2018 a fost aprobat primul proiect pentru utilaje de ultimă generație pentru Ady Star Shoes, cu o valoare nerambursabilă de 877 mii lei. „Firma era la un nivel destul de mic pe atunci, După implementarea proiectului s-a văzut o diferență enormă și la calitate și la cantitate. Două mașini au fost piesele principale, una de tras vârf și una de tras călcâi, așa se numesc. După ce au venit utilajele și le-a pus în funcțiune producătorul italian, producția a crescut de la 20-30 de perechi pe zi la 40-50 de perechi pe zi. Dar, foarte important, am început să avem o producție constantă. Înainte, producția se făcea pe bază de comandă în funcție de comenzile primite de la distribuitori. După ce am avut aceste utilaje, producția a devenit liniară, cu un flux constant și calitate. Diferența între producție la comandă și producția în serie este un pas colosal pentru orice firmă. Am economisit și mult timp, ce făceam înainte în jumătate de oră acum fac cu ajutorul mașinilor în 3-4 minute. Aveam nevoie de utilajele astea și ne-au ajutat foarte mult”, povestește George Ciubotar.

Curajul pentru al doilea proiect

Pentru că primul proiect a fost terminat în șase luni și totul a decurs repede și bine, George Ciubotar a prins curaj să depună un al doilea, pentru extinderea capacității de producție. Cu ajutorul consultantului, cu care a colaborat foarte bine la primul proiect, a gândit, pentru finanțarea a doua, o hală nouă cu un flux de producție tehnologizat 100%. Era nevoie de un spațiu nou odată cu mărirea capacității și o achiziție de utilaje noi și performante. Acest al doilea proiect este în valoare totală de 7,5 milioane lei și este în implementare până la finalul anului. Dacă prima investiție i-a asigurat tehnologizarea fluxului în proporție de 75%, restul de 25% rămânând lucrul manual, prin a doua investiție REGIO fluxul este tehnologizat 100%.

Grija pentru angajați și mediu: lucrul cu latex pe bază de apă

Al doilea proiect cuprinde un utilaj performant de aplicat tocuri, care permite firmei să se dezvolte și în domeniul încălțămintei elegante. O masă de croit digitală va elimina ștanța și cuțitul care se folosesc acum și va ajuta ca pierderile să fie cât mai mici. De asemenea, vor fi achiziționate mașini cu care se va lucra cu latex pe bază de apă. Este un aspect foarte important pentru mediu. Prenadezul cu care se lucrează în această industrie este foarte toxic și poluant pentru mediu. „Folosirea latexului pe bază de apă ne-a permis să fim mai atenți la sănătatea și siguranța angajaților noștri, deoarece acesta prezintă riscuri mai mici pentru sănătate comparativ cu prenadezul toxic. Valoarea utilajului pentru lucrul cu latex nu este foarte mare, dar impactul asupra mediului și asupra sănătății este colosal. În același timp, latexul protejează pielea pe interior să nu intre apă. Sunt mai multe beneficii. Această tranziție către lucrul cu latex pe bază de apă ne-a oferit ocazia să ne adaptăm și să rămânem în pas cu noile tendințe din industrie, demonstrând că putem evolua și crește în mod responsabil, fără a compromite calitatea produselor noastre”, spune George. Cu noul proiect Ady Star Shoes are în target producția a peste 100 de perechi pe zi, iar hala a fost gândită în această direcție.  

       

Alte două proiecte în plan

„Dacă terminăm cu bine acest al doilea proiect, nu ne oprim aici. Am mare curaj”, spune George Ciubotar. Își dorește ca următorul pas să fie înspre economia circulară. Deșeurile din piele sunt foarte greu de reciclat, ele trebuie incinerate. Cu ajutorul utilajelor performante, pierderile din bucățile de piele sunt mai mici, dar ele există. Cu soluții ingenioase George și consultantul său au în plan un proiect de reciclare. E păcat ca aceste bucăți din piele să nu fie refolosite în alt scop, spun ei.

Și pentru că există finanțări și pentru digitalizare, își dorește să achiziționeze niște aplicații de design de încălțăminte care sunt foarte scumpe. În momentul de față, designul este făcut de un inginer. El creează modelele, vânzătorul le prezintă clienților, clienții fac comandă în funcție de preferințe. Pentru modele se inspiră și de pe net. Dar niște aplicații ar ajuta enorm. De asemenea, își dorește un scanner 3D de calapoade, o aplicație de management, de HR, contabilitate, distribuție. Toate acestea ar duce la evoluția și extinderea firmei… cu ajutorul fondurilor europene și cu un strop de curaj.

Reporter REGIO este o inițiativă ADR Nord-Est, care are în prim-plan promovarea proiectelor de succes ale beneficiarilor noștri, proiecte care au reușit să iasă în evidență aducând plus valoare și impact în comunitate. Într-o perioadă în care predomină știrile negative, vă propunem spre lectură povești frumoase, dar adevărate, menite să întărească credința că „se poate”! Fii parte din poveste!

Ești beneficiar Regio? Lasă-ne să-ți spunem povestea.

