Categorie: Reporter Regio

8
NOUTĂȚI Reporter Regio SLIDER

Lecție de sănătate antreprenorială de la Vaslui

Reporter REGIO: episodul 9

Lecție de sănătate antreprenorială de la Vaslui

Povești de succes, posibile cu sprijinul Regio Nord-Est 2014-2020                                                                                                                                                                                                                                              

 

Stătea pe o bancă în Copou, în Iași, la câteva luni după ce născuse cel de-al doilea copil și încerca să contureze primul proiect cu finanțare europeană cu gândul la un viitor mai bun pentru copiii săi. Era 2008. Foarte multe nu se știau la vremea aceea despre fonduri, dar ea, Loredana Radu, abia aștepta să se deschidă liniile de finanțare. De atunci, a avut trei proiecte finanțate prin Programul Operațional Regional, unul în perioada 2007-2013 și două în exercițiul financiar 2014-2020, în valoare nerambursabilă de 6,7 milioane lei. La 12 ani distanță de prima finanțare, Loredana Radu spune că fiecare proiect aprobat a însemnat o evoluție semnificativă, o dublare a cifrei de afaceri, o mărire a spațiului, acces la cele mai moderne echipamente, o creștere a numărului de angajați, a fost ca un bulgăre în continuă rostogolire.

Dana-Loredana Radu

De la psihologie la centru de imagistică și laborator de analize medicale

Dana-Loredana Radu este psiholog și audiolog, iar în 2001 și-a deschis un cabinet de psihologie și protezare auditivă în Vaslui: Audiosan. Pentru că a simțit că este un gol pe piața din Vaslui în domeniul serviciilor medicale, în 2006 a înființat Recumed, iar Audiosan și-a schimbat destinația și a devenit un centru de imagistică și laborator de analize medicale. Aceste două firme veneau ca o provocare, ca o testare a capacităților de antreprenor și, în același timp, ofereau vasluienilor servicii medicale complementare, de calitate. Ambele creșteau progresiv și organic, iar la un moment dat au simțit nevoia unor finanțări suplimentare pentru a aduce plus valoare serviciilor oferite. Prietenii care locuiau în străinătate au sfătuit-o să urmărească finanțările europene pentru că sunt un mare beneficiu și o modalitate excelentă de a-și crește afacerea. Și așa a fost. S-a informat, a căutat soluții și a găsit prin Programul Operațional Regional finanțarea de care avea nevoie. „Mi s-a părut în 2010, și mi se pare și acum, cea mai bună soluție pentru investiții mai ambițioase. Știam că drumul este greu, că trebuie să fii extraordinar de riguros, a trebuit să gândim totul foarte bine, cu foarte multă onestitate”, povestește Loredana. Cu ajutorul unui consultant, cu care lucrează și în prezent, în 2010 a obținut prima finanțare pentru Audiosan. A achiziționat un CT performant în valoare de 200 mii euro și echipamente pentru laboratorul de analize. Acest proiect i-a adus o dublare a cifrei de afaceri și încrederea că face bine ceea ce face. Având în vedere că firmele erau într-o continuă creștere, s-a alăturat și soțul în 2012. El este economist și, spune ea, este partea care o completează perfect în business-ul lor.

RMN cu singurul soft cardiac din Moldova, prin POR 2014-2020

În 2019 a depus două proiecte pentru finanțare prin POR 2014-2020, pentru ambele firme de această dată și a obținut 2,4 milioane lei pentru Audiosan și 3,5 milioane lei pentru Recumed. Laboratorul a fost dotat cu 45 de echipamente moderne, a fost înlocuit CT-ul și au achiziționat un RMN performant, care deține singurul soft cardiac din Moldova și un soft de ultima generație pentru investigațiile mamare. „A fost un RMN foarte bine ales și care și-a dovedit eficiența, ne ajută foarte mult să facem diagnostic diferențial. A fost o adevărată provocare să implementăm două proiecte în același timp. Și aș mai face asta oricând. Era o adresabilitate mare de pacienți și o presiune de la medici foarte buni care își doreau să opereze pe mai multe echipamente și să crească calitatea diagnosticului”, spune Loredana Radu. Pentru că echipamentele noi de imagistică erau foarte mari, tot ca un pas următor în evoluția lor a venit și relocarea într-un spațiu mai încăpător.

Soții Radu au crescut aceste două firme ca pe copiii lor, cu corectitudine și cu valori bine definite, cu speranța că poate, cândva, băieții lor vor duce cu mândrie și cu responsabilitate mai departe toată munca lor. Băieții au fost și motivația principală pentru care și-au dorit dezvoltarea și creșterea grupului de firme, chiar dacă, uneori, spune Loredana, au simțit că îi sacrifică. Și-au dorit ca tot zbuciumul prin care au trecut ca antreprenori să nu se resimtă în familie. Dar ei au înțeles tot sacrificiul și sunt foarte atașați de această afacere. Cel mare, care are vârsta Audiosan-ului, adică 21 de ani, deprinde tainele business-ului într-o universitate reputată, cu gândul și speranța că va continua afacerea de familie și va menține nivelul atins de părinții săi.    

De la un angajat, la 250

Pe lângă finanțările din POR, Audiosan și Recumed au primit sprijin și prin alte programe. Au accesat tot ce au considerat că li se potrivește și îi ajută în evoluție. Dar clar, finanțările din POR au fost cele mai consistente și cele care au reușit să dezvolte afacerile cel mai mult. „De fiecare dată când am luat fonduri, a fost o evoluție din toate punctele de vedere. Am făcut pași imenși, am trecut de la 200 mp la 500 mp, la primul proiect, apoi la al doilea, de la 500 de mp la 2500 mp de spații cu destinație medicală. De la un singur angajat, la 250 de oameni care au aceleași valori și cred în calitatea lucrului bine făcut. E foarte important ca finanțările astea să răspundă unor nevoi reale. Le-am spus tuturor prietenilor mei care vor să acceseze fonduri că dacă se gândesc la orice altceva în afară de corectitudine, să renunțe. Trebuie să fii foarte onest și trebuie să ai habar de domeniul respectiv, să nu iei fonduri doar pentru că se dau. Cum mai râd cu fiul meu care vrea să facem o fabrică de microcipuri. Da, e fantastică ideea, dar ce știm noi despre microcipuri? Îi spun să lucreze 2 ani într-o fabrică în Taiwan, să facă experiență și pe urmă avem alt curaj să facem fabrică de microcipuri”, povestește Loredana.

Planuri de viitor

Soții Radu vor să lase generației viitoare o afacere completă, cu servicii integrate care să răspundă mai multor nevoi ale vasluienilor. Până la sfârșitul anului viitor vor să deschidă și partea de bloc operator și zona de intervenții cu spitalizare. De asemenea, pe lângă clinica pe care au deschis-o în Bârlad, vor să extindă business-ul în încă două locații din țară. „Nu vă ascund faptul că avem un proiect superb de unitate medicală, de 15 milioane euro și, deși am încercat să aplicăm pe ajutoare de stat, condițiile au fost drastice și am zis să amânăm puțin implementarea lui. Avem speranța că o să reușim prin Programul Regional Nord-Est 2021-2027. Avem tot, proiectare, schițe, așteptăm doar deschiderea apelurilor, este un proiect care ar fi de mare impact”, povestește Loredana.

„A fost ca atunci când treci un râu, dar te mai ține cineva de mână”

Loredana Radu și soțul său au văzut în fondurile europene o oportunitate de a crește și de a furniza în final un serviciu de calitate, la un preț corect, într-o piață în care consumatorul chiar are nevoie. „Să ne asumăm finanțarea integrală ar fi fost pentru noi un mare efort. Vă spun cu cea mai mare sinceritate că accesarea fondurilor a fost cel mai mare pas din istoria noastră ca firmă de servicii medicale. Partea de finanțare ne-a dat un anumit confort și ne-a permis, în același timp, să ne ținem prețurile accesibile, adică să ne adaptam la o piață economică reală pentru că veniturile oamenilor din Vaslui nu sunt comparabile cu cele din marile orașe, este un alt profil al pacientului”, spune Loredana. Tot ea povestește că nu a perceput niciodată banii obținuți ca fiind gratuiți, ci ca un ajutor. „Nu m-am simțit singură. Am simțit că am avut un partener. Ca și cum am împărțit povara cu cineva. De fapt, asta s-a întâmplat. În loc să ne asumăm o rată imensă, ne-am asumat jumătate de rată. Și atunci clar motivația noastră a crescut, n-a contat munca sau ce numesc alții birocrație. De fiecare dată fondurile ne-au „obligat” să facem pași mari și mai mulți decât de obicei. E adevărat că, în perioada de pregătire ești ca un alergător, dar tragi aer în piept și pe urmă alergi. Simți că într-adevăr mai ai un umăr lângă tine și asta a contat foarte mult. A fost ca atunci când treci un râu, dar te mai ține cineva de mână, așa ne-am simțit”, concluzionează Loredana Radu.   

Reporter REGIO este o nouă inițiativă ADR Nord-Est, care are în prim-plan promovarea proiectelor de succes ale beneficiarilor noștri, proiecte care au reușit să iasă în evidență aducând plus valoare și impact în comunitate. Într-o perioadă în care predomină știrile negative, vă propunem spre lectură povești frumoase, dar adevărate, menite să întărească credința că „se poate”! Fii parte din poveste!

Ești beneficiar Regio? Lasă-ne să-ți spunem povestea.

Contactează-ne pentru detalii la info@adrnordest.ro

2
NOUTĂȚI Reporter Regio SLIDER

Colegiul Tehnic Lațcu Vodă, o trambulină pentru viitorii meseriași din Nord-Est

Reporter REGIO: episodul 8

Colegiul Tehnic Lațcu Vodă, o trambulină pentru viitorii meseriași din Nord-Est

Povești de succes, posibile cu sprijinul Regio Nord-Est 2014-2020

 

Era vacanța de vară spre clasa a VIII-a și avea de luat o decizie: ce face cu viitorul lui? O decizie pe care nu i-a impus-o nimeni, pentru care avea tot timpul din lume, în condițiile în care alți colegi de vârsta lui băteau mingea pe terenul de fotbal. Dar la 14 ani se gândea cu maturitate la direcția lui în viață, ce va face mai departe, spre ce se îndreaptă. A primit toată susținerea și îndrumarea familiei și în acea vacanță a încercat să își găsească o cale. A fost chelner o scurtă perioadă. Nu i-a plăcut. Ajutor de bucătar nu a simțit că i se potrivește. Apoi, tatăl lui i-a recomandat să încerce să învețe meserie la service-ul din sat, aproape de casă, să vadă dacă îi place. A mers în fiecare zi acolo, timp de vreo 6 săptămâni. Și-a dat seama încă din primele zile că este ceea ce i se potrivește, că vrea să aprofundeze și poate, într-o zi, să își deschidă propriul service.

Iulian Nichiforel sau Nichi, cum îi spun prietenii, are 19 ani, este în clasa a XII-a la Colegiul Tehnic Lațcu Vodă din Siret și este doar unul dintre beneficiarii direcți ai proiectului implementat la colegiu, cu o finanțare europeană nerambursabilă de puțin peste 6 milioane de lei, din POR 2014-2020. Marile lui pasiuni sunt mașinile și mecanica auto. Cu o înțelepciune aparte pentru vârsta lui, Nichi și-a plănuit toți pașii carierei sale astfel încât să parcurgă toate etapele învățării unei meserii și să își atingă visul.