Contactează-ne pentru detalii la info@adrnordest.ro

20230622_144330
29iun.2023
NOUTĂȚI Reporter Regio SLIDER

Esență de lemn, extrasă cu fonduri REGIO

29 iunie 2023

Reporter REGIO: episodul 16

Esență de lemn, extrasă cu fonduri REGIO

Povești de succes, posibile cu sprijinul Regio Nord-Est 2014-2020                                                                                                                                                                                                                                     

Ce au în comun modellingul, vinul și lemnul? Aparent, nimic. Dar aceste trei elemente „spun” povestea unei afaceri ce a răzbit timpului și provocărilor din domeniul producției cu ajutorul unui sprijin financiar european consistent. Soții Olariu, Gabriel și Laura, au pus bazele societății Dias Wood SRL, în Botoșani, acum aproape 14 ani, având ca domeniu de activitate prelucrarea lemnului. Cu ajutorul unei finanțări din POR 2014-2020 de aproape un milion de euro, activitatea Dias Wood a fost tehnologizată complet prin utilajele achiziționate, iar acum soții Olariu abia așteaptă noile apeluri dedicate IMM-urilor pentru că, după cum spun ei, „fondurile europene dau dependență”.

Modelling și vin

La terminarea liceului, Laura a plecat în Grecia pentru a munci și a strânge niște bani de studii. Își dorea să facă facultatea la Londra, dar socoteala de acasă nu s-a potrivit cu cea din târg. La început a făcut modelling în Grecia, apoi s-a angajat la un restaurant de lux, iar mai apoi s-a înscris la Facultatea de Științe Economice din Atena. Pentru că era istovitor să fie și model, și studentă și chelner, după un timp a renunțat la restaurant și s-a angajat la o firmă micuță de consultanță pe fonduri europene. Făcea proiecte pentru startupuri, iar unul dintre clienți devenise interesat de România și de ce afaceri ar putea deschide în România. Laura a făcut cu el o excursie în țară, i-a prezentat mai multe locuri pentru a-și face o idee, dar nu a investit nimic. În schimb, în mintea Laurei a încolțit ideea unei afaceri: „Am fost în vizită la multe podgorii atunci. Știam câte ceva din domeniu pentru că la restaurant, din poziția pe care o ocupam, eram și somelier, și am zis să încercăm. Am vrut să importăm inițial vin la sticlă, dar am aflat de la cunoscători în domeniu că nu avem nicio șansă. În schimb, era un sector de piață neacoperit, importul de vin roșu vrac. În scurt timp, ne-am deschis afacerea noastră, cu loc de depozitare, cisterne. Ambalam în cutii vinul și îl vindeam la taverne și la producătorii de vin autohton. A fost o afacere frumoasă, cu oameni frumoși, afaceri din tată-n fiu, era altceva. Până… s-a terminat! Prin lege,  s-a interzis importul de vinuri vrac din țări extracomunitare”, povestește Laura.

Lemn

Momentul în care a trebuit să închidă afacerea cu vinuri a coincis cu perioada în care un client i-a cerut să îi aducă din România niște butoaie din lemn pentru învechit vinul. Baric sau barrique, că așa se numesc butoaiele franțuzești care aveau acest scop, erau foarte scumpe. „Am adus atunci butoi de stejar din România și i-a plăcut foarte mult, a zis că avem un lemn foarte fain. După butoaie, ne-a cerut cherestea. Și așa ne-am orientat spre o afacere cu lemn”, povestește Laura. Au încercat să facă în Grecia comerț cu lemn, dar nu a mers cum trebuie. Soțul venea în România, se ocupa de achiziții, iar ea de vânzări în Grecia. Era cerere, dar nu se descurcau cu achizițiile, nu erau gata la timp, uneori nu era calitatea cerută. Atunci au hotărât să vină amândoi în România și să încerce să deschidă o fabrică. Mai întâi, au prelucrat lemn la altcineva, la o altă fabrică, au învățat tainele lemnului și au agonisit niște bani. După un timp, au închiriat un spațiu și au achiziționat câteva utilaje second-hand. Au stat în acel loc, în chirie, 15 ani. „Așa am început, în 2005, cu prelucrare primară a lemnului. N-am știut la ce ne înhămăm, n-am știut ce înseamnă producția în România. Prima societate pe care am avut-o, a falimentat în 3 ani, în 2008. Am mai deschis una în 2009 și este cea actuală. E foarte dificil domeniul. Lemnul e dificil. Ai nevoie de oameni dacă nu ai tehnologie, iar noi nu aveam atunci tehnologie. Depindeam de oameni. Ne-am acomodat, dar foarte greu. Am intrat în horă, aveam credite, am jucat. Încet, încet am căpătat și cunoștințe importante”, spune Laura. Acum, Dias Wood SRL livrează pe piața internă parchet stratificat și parchet din lemn masiv, iar pe piața externă, furnir.