A preferat școala profesională la Siret decât liceul la Rădăuți

S-a născut în Torino, acolo unde părinții săi au căutat un trai mai bun, la fel ca multe alte familii din regiunea Moldovei, acum 20 de ani. În momentul în care aceștia au divorțat, el a rămas cu bunica în România, în satul Horodnic de Sus, de lângă Rădăuți. Gimnaziul l-a terminat la „Bogdan Vodă” din Rădăuți, o școală renumită din zona Sucevei și a surprins pe toată lumea, colegi și profesori, atunci când, la finalul clasei a VIII-a, a spus că el vrea să urmeze mai departe o școală profesională. Nu un liceu, pentru că vrea să învețe o meserie și își dorește să parcurgă toate etapele învățării practice. „M-am documentat bine, am mai întrebat profesori, am căutat pe internet și cea mai bună școală unde puteam învăța ce îmi doream, în domeniul auto, era la Siret, la Lațcu Vodă. Am zis că acolo merg să învăț o meserie. Pentru că la noi se cere experiență peste tot, chiar dacă ai facultate. Așa că am început cu primul prag și am terminat trei ani de profesională în cadrul Colegiului Tehnic Lațcu Vodă. Nu am vrut să intru direct la liceu pentru că odată ce împlinești 18 ani, nu mai poți face profesionala. A fost decizia mea”, povestește Iulian.

De la mecanic auto la tehnician transporturi, la Lațcu Vodă

A terminat fiecare an de profesională cu media peste 9,50 și este acel gen de elev care iese în evidență, pune întrebări și caută răspunsuri, mereu preocupat de a ști mai multe. A avut tot sprijinul, încă din clasa a IX-a a domnului maistru Constantin Pintrijel, care l-a luat sub aripa lui și l-a sfătuit să dea mai departe la liceu, tot în cadrul colegiului. A obținut o diplomă de mecanic auto, un calificativ „Excelent” la examenul final de școală profesională și a mers mai departe spre visul lui, intrând la liceu, la profilul tehnician transporturi. A trebuit să repete clasa a XI-a, pentru aprofundarea teoriei, iar acum, în clasa a XII-a se pregătește cu seriozitate de bacalaureat. „Din 30 de elevi de la profesională, vreo 5 am ales să facem și liceul. Restul s-au oprit, au obținut diploma și atât. Atât au avut nevoie. Consider că oriunde mergi să te angajezi, dacă ai o școală profesională înseamnă că ai anumite cunoștințe, nu pleci de la zero. Practica făcută la agenții economici în domeniu te ajută să capeți experiența atât de cerută de angajatori, dar și dotările unui colegiu cu profil tehnic ajută enorm. Profesionala te ajută să cunoști o meserie. Poate știi să desfaci un șurub, dar mai departe te blochezi pentru că nu știi ce să faci. Anii de școală profesională îți oferă baza necesară pentru a începe ceva și îți dau încrederea că poți”.

 

 

„Aș face școala de maiștri aici, de drag!”

Și la liceu are note bune, medii peste 9,30, și spune, râzând, că îi pare rău că termină clasa a XII-a acum. Dacă ar putea, ar mai repeta un an doar de dragul noilor dotări ale colegiului. „Sunt niște simulatoare foarte performante pe care poți învăța să conduci, avem ateliere noi, dotate foarte bine. Sunt niște aparate pe care nu am avut ocazia până acum să punem mâna. Pe de-o parte îmi pare rău că termin clasa a XII-a și nu prind bine toate noile beneficii. Generațiile viitoare sunt foarte norocoase. Chiar spuneam că dacă aș putea, aș repeta anul doar pentru a mă bucura mai mult de noile echipamente. Ce-i drept, m-ar tenta ideea să rămân aici și să fac o școală de maiștri. Parcursul ar fi mecanic, tehnician auto, maistru și inginer, așa aș atinge toate treptele. Mai ales acum cu beneficiile astea, aș face școala de maiștri de drag”.

Facultatea ar vrea să o facă la Iași sau Suceava, pe o ramură de electricitate auto. Consideră că în ziua de azi totul se îndreaptă spre electric, mai ales pe partea auto, dar mai vrea să mai studieze puțin ofertele și abia apoi sa ia o decizie. L-a tentat și Cluj la un moment dat, dar a hotărât că vrea să rămână în regiune, mai aproape de casă. Deocamdată, principala lui preocupare este să ia note mari la bac.

Are o relație frumoasă cu tatăl și profesorii

Iulian are o legătură deosebită cu tatăl lui, el este cel care l-a îndrumat și i-a fost alături în toate deciziile luate. Sunt cei mai buni prieteni și ne povestește Nichi ce surpriză i-a făcut pe 8 martie, anul acesta: „Am avut traseul la examenul auto. L-am luat și prima oară când m-am dat jos din mașină l-am sunat pe el. Am încercat să îl păcălesc și să îi spun că am picat, dar când a început să mă încurajeze și să îmi spună să nu fiu supărat, i-am spus repede adevărul. Atunci, am auzit un claxon dintr-o parcare și l-am văzut pe tata cum coboară dintr-o mașină și mi-a spus: «Asta e a ta, felicitări! » A venit din Germania, unde lucrează el, fără să știu nimic. Am un tată deosebit, dar și eu i-am stat mereu în cuvânt, nu l-am supărat niciodată, m-am ținut de școală, ne-am susținut reciproc, întotdeauna a vorbit cu mine. În primul rând este prietenul meu, apoi este tata. Este o relație frumoasă, armonioasă, greu de explicat în cuvinte. Vorbim tot, nu mă ascund cu nimic față de el”.

O relație la fel de frumoasă are Nichi și cu profesorii din școală. Cu domnul director adjunct Antonio Mustață are o legătură deosebită, merg împreună la fotbal, joia, la meciul dintre elevi și profesori și spune tânărul că este o relație foarte frumoasă creată între elevii și profesorii de la Lațcu Vodă. Cumva, la Siret, Iulian Nichiforel și-a găsit cea de-a doua familie. Pentru el, îndrumările primite aici au valorat foarte mult în alegerile sale, iar acum, în clasa a XII-a, sfătuiește pe cei care vor să facă o meserie în domeniul auto, să ia pas cu pas fiecare etapă spre evoluție. Este importantă teoria, dar mult mai importantă este practica într-un domeniu atât de complex. „Sfătuiesc pe oricine să înceapă de cel mai jos posibil și apoi să urce treptat. Că o să îi prindă bine. Ai mândria că ai trecut prin toate etapele, iar cunoștințele acumulate sunt valoroase. Sunt mulți care fac direct inginerie, la facultate, dar nu știu nimic din lucrurile de bază. Eu, care am trecut prin toate, altfel mă duc la un angajator. Diplomele obținute dovedesc experiența și am alte avantaje față de cineva care iese direct de pe băncile facultății. Iar Colegiul Tehnic Lațcu Vodă îți oferă mediul perfect pentru a putea învăța o meserie, mai ales acum, după ce a fost dotat atât de bine”, spune Nichi.

Iulian Nichiforel este unul dintre elevii pentru care Colegiul Tehnic Lațcu Vodă a făcut diferența. Și ca Iulian mai sunt mulți elevi dornici să-și clădească un viitor acasă, printr-o meserie învățată tot acasă. Iar acum, cu ajutorul acestei finanțări, se va schimba viitorul unei generații. 

Reporter REGIO este o nouă inițiativă ADR Nord-Est, care are în prim-plan promovarea proiectelor de succes ale beneficiarilor noștri, proiecte care au reușit să iasă în evidență aducând plus valoare și impact în comunitate. Într-o perioadă în care predomină știrile negative, vă propunem spre lectură povești frumoase, dar adevărate, menite să întărească credința că „se poate”! Fii parte din poveste!

Ești beneficiar Regio? Lasă-ne să-ți spunem povestea.

Contactează-ne pentru detalii la info@adrnordest.ro

5
NOUTĂȚI Reporter Regio SLIDER

Mobilă de lux, făurită cu pasiune și sprijin REGIO

Reporter REGIO: episodul 7

Mobilă de lux, făurită cu pasiune și sprijin REGIO

Povești de succes, posibile cu sprijinul Regio Nord-Est 2014-2020                                                                                                                                                                                                

 

O mie de euro. Aceasta a fost investiția cu care a plecat la drum societatea Yulmob SRL, în 2006, în Bacău. Cu o cifră de afaceri de 1,3 milioane lei în 2021 și un proiect proaspăt implementat din fonduri europene de aproape un milion de lei, a urcat treaptă cu treaptă pe scara succesului în domeniul fabricării de mobilă, timp de 18 ani. Două echipamente de ultimă generație, utilizate în producția de mobilă, achiziționate prin Programul Operațional Regional 2014-2020, au fost inspirație pentru o întreagă fabrică, iar Iulian Mina este cel care a gândit și proiectat, pas cu pas, toată clădirea în așteptarea celor două utilaje. Pe 30 august 2022 a avut loc inaugurarea fabricii și marcarea cu succes a finalizării proiectului.

Cum a deprins tainele meseriei de tâmplar

Avea aproape 19 ani când a hotărât să își ia viața în propriile mâni și să plece din țară. Străinătatea, în anii `99-2000, părea greu de atins dar, în același timp, mai ofertantă pentru tinerii ce abia terminau școala. Era perioada în care se pleca clandestin din țară. Cu o diplomă de șofer mecanic auto, Iulian a plecat în Italia, la fratele care era deja stabilit acolo. Alături de el, a lucrat aproape doi ani pentru un mare producător de mobilă, unde a învățat foarte multe, „și-a făcut mâna” și a descoperit că îi place să facă mobilă, mai ales bucătării. După Italia a urmat Anglia unde a lucrat pe șantier, apoi într-un restaurant italian, iar în timpul liber amenaja casa patronului, având experiența de tâmplar din Italia. „După ce m-am întors din Anglia, pentru că pe-atunci nu puteai să vii și să pleci cum vrei din străinătate, am fost nevoit să stau acasă. M-a contactat un prieten să-i fac un dulap, un dressing, știind că aveam ceva experiență. Am cumpărat materiale, l-am făcut și mi-am dat seama că din dulapul ăla am făcut un profit de 1400 de lei, în trei zile, în condițiile în care aveam un salariu de 500 de lei”, își aduce aminte Iulian. Iar acela a fost momentul de revelație. Era o afacere care avea să aducă profit și, mai ales, să îi și placă.

Din recomandare în recomandare, s-a „născut” Yulmob

Prin recomandări, a ajuns să facă mobilă pentru din ce în ce mai multe persoane, iar în 2006 a decis că e momentul să își deschidă o firmă. Avea o mie de euro economii pe care i-a investit într-o autofiletantă și o mașină de tăiat la 45 de grade. Apoi a închiriat un garaj și un magazin pentru a expune mobila pe care o făcea. Dar pentru că era chiria mare și pentru că voia să facă economie, a subînchiriat unui magazin alimentar. S-a dovedit a fi o strategie de marketing foarte bună. Cine venea să-și cumpere o pâine, vedea și mobila expusă. „Aveam expuse două bucătării și un dulap, pe un perete, iar un alt perete era pentru o tejghea unde se vindeau alimente. Iar eu făceam mobila în spate. Eu făceam, eu vindeam, eu căram. Am stat în magazinul ăla 8 ani, dar tot cu gândul să plec afară, chiar dacă ajunsesem să câștig mai mult decât aș fi câștigat în străinătate”, spune Iulian.

Mutarea în prima hală

Comenzile au început să fie din ce în ce mai multe, iar Iulian a avut nevoie să cumpere mai multe utilaje și să angajeze oameni. Întâmplător, lucrând în domenii apropiate, l-a cunoscut pe administratorul unei mari firme de termopane din Bacău. I-a mobilat acestuia toată casa și i s-a oferit o încăpere în fabrica lui de termopane, pentru o chirie simbolică, pentru a avea mai mult loc de desfășurare. Această chirie simbolică l-a ajutat foarte mult pe Iulian la creșterea afacerii. În urma unor întâmplări nefericite, hala a fost cumpărată de un nou proprietar, care avea două firme de croitorie. Acesta i-a permis să rămână în continuare acolo, iar pentru că nu găsea oameni care să lucreze în croitorie, i-a spus lui Iulian că poate să și cumpere hala, dacă vrea, când va putea.