Fonduri europene

Primul proiect, depus în 2010, a fost unul mic, zice Laura, finanțarea fiind în jur de 300 de mii de euro. Totul a decurs foarte bine, implementarea proiectului a fost un succes și au început să se pregătească pentru alte fonduri prin noul Program Operațional Regional 2014-2020. Ca să nu mai stea în chirie, au vrut să schimbe locația și au luat un teren într-o comună limitrofă a Botoșaniului. „Când a apărut ghidul, am văzut că trebuia să fie în urban. Ne-am chinuit mult să găsim locația asta unde suntem acum, a fost cu foarte multe peripeții. Era liziera, nu era nimic, nu utilități, nimic. Am luat terenul, apoi un credit prin IMM Invest pentru construcția fabricii, iar după ce am obținut autorizația de construcție, în 3 luni am terminat fabrica. În septembrie, am început să construim și în decembrie a fost gata. A fost o muncă titanică, dar am reușit să ne schimbăm locația”, își aduce aminte Laura.

De când prelucrează lemnul, soții Olariu și-au dorit foarte mult să lucreze cu un anumit client din Elveția, dar nu au îndeplinit niciodată standardele tehnice cerute. După ce au instalat primele trei utilaje din cele 15 achiziționate prin POR 2014-2020, în 2019, au început să lucreze cu acel client elvețian. „În domeniul nostru ne luptăm cu zecimile de milimetru. Facem furnirul pentru parchetul multistratificat din lemn, e mai de nișă un pic. Acum, cu utilajele luate, aveam mult mai precisă tăierea. Era vorba de 0,05 milimetri abatere maxim pe care puteai să o faci”, spune Laura.

Câștigul la loto

În 2021 a început producția în locația nouă, după un 2020 în care nu au avut activitate din cauza schimbării de locație. A fost foarte greu financiar, cu mutarea, cu pandemia și își aduce aminte Laura că nu aveau bani nici de motorină. Un ajutor neașteptat a venit într-o duminică, atunci când au câștigat la loto 70 de mii de lei, bani pentru care nu s-au bucurat neapărat pentru că nici nu au apucat să îi vadă, atât de repede s-au dus. Între timp, clientul din Elveția pe care l-au ținut aproape și care le-a dat un vot de încredere, le-a dat un avans financiar să înceapă activitatea. „Până să învățăm să folosim utilajele, am stricat mult lemn. Învățam din aproape în aproape. Când nu era tehnologie, era greu fizic. Acum e altceva, este o provocare, nu ai timp să te plictisești. Partea faină e că tehnologia scutește mult. De altfel, toate utilajele noi sunt conectate la internet, iar tehnicienii, oriunde ar fi prin Europa, ne ghidează cum să rezolvam în caz de probleme”, spune Laura Olariu.

Soții Olariu consideră că Dias Wood SRL a evoluat enorm cu ajutorul tehnologizării făcute prin fonduri europene și abia așteaptă un nou apel. Pe lângă retehnologizare, firma a achiziționat și o centrală termică ce folosește drept combustibil rumegușul rezultat în urma producției, având astfel agentul termic necesar funcționării uscătoarelor pentru lemn, cât și încălzirii halei de producție. „N-am moștenit nimic de la mama, de la tata, n-am furat nimic, fondurile europene sunt singura șansă să răzbați. Fiecare utilaj costa cel puțin cât un apartament. De unde să iei banii? Noi cu finanțarea asta, am câștigat potul cel mare la loto. Odată ce ai luat fonduri, îți intră în sânge, dau dependență și deja mă gândesc că am o grămadă de cumpărat cu următoarele fonduri. Acum, avem toată experiența asta în spate, este o oportunitate pe care nu o putem rata”.

 

Reporter REGIO este o inițiativă ADR Nord-Est, care are în prim-plan promovarea proiectelor de succes ale beneficiarilor noștri, proiecte care au reușit să iasă în evidență aducând plus valoare și impact în comunitate. Într-o perioadă în care predomină știrile negative, vă propunem spre lectură povești frumoase, dar adevărate, menite să întărească credința că „se poate”! Fii parte din poveste!

Ești beneficiar Regio? Lasă-ne să-ți spunem povestea.

Contactează-ne pentru detalii la info@adrnordest.ro

kaboom-42
29mai2023
NOUTĂȚI Reporter Regio SLIDER

Loc de joacă în Suceava: un proiect cu ambiții mari pentru bucuria celor mici

29 mai 2023

Reporter REGIO: episodul 15

Loc de joacă în Suceava: un proiect cu ambiții mari pentru bucuria celor mici

Povești de succes, posibile cu sprijinul Regio Nord-Est 2014-2020                                                                                                                                                                                                                                     

 

O afacere de familie din Suceava, cu tradiție în domeniul Horeca, s-a extins prin Programul Operațional Regional Nord-Est 2014-2020, printr-un proiect în valoare de 7,8 milioane lei, din care 4,3 milioane lei valoare nerambursabilă. Alexandru Filipciuc duce mai departe, împreună cu sora lui, această afacere de familie, crescută în timp de tatăl lor, și administrează împreună un complex format din zone de restaurant, cazare și evenimente în Suceava. Ideea unui loc de joacă inedit și complex, dedicat familiilor care vin să petreacă timp de calitate împreună, a venit acum câțiva ani și s-au gândit să o materializeze cu ajutorul fondurilor europene.