Prima tentație a fondurilor europene

Întâmplarea face ca, undeva prin 2017, Iulian Mina să participe, alături de alte firme, la o sesiune de informare despre fonduri europene  organizată în Bacău. L-a încântat atât de mult ideea, încât tot ce a făcut din acel moment a fost să pregătească terenul pentru clipa în care viitorul proiect va fi implementat. Nu a avut nicio secundă îndoiala că nu ar câștiga proiectul și a știut din momentul în care s-a depus cererea de finanțare că va lua echipamentele pe care și le dorea atât de mult.

A pregătit minuțios contractul de închiriere a halei, astfel încât să fie adecvat pentru îndeplinirea criteriilor de eligibilitate și a convenit cu proprietarul că poate investi în clădire în acest timp, urmând ca atunci când va veni momentul și va putea, o va cumpăra.    

Dacă m-aș fi dus la bancă să iau împrumut, la cum arăta hala asta atunci, nu primeam niciun ban. Am început într-o joacă. Le spuneam unor angajați ce să dărâme, ce să facă, unde e de modificat. Dar când mă uitam în portofel, nu aveam niciun ban. Tot ce câștigam, investeam. Dacă eu câștigam 10 mii de euro, investeam tot. Din 2017 am investit toți banii pe care i-am câștigat. Aveam în plan să termin de construit fabrica până se finalizează dosarul cu fondurile. Am construit toată fabrica asta de la A la Z, câteodată nici eu nu știu cum. Singurul credit pe care l-am făcut este cel necesar pentru avansul pentru a lua utilajele. Aștept să achit datoriile la bancă și apoi voi cumpăra spațiul”, spune Iulian.

A proiectat fabrica pentru viitoarele utilaje

Din momentul în care a fost convins nu numai că va aplica pentru fonduri, ci și că le va lua, a început să proiecteze toată fabrica în funcție de utilajele care aveau să vină. Spațiul, pereți, uși, cabluri, alte utilaje necesare evacuării prafului, rumegușului, tot. Utilajele pe care le voia erau voluminoase, le cunoștea prea bine, le studiase în amănunt. Învățase despre CNC-uri cât a lucrat la fabrica de mobilă Dedeman, iar cele pentru care a depus proiectul erau din Germania, top în domeniu, Biesse. Când i-au ajuns utilajele în fabrica nouă, cu tehnologie de ultimă generație, erau ca două bijuterii.

Iulian Mina a inaugurat fabrica nouă, cu noile utilaje, pe 30 august, printr-o mare petrecere alături de angajați. Are foarte multe planuri de viitor și vrea să tehnologizeze fabrica într-atât încât să nu mai fie nevoie de el ca să funcționeze. Deși acum face dormitoare, living-uri, dressing-uri și bucătării, cu cei 8 angajați pe care îi are, își dorește ca, în timp, să se axeze doar pe bucătării, așa cum fac marii producători care se specializează pe un singur produs. Tot el este de părere că ar trebui redeschise școlile profesionale. „Căutăm să angajăm oameni și nu găsim. Dăm anunț de angajare pentru tâmplari și vin ospătari. Dacă ar fi școlile profesionale, elevii ar avea o bază măcar, ar ști să țină mașina în mână. Aș chema copiii să vină să facă practică aici, în fabrică, să învețe meserie, poate le place. Trebuie investit în educație pentru că ei sunt viitorul”, este de părere antreprenorul.

Recent, a livrat mobilă pentru Google, la Paris și cu siguranță nu vrea să se oprească aici. Cât despre fonduri europene, proiectul depus a fost doar începutul, este convins că vor mai urma și altele până își îndeplinește tot ce are de făcut. „Aș depune și acum dosar pentru panouri solare, pentru stații de încărcare electrică, un stivuitor electric, o dubă electrică. Vreau să iau și un robot industrial pentru curățenie. Am o grămadă de idei. Faptul că folosesc cele mai performante utilaje în domeniu, calitatea pe care o ofer, seriozitatea și corectitudinea față de clienții mei mi-au adus succesul în România”.

Reporter REGIO este o nouă inițiativă ADR Nord-Est, care are în prim-plan promovarea proiectelor de succes ale beneficiarilor noștri, proiecte care au reușit să iasă în evidență aducând plus valoare și impact în comunitate. Într-o perioadă în care predomină știrile negative, vă propunem spre lectură povești frumoase, dar adevărate, menite să întărească credința că „se poate”! Fii parte din poveste!

Ești beneficiar Regio? Lasă-ne să-ți spunem povestea.

Contactează-ne pentru detalii la info@adrnordest.ro

4
NOUTĂȚI Reporter Regio SLIDER

Manifatture Neamț – cum se tricotează succesul fir cu fir

Reporter REGIO: episodul 6

Manifatture Neamț - cum se tricotează succesul fir cu fir

Povești de succes, posibile cu sprijinul Regio Nord-Est 2014-2020                                                                                                                                                  

5.655.048 lei. Puțin peste un milion de euro asistență financiară nerambursabilă. Două proiecte depuse. Unul finalizat, celălalt în implementare și ar depune oricând și pentru un al treilea. Manifatture Neamț SRL chiar a știut să fructifice oportunitățile de dezvoltare pentru IMM-uri din Programul Operațional Regional 2014-2020. Poate titlul proiectelor depuse, „Extindere capacitate de producție și Creșterea competitivității societății prin achiziția de echipamente de producție performante”, nu spune nimic, dar în spatele lor se ascunde o companie locală ce produce haine haute-couture pentru Prada, Valentino, Tory Burch sau Moncler. Din Neamț direct spre Milano sau Canada, iar REGIO a ajutat ca această companie să se mențină pe linia de plutire în perioada pandemiei.