Nevoia unui spațiu de joacă pentru copii

Tată a doi băieți de 4 și 8 ani, Alexandru a simțit nevoia acestui spațiu pentru copii. Pentru că exista deja în complex un teren de sport disponibil, cu o suprafață de 1.400 de metri pătrați, Alexandru și sora lui s-au gândit să îl valorifice construind un loc de joacă pentru copii. Dar nu orice fel de loc de joacă, ci unul atractiv, polivalent și echipat pe niveluri de vârstă. „Nevoia de joacă pentru copii este una permanentă și evidentă. Aveam deja un spațiu pentru copii la grădina de vară, dar era cumva o activitate sezonieră, era deschis doar vara. Părinții stăteau la terasă, copiii la joacă. Am zis să facem un spațiu permanent deschis, un loc de joacă generos, plin de atracții pentru toate vârstele. Având acest spațiu disponibil, ne-am gândit că este loc suficient pentru copii să se simtă în largul lor. Proiectul a fost gândit undeva în 2019. Ne-am făcut un plan, ne-am dat seama că voiam sa fie ceva extraordinar și ambițios și așa ne-am orientat către fonduri europene. Am depus proiectul și am fost extrem de fericiți când l-am câștigat. Am fost la prima experiență de acest gen. Din punctul nostru de vedere, lucrurile au mers foarte bine până aici”, povestește Alexandru Filipciuc. Astfel că, în luna ianuarie a acestui an, Kaboom Kids World și-a deschis porțile în Suceava.

Design interior făcut de o firmă renumită la nivel internațional

Deși nu a fost bugetat design-ul interior în proiectul finanțat prin POR 2014-2020, Alexandru și sora lui au contractat o firmă renumită la nivel internațional specializată în locuri de joacă, din Bulgaria. Au ales să lucreze cu specialiști în domeniu pentru că și-au dorit ca rezultatul să fie spectaculos. „La noi, în Suceava, nu era un spațiu de dimensiunile astea, ca suprafață, ca atracții sau complexitate. Ne-am dorit să fie altceva și astfel propunerile noastre s-au întâlnit cu ideile designerilor și au rezultat ziduri de escaladă, trambuline, modularul cu tobogane care are 300 m pătrați și este dispus pe 3 nivele, cu jocuri care stimulează competitivitatea, jocuri cu recompense, zone Lego, de creație, de desenat și construit. Există și mini-bowling, aparate de realitate virtuală, o zonă specială pentru copii cu vârsta până în 3 ani. Am vrut să facem atracții pentru o plajă mai mare de vârste. Sunt câteva aparate care pot fi folosite și de adulți, având în vedere că, tehnic, suportă până la 140 de kg”, spune zâmbind, Alexandru.

Un loc de joacă tehnologizat și adaptat copiilor cu dizabilități

În cadrul proiectului finanțat prin Regio, 35 de echipamente recreative și distractive pentru copii au fost achiziționate. De asemenea, finanțarea a inclus și sistemul de încălzire-climatizare, sistemul de sonorizare, achiziția de mobilier, echipamente IT și licențe, dar și echipamente pentru supraveghere video, detecție și alarmare. „Am încercat să automatizăm tot ce înseamnă activitatea noastră. Avem un soft de contorizare a tuturor atracțiilor, fiecare aparat are un cititor, copilul vine ori cu cardul ori cu brațara, scanează și intră la atracția respectivă. Cardurile au un anumit număr de puncte, în funcție de valoarea lor. Am încercat să facem pachete pentru toată lumea. De altfel, tot acest spațiu este adaptat și pentru copii cu dizabilități”, mai spune Alexandru.

   

Kaboom Kids World are o capacitate de 200 de persoane, iar atracțiile sunt dedicate copiilor cu vârsta până la 15 ani. Conceptul este gândit în cele mai mici detalii, de la spațiul de agrement, la zonele dedicate petrecerilor private, la zona de servit masa. Copiii pot face mișcare și își pot dezvolta abilitățile și talentele exact așa cum le place lor, prin joacă și experiențe noi. „Este un business tare frumos, cu copii, părinți și veselie. Știm că Suceava nu e un oraș de dimensiunea Bucureștiului sau Timișoarei, Iașului, dar și copiii de aici merită un loc frumos unde să se distreze. Copiii mei ar dormi aici, dacă ar putea, mai ales cel mare. Toți ne dorim ca pentru copiii noștri să fie mai bine decât a fost pentru noi”, spune Alexandru Filipciuc.

Reporter REGIO este o inițiativă ADR Nord-Est, care are în prim-plan promovarea proiectelor de succes ale beneficiarilor noștri, proiecte care au reușit să iasă în evidență aducând plus valoare și impact în comunitate. Într-o perioadă în care predomină știrile negative, vă propunem spre lectură povești frumoase, dar adevărate, menite să întărească credința că „se poate”! Fii parte din poveste!

Ești beneficiar Regio? Lasă-ne să-ți spunem povestea.

Contactează-ne pentru detalii la info@adrnordest.ro

1
28apr.2023
NOUTĂȚI Reporter Regio SLIDER

Afacere pe două roți, accelerată cu viteza REGIO

28 aprilie 2023

Reporter REGIO: episodul 14

Afacere pe două roți, accelerată cu viteza REGIO

Povești de succes, posibile cu sprijinul Regio Nord-Est 2014-2020                                                                                                                                                                                                                                              

 

Ideea business-ului a încolțit prin facultate, undeva în 2007, când antreprenoriatul părea atrăgător din postura de student, iar nevoia de bani era acolo. Pasionat de tot ce înseamnă două roți, Ovidiu Teofănescu a căutat să îmbine pasiunea cu antreprenoriatul și să facă ceva diferit și nou pe piață. Este din Piatra Neamț, a terminat Facultatea de Turism în București și vinde în toată lumea, prin BizzOnWheels.com, soluții de mobilitate pe două roți: biciclete cu rol comercial și remorci publicitare, în toată lumea. Producția acestora se face în Neamț, cu materiale românești, iar finanțarea obținută prin POR 2014-2020 a ajutat afacerea să își crească capacitatea de producție cu 500% datorită utilajului achiziționat.

O nișă neexploatată în România

Fiind în căutare de idei de afaceri, a găsit pe internet, undeva în Belgia, niște biciclete publicitare cu patru roți. Atunci a realizat că o bicicletă poate să îndeplinească și sarcini comerciale, nu doar recreative. A creat un prototip de bicicletă cu un panou publicitar atașat și a înființat o agenție de promovare cu scopul de a vinde ideea de publicitate mobilă. „Agenția nu a avut succes pentru că nu am insistat prea mult pe ea, era greu de împărțit și școala și distracția și businessul, la vârsta aceea. Dar ideea a rămas în mintea mea și a lucrat continuu ca o provocare. Pentru că întotdeauna mi-au plăcut bicicletele, motocicletele și sunt pasionat de tot ce înseamnă două roți, la sfârșitul facultății am decis să merg mai departe și să pun în practică ideea. La acel moment, nu am găsit un corespondent în piață, cineva care să facă asta”, povestește Ovidiu.

Carturi pentru vânzări ambulante

În 2011, a concretizat ideea în produs prin remorca publicitară bici sau AdBicy. Era publicitate mobilă cu niște remorci utilitare de biciclete. A promovat-o și, încet încet, a început să încaseze și bani. Din acel moment, a reinvestit toți banii și cu profitul ce venea din vânzări, a început să dezvolte conceptul. „Misiunea noastră este de a ajuta companiile si micii antreprenori. Inițial, am crezut că publicul țintă sunt tinerii antreprenori care încep mici afaceri, dar acum vindem companiilor mari, resorturilor. În general, ajutăm companiile să ajungă acolo unde au nevoie clienții lor de ele și nu au posibilitatea să ajungă altfel. Poți exploata orice spațiu mic, de exemplu într-un parc, acolo unde sunt oameni și ar avea nevoie de o înghețată, de o cafea, se poate desfășura activitatea în doar doi metri pătrați. Carturile comerciale sunt folosite în spații unde nu poți face un punct de vânzare fix, dar nici nu poți intra cu o mașină. Bicicleta creează o nouă oportunitate. Așa a luat naștere ideea magazinului mobil pe bicicletă, niște carturi mobile tractabile cu bicicleta care pot fi folosite în două feluri, să le împingi sau să le tragi”. Bizz on Wheels produce, în esență, carturi utilitare de bicicletă. Cu acestea se pot desfășura activități comerciale de vânzări ambulante de înghețată, cafea, grătar, hot-dog, street food. Aceste carturi, în funcție de echipament, pot fi alimentate cu gaz sau electric, iar unele dintre ele sunt complet independente energetic. Sustenabilitatea este sporită de panourile solare și kiturile de sisteme electrice cu care sunt dotate. „Acesta este modul în care înțelegem să contribuim la binele și conservarea planetei noastre”, spune Ovidiu.

       

Comerțul stradal, un super business în străinătate

Vânzările se duc 99% în export, cu preponderență în SUA, dar și în alte 80 de țări din toată lumea. În străinătate, acest gen de comerț stradal este foarte bine dezvoltat, cu spații alocate special, cu autorizații anuale. În România, Bizz On Wheels vinde foarte puține biciclete și nu pentru că nu ar fi cerere, ci pentru că autorizațiile sunt foarte greu de obținut. Legislația nu este foarte bine pusă la punct pe acest segment, încă, dar se pot obține autorizații pentru acest tip de comerț în cadrul unor evenimente, festivaluri sau târguri care au luat amploare în ultimii ani. „De când am început noi și până acum, lucrurile s-au mai schimbat, am început să vindem și în România, dar puțin, să zic 1%. În străinătate, lucrurile stau altfel. În New York este un super business, ei nu au eliminat micii comercianți stradali. O autorizație în Central Park poate ajunge la 400 mii de dolari pe an, ceea ce înseamnă că există profit. La noi, există doar piața de evenimente unde se poate face acest gen de business, piață care s-a dezvoltat în ultimii ani foarte mult”.