În august 2012, în Dumbrava Roșie, pe strada Strămutați, au început să bată primele mașini de tricotat ale Manifatture Neamț SRL. Cu 7 oameni în echipă, Lucian Seghete avea parte, pentru a câta oară, de un nou început. Povestea lui este cel puțin interesantă, cu multă voință, disciplină, sacrificiu și mult timp dedicat unei pasiuni.

Pasiunea pentru automatizări și utilaje

Dând timpul înapoi, aflăm despre Lucian Seghete că a muncit în toate vacanțele de vară din timpul Liceului Industrial de Chimie pe care îl frecventa în Onești. Cu bursă de merit, după ce își termina stagiul de practică obligatorie de la final de an școlar, ruga diferiți șefi, ba de la Combinatul Chimic, ba Rafinăria din Onești să îl primească să muncească pentru un ban în plus. Făcea verificări sau reparații de aparatură electronică. A intrat apoi la Facultatea de Electronică din Iași și, deși își continua munca de vară la Onești, în momentul în care soția lui a primit repartiție la Piatra Neamț, a făcut și el transferul la Combinatul de fire și fibre sintetice din Săvinești. Acolo a lucrat într-o secție de realizare a utilajelor pentru industria chimică textilă. „Era vremea când Ceaușescu a zis că plătește datoria țării, iar asta însemna ca niciun utilaj să nu mai fie cumpărat din Germania, ci trebuia să le facem propriu-zis, să le reproducem. Erau utilaje Mitsubishi, Bosch, IBM. Melana 5, cum se numea atunci, era o secție dezvoltată de la zero numai cu utilaje făcute de noi din materiale autohtone. Să faci automatizări pentru toate utilajele astea, era pasiune pură”, povestește Lucian Seghete. Pleca de acasă foarte devreme, incusiv duminica pentru a avea mai mult timp să lucreze la automatizări. Apoi a venit Revoluția cu multe schimbări organizatorice. Era șeful secției de cercetare, proiectare, iar secția de utilaje și piese de schimb a devenit independentă. „Era un pionierat în ceea ce privește gestionarea unei societăți, cu bugete, cu tot”, își amintește el.

Puloverele Victoria și prima mașină de tricotat

Într-o vară, a venit o doamnă, doamna M., i-a spus că are niște mașini de tricotat second și nu știe cum să le pună în funcțiune pentru că au și parte electronică. Deși nu știa mare lucru despre o mașină de tricotat, a fost de acord să se implice. Le-a pus în funcțiune într-o lună. Realizarea primei bucăți de tricot a fost fascinantă pentru toți cei implicați și au vrut să facă mai mult. A urmat programarea mașinăriei pentru tricotarea unui pulover. Lucian Seghete s-a dus până în Budapesta, a făcut rost de program, pentru că în România nu exista și își amintește, zâmbind, că s-au făcut o sută de mii de pulovere. Se numeau pulovere Victoria, cu fire luate de la Rifil și… „stăteau oamenii la ușă să le cumpere. Veneau din toată țara. Culoarea mov era la mare căutare. Toți voiau pulover mov. Mov cu orice”, spune Lucian Seghete.  

Acela a fost momentul în care a trebuit să aleagă: trecut sau evoluție. Și a ales evoluția. A preluat activitatea pe partea tehnică aici, alături de familia M. A vizitat multe fabrici de tricotaje din Italia, pentru a studia cum funcționează, iar în același timp s-au cumpărat mașini noi și stații de programare. Încet, încet au început să vină și comenzile și erau din ce în ce mai multe. Totul mergea strună, iar Lucian Seghete lucra cu și din plăcere. Au început să exporte în străinătate tricotaje, iar firma se dezvolta extraordinar.

Noi începuturi

Experiența lui era extrem de valoroasă pe piața textilelor și fiind genul de personă care făcea lucrurile să meargă strună, i-a fost solicitat ajutorul în diferite fabrici din țară. A pus pe picioare o fabrică de textile din Brașov în 4 luni, iar o alta din București în 2 luni. După cele două, l-a sunat cineva care avea o fabrică în Dâmbovița cu un program ce nu funcționa. I-a plăcut acolo și a hotărât să rămână să lucreze cu ei. Fabrica a ajuns, în timpul acesta, de la 20 de mașini la 80 și a lucrat pentru o mulțime de branduri cu nume mari. Proprietarii fiind italieni aveau legături cu toate firmele mari din Italia. După aproape 10 ani de făcut naveta Piatra Neamț – Dâmbovița, a decis că e momentul să facă, din nou, o schimbare. „Când i-am spus italianului că plec, a zis «Și eu ce fac? Dacă pleci, facem fabrică la Piatra Neamț!». Cu ce bani? Eu nu aveam bani. A zis: «iei niște mașini de aici și faci mostrele pe care trebuie să le faci pentru clienți»”. Asta se întâmpla în februarie 2012. În august, clădirea era complet pusă la punct, funcțională, cu primele mașini de cusut gata de lucru. La câțiva ani după, italianul a zis că nu mai este interesat de fabrica de aici și se retrage.

5 mașini de tricotat performante prin fonduri europene

Lucian Seghete, care avea ochiul format deja pentru noile trenduri, a avut ocazia să testeze o mașină de tricotat nou apărută, una care tricota produsul complet, mai ales când vedea și că tinerii nu mai au răbdare să lucreze un articol care îmbină tricotul. A testat, a cumpărat-o, și când a văzut că practic lucrează singură, a hotărât că are nevoie de mai multe astfel de mașini, pentru evoluția companiei. Cochetase cu ideea fondurilor europene, cu finanțările, dar simțise că abia acum le-a venit timpul. Cu ajutorul unui consultant a depus un proiect pe Axa 2 – “Îmbunătățirea competitivității întreprinderilor mici și mijlocii”. „Am zis întâi să încercăm prin fonduri. Am cumpărat prin proiect 5 mașini de acest gen și cred că suntem singurii din țară care avem acest tip de mașini care fac bucata completă. Noi cumpărasem o mașină inițial și ne-am dat seama că acesta este viiitorul, fiind mașini care lucrau fire subțiri plus o mașină care lucra fire foarte groase. Știam că se va schimba moda, indiferent de anotimp, se vor lucra articole cu fire groase”.

„Dacă nu aveam aceste mașini, era posibil să închidem”

Perioada pandemiei a fost una destul de complicată pentru Manifatture Neamț. Hainele nu erau pe lista de priorități ale oamenilor și, în mod evident, comenzile au scăzut foarte mult. Achiziționarea celor 5 mașini performante de tricotat s-a dovedit a fi colacul de salvare al firmei. „În această perioadă de pandemie, mașinile acestea lucrând singure ne-au ajutat foarte mult, sunt mașini de bază. Dacă nu aveam aceste mașini pe care le-am achiziționat cu fonduri, era posibil să închidem. Am menținut cu mașinile astea producția, nu neapărat ca număr de bucăți, ci veniturile pe care noi în mod normal le aveam și care am presupus că vor crește. Un produs făcut pe astfel de mașini este un produs mult mai scump decât unul făcut pe mașinile normale. Pentru că este un produs pe care altcinvea nu îl face. Noi acum suntem pe piață în top cu produse de genul acesta”, spune Lucian Seghete.

La ceva timp, Lucian Seghete a depus un al doilea proiect pentru alte mașini de tricotat cu fire foarte subțiri, dar și cu fire groase, cu tehnologie și mai sofisticată. Tot în al doilea proiect a achiziționat și o mașină de deșirat fire, pentru a reutiliza deșeurile. „Noi lucrăm numai pentru export, cu fire scumpe, mătase, cașmir și lucrăm numai articole complicate pe care nu le poate face multă lume. Refolosim firele atunci când sunt bucăți ce trebuie aruncate pentru că au un defect, iar mașina de deșirat ne ajută foarte mult”.

De la 7 la 160 de angajați

Manifatture Neamț s-a dezvoltat foarte mult și în ceea ce privește personalul. 160 de oameni lucrează azi pentru a trimite la timp hainele în toată lumea. „Nu lucrăm pe stoc de niciun fel, lucrăm pe comenzile date direct de clienții noștri din America, din Canada și marile branduri din Italia cum e Moncler, Valentino, Prada, Herno. Avem toate condițiile pentru o firmă de top. Nu ne putem permite să nu respectăm termenele de livrare indiferent de ce se întâmplă, că nu ai fir, că nu ai etichete, că sunt în concediu medical 5 persoane odată. Apar multe astfel de impedimente, dar trebuie depășite. Lucrăm totul contra timp”.

Lucian Seghete este pensionar de 5 ani, așa cum îi place să spună, și lucrează de ani buni de la 5 dimineața până la 17-18.00 seara. În ultimii 3 ani nu a avut nicio zi de concediu, lucrează inclusiv sâmbăta, câteodată și duminica și vibrează alături de fiecare mașină pe care o deține în fabrică. În același timp, consideră că nu poți doar să aduni bani și atât. Trebuie să și împarți, spune el:… „Cu cât mai multă lume trăiește bine, cu atât mai bine o să trăiești și tu. Am zis că voi ajuta, atât cât voi putea, tinerii care au rezultate, educația. O societate nu poate să se dezvolte dacă nu are un tineret educat, o populație sănătoasă din mai multe puncte de vedere, social și cultural”.

În acest moment, Manifatture Neamț are un proiect finalizat, unul în implementare și Lucian Seghete nu ar spune „nu” unui al treilea proiect. Este de părere că nu poți lua fonduri doar de dragul de a le lua. Trebuie să ai un plan de viitor, o strategie de afaceri și răbdare. Tot el povestește că are legături foarte strânse cu principalii tricoteuri din Europa și majoritatea au accesat fonduri europene. „Șansa fondurilor europene este extraordinară. Trebuie accesate. Din păcate, auzim la radio cum alte țări au luat și iau în continuare fonduri, iar noi avem o rată mică de absorbție. Cred că sunt două motive: unii nu au curajul și unii se sperie de birocrație. Cu toate astea, trebuie aplicat, trebuie încercat. Dacă este o treaptă pe care trebuie să o urci, o urci chiar dacă e mai înaltă. Dar… când faci următoarele trepte, trebuie să le faci mai accesibile ca să te poți mișca mai repede”, concluzionează Lucian Seghete.

Reporter REGIO este o nouă inițiativă ADR Nord-Est, care are în prim-plan promovarea proiectelor de succes ale beneficiarilor noștri, proiecte care au reușit să iasă în evidență aducând plus valoare și impact în comunitate. Într-o perioadă în care predomină știrile negative, vă propunem spre lectură povești frumoase, dar adevărate, menite să întărească credința că „se poate”! Fii parte din poveste!

Ești beneficiar Regio? Lasă-ne să-ți spunem povestea.

Contactează-ne pentru detalii la info@adrnordest.ro

 

2
NOUTĂȚI Reporter Regio SLIDER

Fondurile care împlinesc visuri! Tehnologie unică în România, în geodezie și cadastru, la Botoșani

Reporter REGIO: episodul 5

Fondurile care împlinesc visuri! Tehnologie unică în România, în geodezie și cadastru, la Botoșani

Povești de succes, posibile cu sprijinul Regio Nord-Est 2014-2020

Acum câțiva ani era doar un prototip. Și un vis. Astăzi este un model unic în România și aparține unui beneficiar al Programului Operațional Regional 2014-2020. Echipamentul despre care vorbim este un sistem complex de scanare mobilă 3D utilizat în geodezie, topografie și cadastru, un model aflat în mai puțin de 10 exemplare în Europa și, din februarie 2022, unic în țara noastră. Proiectul prin care a fost achiziționat acest scanner are o valoare totală de 4,8 milioane lei, cu o asistență financiară nerambursabilă de 2,9 milioane lei și a inclus 4 stații grafice, un server, licențe, instruiri și un sistem mobil fotovoltaic.