Tehnologie laser prin REGIO

Ovidiu povestește că acest business s-a dezvoltat foarte greu. De la primul produs la conceputul Bizz on Wheels care include o gamă complexă, a durat foarte mult. „E foarte greu să faci și producție și vânzare. Sunt două activități complet diferite. Producția consumă foarte multe resurse. Noi facem ceva pentru o nișă foarte mică, nu am ajuns la volume. O tonetă, o remorcă publicitară nu este pentru oricine. Piața e mică, crește, dar lent. Ne promovăm la târgurile internaționale, dar cel mai mult în online. Noi suntem un business care nu ar fi putut exista fără internet. Am încercat să îl fac să crească, dar îmi dau seama că dacă s-ar fi întâmplat asta, nu aș fi avut capacitatea să le produc”.

Prin 2019, pe când se afla la un târg de biciclete, a intrat în contact cu o firmă de consultanță din București care i-a prezentat avantajul fondurilor europene și cum l-ar putea ajuta în producție. I s-a părut o joacă, nu a crezut nicio secundă că ar avea vreo șansă să ia bani europeni, dar proiectul a fost acceptat la finanțare și din acel moment joaca s-a transformat în ceva serios. „Mașina de debitat cu laser ne-a ajutat să trecem de la producția artizanală la producția de serie. Ne permite să scalăm, să producem efectiv un număr mai mare, mai repede și la o calitate mult mai bună. Este precizie micronică. Pentru produse de masă și de serie este obligatoriu să folosești utilaje performante. Aici ne-au ajutat enorm fondurile. Utilajul acesta ne-a ajutat să standardizăm. Creșterea cifrei de afaceri a fost lentă și datorită modelului de business inițial, axat pe comenzi personalizate, realizate manual. Timpul mare de producție și un pret cât mai mic dorit de client fiind o balanță imposibil de obținut în sistem „artizanal”. Acest utilaj ne permite să producem în serie, produse standardizate, cu o calitate superioară la un cost minim. La un moment dat, aveam vreo 25 de oameni angajați cu o cifră de afaceri destul de mică. Nu era bine”. Utilajul a schimbat perspectiva de viitor pentru producție, a standardizat produsele, iar acum se fac multifuncționale, adaptabile. Acum, clientul își poate dota singur cartul, după nevoi, în funcție de tipul de comerț pe care îl desfășoară. În acest fel, timpul de producție a scăzut foarte mult, iar capacitatea a crescut de 5 ori pe un schimb, cu aceiași oameni.

„Acum ne permitem să dublăm cifra de afaceri lejer cu utilajul ăsta”

Business-ul Bizz on Wheels are o creștere de cifră de afaceri de 30% în mod natural, în fiecare an, de la înființarea firmei, dar acum, cu tehnologia pe care o deține, Ovidiu estimează că va fi mult mai mare. „Capacitatea de producție a crescut cu 500% și trebuie să o fructificăm. Accentul se va muta pe vânzări acum. Cu echipamentul luat prin fonduri ne-am rezolvat cea mai mare problemă: producția. Ca să scalăm, am fi avut nevoie de mai mulți oameni.  Acum, oamenii fac doar partea de asamblare și manipulare, iar producția este realizată de operatori CNC pe utilaje de ultimă generație”, spune Ovidiu Teofănescu. Tot el afirmă că obiectivul afacerii nu a fost partea financiară. El se consideră atașat de produse și de partea creativă. „Bizz on Wheels este o chestie vie. Eu o privesc în continuare ca pe o manifestare a mea. Eu m-am hrănit cu partea creativă și m-am atașat emoțional de produse pentru că producția îți oferă avantajul de a fi unic. Doar că atunci când vorbim de afaceri, magia antreprenoriatului trebuie să se materializeze și în bani. Toți banii care au venit în business, i-am reinvestit tot în business. Iar noi, acum, ne permitem să dublăm cifra de afaceri lejer cu utilajul ăsta. Am început chiar foarte bine anul pe partea de vânzări. Se simte. Fondurile europene m-au ajutat să avansez minim 5 ani în evoluția firmei”.

Reporter REGIO este o inițiativă ADR Nord-Est, care are în prim-plan promovarea proiectelor de succes ale beneficiarilor noștri, proiecte care au reușit să iasă în evidență aducând plus valoare și impact în comunitate. Într-o perioadă în care predomină știrile negative, vă propunem spre lectură povești frumoase, dar adevărate, menite să întărească credința că „se poate”! Fii parte din poveste!

Ești beneficiar Regio? Lasă-ne să-ți spunem povestea.

Contactează-ne pentru detalii la info@adrnordest.ro

1
31mart.2023
NOUTĂȚI Reporter Regio

O afacere pusă pe picioare cu ajutorul REGIO

31 martie 2023

Reporter REGIO: episodul 13

O afacere pusă pe picioare cu ajutorul REGIO

Povești de succes, posibile cu sprijinul Regio Nord-Est 2014-2020                                                                                                                                                                                                                                              

„Mergem mai departe!” Aceste cuvinte au devenit un motto de-a lungul timpului pentru personajul poveștii de succes din acest episod. La cei 65 de ani ai săi, are multă energie, este proaspăt absolvent de facultate de teologie și este de părere că trebuie să îți antrenezi creierul continuu pentru a nu-l pierde. Cornel Iftime a pus bazele Dimold Impex SRL, împreună cu soția sa, acum 25 de ani, în Bacău și și-a dorit să facă producție. A ales producția de accesorii pentru încălțăminte pentru că era mai aproape de meseria și de sufletul lor. Cu ajutorul unei finanțări nerambursabile de un milion de lei din POR 2014-2020, a reușit să gestioneze criza de personal cu care se confrunta și să răspundă favorabil comenzilor primite, achiziționând 4 echipamente de ultimă generație în domeniul componentelor pentru încălțăminte.

Lipsa forței de muncă și nevoia de tehnologizare

Ingineri de meserie, soția în tăbăcărie la fosta fabrică de încălțăminte Partizanul din Bacău, iar el, inginer mecanic în domeniul utilajelor, au hotărât în `98 să pornească pe cont propriu un atelier de producție accesorii încălțăminte: branțuri, ștaifuri și nu numai. Astăzi, colaborează cu fabricile de încălțăminte din toată regiunea Moldovei, dar cei mai mari clienți ai lor vin din Italia. „Am început de vreo 10 ani să lucrăm cu un italian pentru o firmă mare. Doi ani ne-au trimis comenzi doar de probă, până le-am câștigat încrederea. Ei lucrează cu un nume important în această industrie din Germania, o campanie care face peste un milion de perechi de încălțăminte per stagiune. O stagiune, în industria încălțămintei, înseamnă cam 5 luni de lucru într-un an, pentru sezonul următor. Noi, de exemplu, lucrăm cu ei pentru stagiunea de iarnă, cea de vară fiind acoperită parțial intern”, explică Cornel Iftime. Acest client din Italia preferă ca accesoriile să fie făcute manual, cu oameni. Mulțumit fiind de calitatea primită, după un timp a început să mărească numărul de comenzi. Asta a reprezentat o problemă pentru soții Iftime pentru că piața forței de muncă în Moldova era destul de instabilă și nu se găseau oameni dispuși să lucreze. Au avut posturi scoase la AJOFM în Bacău mulți ani, dar cei care se prezentau o făceau doar pentru a obține negație de muncă. Nu a venit niciunul să se angajeze. „Mulți dintre prietenii mei, care au fabrici de încălțăminte, mă întrebau de ce nu iau finanțare europeană. Ei luau fonduri, iar eu chiar îi ajutam să își aleagă utilajele. La momentul respectiv, nu voiam pentru că firma italiană cu care lucram de atâta timp avea pretenția să nu montăm aceste piese pe mașini automate pentru că exista riscul greșelilor. Pentru că e pe mașină, nu vezi greșeala, se poate compromite un lot întreg de încălțăminte, iar pagubele sunt enorme. Dar cum îmi cereau să cresc producția, să le ofer mai mult, le-am spus că fără mașini automate nu pot răspunde comenzilor primite pentru că oameni pur și simplu nu se mai găsesc. Toate astea în condițiile în care 6, 7 femei lucrau pentru două mii de perechi pe zi, iar nouă ni se cereau 3-4 mii de perechi pe zi. Atunci I-am rugat să mă lase să lucrez cu utilaje”, povestește Cornel Iftime.

„Dacă la o casă există temelie, la încălțăminte temelia este branțul”

Așa că, acum doi ani, au hotărât împreună că este timpul să treacă la nivelul următor cu ajutorul fondurilor europene. Au depus proiect și au achiziționat 4 utilaje performante și pompe de căldură. Dacă înainte foloseau cuțite din fier pentru a croi branțurile, acum folosesc mașina automată și au ajuns aproape să dubleze producția într-o zi de muncă cu mai puțini oameni. „Pentru un model de încălțăminte, cu toată gama de numere, ai nevoie de 16 cuțite dintr-un oțel special, cuțite care costă. Anul trecut am dat la fier vechi 10 tone de cuțite, pentru că în fiecare an foloseam peste o mie de cuțite ca să putem croi marfa clienților noștri. Acum mai lucrăm așa doar dacă avem o comandă mică. Mai avem mașina care montează glencuri automat. Aveam nevoie de 10-12 persoane să așeze lama la milimetru. Acum face mașina asta. A treia mașină e pentru montat talonetul. Mașina de ștanțat automată e, de asemenea, de mare folos. Pentru producția pe care o facem noi acum, în 15 oameni, înainte erau necesari peste 20 de oameni. Ne ajută foarte mult”.

Automatizarea fluxului de producție

Operațiile făcute de echipamentele achiziționate sunt de mare precizie și, cu ajutorul lor, se elimină orice greșeală umană ar putea apărea. Dacă, de exemplu, glencul metalic nu este pus într-o poziție bine definită tehnic, atunci la o încălțăminte cu toc înalt tocul va călca în altă direcție. Sau, dacă alte piese nu se suprapun perfect, pielea va suferi tensiuni interne în structură și încălțămintea va ieși strâmbă. Chiar dacă italienii au cerut mult timp ca accesoriile să fie făcute manual, acum s-au convins că și tehnologizarea este bună și nu mai există riscul ca o comandă mare „de azi pe mâine” să nu fie onorată.

Și pompele de căldură achiziționate prin proiect au adus un real beneficiu pentru atelierul de accesorii. „Le recomand oricui. Acum, cu pompele de căldură plătim cam 60% din cantitatea de lemne pe care le-am fi plătit într-o lună. Nu mai zic că înainte venea cineva să facă focul dimineața devreme și dura până se încălzea, iar acum, în 15 minute se încălzește după ce apăs pe buton. Mașinile și pompele de căldură sunt cele mai bune lucruri”, spune, zâmbind, Cornel Iftime.

„Finanțarea ne ajută să supraviețuim”

Deja au foarte mult de lucru pentru stagiunea ce urmează și, pentru prima dată, soților Iftime nu le este teamă că nu ar putea onora comenzile venite. „La noi nu o să vedeți o creștere fulminantă a cifrei de afaceri acum, odată cu această finanțare. Aceste utilaje ne ajută să supraviețuim. Poate ne și ridicăm un pic, având continuitate în lucru. Anul acesta vom vedea ce se întâmplă. Noi așa am oscilat până acum, între minus și plus. La noi sunt niște semifabricate foarte ieftine, de 0,4 euro. Daca eu propun o creștere de preț la 0,42 euro, clientul va găsi alt furnizor. Și mai e ceva, dacă noi avem sub o mie de perechi pe zi, suntem în pierdere, la toate costurile care sunt, ajungem sub zero. Dacă este peste o mie, începem și noi să câștigăm dar puțin, că așa se câștigă în industria accesoriilor pentru încălțăminte. Și cu toate astea, eu zic că o să fie bine. Anul acesta, pe la final, poate o să explodeze cantitatea. Acum avem cu ce să producem, avem mașinile astea cu care ne mândrim”.

„Datorită acestei finanțări, mergem mai departe”

De 20 de ani, Cornel Iftime merge la târguri internaționale de profil și se pune la curent cu toate noutățile în domeniu. Și-a făcut deja un nume, dar speră să îl mai cunoască și alții, mai ales acum că poate face față unor comenzi mai mari. „Până acum mi-era frică să le spun cât pot să produc pe zi. Le spuneam că mai mult de atât eu nu pot să fac. Dar acum nu-mi mai este frică. Este foarte important să respecți termenele de livrare atunci când preiei o comandă. Dacă nu cauți să modernizezi producția, să ridici nivelul produsului și să poți răspunde la întrebarea unui client dacă poți sau nu mări numărul de produse livrate, nu supraviețuiești. Datorită acestei finanțări, mergem mai departe. Altfel stăteam, ne limitam sau poate, ușor ușor, ne duceam în jos. Dacă nu ne modernizăm, ne oprim. Dacă te limitezi la ceea ce știi, ce ai învățat acum mult timp, nu ai șanse. Trebuie să vii cu ultima tehnică”.

Student la 60 de ani

Deși a terminat facultatea în anii `80, Cornel Iftime a simțit nevoia unei noi provocări la 60 de ani. A vrut, inițial, să facă un doctorat în domeniul lui, dar cumva viața l-a îndreptat spre teologie. Avea niște întrebări, căuta răspunsuri și a vrut să studieze mai aprofundat. „Studiul te menține, te întreține. Nu știți cât bine face studiul la 60 de ani. De la o vârstă începi să mai uiți, creierul neexersat se duce. În prima sesiune am plâns. Am vrut să mă las de vreo 20 ori în cei 4 ani de facultate, dar familia m-a încurajat mereu să merg mai departe. Și am învățat așa cum nu învățam acum 40 de ani. Eu eram bunic pentru colegii mei de facultate. Am început Facultatea de Teologie în Iași, am făcut-o la zi, am stat și în cămin 3 nopți pe săptămână, anul trecut am luat licența și am depus jurământul la Catedrală. N-am făcut facultatea pentru diplomă, deși mă mândresc cu ea, dar eu vreau să înțeleg ceva, să văd niște lucruri. După ce am terminat facultatea, am găsit răspunsul la întrebările mele, dar au mai apărut o mie de întrebări. Așa că… mergem mai departe, și cu școala și cu producția, nu ne oprim”. Sau, cum am spune noi, călătoria continuă!

Reporter REGIO este o inițiativă ADR Nord-Est, care are în prim-plan promovarea proiectelor de succes ale beneficiarilor noștri, proiecte care au reușit să iasă în evidență aducând plus valoare și impact în comunitate. Într-o perioadă în care predomină știrile negative, vă propunem spre lectură povești frumoase, dar adevărate, menite să întărească credința că „se poate”! Fii parte din poveste!

Ești beneficiar Regio? Lasă-ne să-ți spunem povestea.

Contactează-ne pentru detalii la info@adrnordest.ro

ADRESA

Str. Lt. Draghescu, nr. 9
Piatra Neamț 610125

TELEFON

+4 0233 218.071

E-MAIL

adrnordest@adrnordest.ro

LINK-URI UTILE

// Politica de Confidentialitate
// Politica de cookies
// Hartă site
// Site vechi

NEWSLETTER

Stai în legătură cu noi

Copyright © ADR Nord-Est 2024. Toate drepturile rezervate.