Adriana Bâlbă este persoana care a visat la acest scanner încă de când l-a văzut prima oară, la un târg internațional și și-a dorit să îl aducă în regiunea de Nord-Est, în Botoșani. Adriana este administratorul firmei Geodezie Cadastru Moldova SRL din 2013, beneficiar POR 2014-2020, este preocupată constant de evoluție în domeniul în care profesează și consideră că acest scanner mobil o ajută să fie în pas cu tehnologia. Momentul în care a văzut acest echipament la târgul internațional a fost asemănător unei revelații.

„Am fost ca un copil care își dorea o jucărie foarte mult”

Pentru că voia mereu să fie la curent cu toate noutățile din domeniu, Adriana își amintește că a participat în 2009 la un târg mondial de profil, care se desfășoară anual în Germania, InterGeo. Acolo a văzut cum poate tehnologia să o ajute în domeniul geodeziei, cât este de importantă în evoluția profesională și câte avantaje aduce. La acest târg a văzut prima dată un scanner mobil 3D pentru cadastru. „Am fost ca un copil care a văzut o jucărie pe care și-o dorea, într-o vitrină”, povestește Adriana. Prețurile pentru aparatura în domeniu erau, după cum era de așteptat, foarte ridicate. În timp, analizând piața, și-a dat seama că nu ar avea puterea financiară să facă o asemenea investiție și a căutat soluții. „Am început cu o dorință, ce ar fi dacă am avea așa ceva? Mă gândeam cum ar fi, s-ar schimba totul, avantajele, serviciile oferite ar fi mai multe. Am vrut o evoluție în domeniu pentru că era nevoie. Îți dorești mai mult din punct de vedere tehnologic, mai ales pe partea de cadastru topografie”, spune Adriana.

Atunci s-a gândit la fonduri europene. Teoretic, era un proiect simplu, cu achiziții puține, dar a avut surpriza să îi fie refuzat sprijinul, pe rând, de către două firme de consultanță din București și Suceava. Timpul trecea, mai era puțin până la perioada limită de depunere proiecte, dar nu a renunțat. A crezut în continuare în proiectul ei și a ajuns, pe ultima sută de metri, la un alt consultant, din Iași, cu care a și colaborat până la final. „Am avut norocul să ne fie recomandată o firmă de consultanță din Iași și, deși la început s-a discutat doar telefonic, eu am crezut în ei, iar ei au crezut în proiect. Cu mari emoții, am depus proiectul și știam că șansele erau 50-50. Am sperat din tot sufletul că vom avea șansa asta. A fost și noroc și dorință. Când ni s-a aprobat proiectul nu-mi venea să cred, a fost un vis care a devenit realitate. Acum trebuie doar să demonstrăm că am meritat acest sistem și să îl fructificăm cât putem mai bine. Perioada asta ne-a dat ocazia și nouă să punem cap la cap situațiile, să aranjăm totul în așa fel încât la acest moment să fim pregătiți pentru implementarea proiectului și să ne dedicăm cu toată deschiderea. Este un sistem nou, am luat de la zero orice informație, o luăm cu pași mărunți pentru a ajunge unde ne dorim”, spune Adriana Bâlbă.

Instruiri cu specialiști din Germania și Finlanda

Aparatul de scanare a ajuns de la furnizor în februarie, anul acesta, iar de atunci toată echipa… învață. Se fac training-uri online cu persoane specializate din Germania și Finlanda. Fiind un aparat foarte complex, aceste instruiri se fac în etape de teorie și practică. Prima etapă, cea de măsurători, a fost deja încheiată, cu numărul corespunzător de ore de instruiri. Urmează partea de procesare a datelor, conform graficului, iar până la sfârșitul anului trebuie să fie parcurse toate etapele de training.

În momentul de față, sistemul este folosit pentru teste, ocazie cu care toată echipa învață practic, dar și pentru lucrări unde este nevoie de detalii amănunțite, cu precădere în  topografie. Spre deosebire de un scanner clasic, unde se măsoară plecând de la două puncte de referință, acest model de sistem 3D scanează tot mediul înconjurător și măsoară în detaliu tot ceea ce ține de zona dorită. Din aceste informații detaliate se sustrag datele necesare care determină coordonatele fiecărui obiect scanat. Softul performant prelucrează apoi datele brute, le transferă în alte programe și le transformă în coordonate ce pot fi folosite de arhitecți sau proiectanți. Pe viitor, după ce toată echipa își va fi însușit toate informațiile necesare, Adriana poate contracta lucrări unde este nevoie de un volum mai mare de detalii. „Vreau să stăpânim cu acuratețe toate informațiile și îmi doresc să folosim exclusiv acest scanner în lucrările noastre”, spune ea.

„Sfătuiesc pe oricine vrea să acceseze fonduri, să facă pasul, cu toată încrederea!”

Adriana Bâlbă spune că accesarea fondurilor europene a reprezentat o șansă reală pentru ea și echipa ei și își dorește să își ofere serviciile și în afara țării, de ce nu? „Suntem în Botoșani, zona asta a României care este catalogată așa cum este și vrem să demonstrăm că se poate să ne depășim condiția. Avem gânduri mari, sperăm să le și realizăm. Trebuie! Noi nu am fi reușit să facem singuri acest pas. Sfătuiesc pe oricine vrea să acceseze fonduri, să facă pasul, cu toată încrederea! Când îți dorești ceva cu adevărat, mai devreme sau mai târziu se va întâmpla. Uneori, ceea ce ne dorim nu se obține atât de ușor și atunci nu trebuie să renunțăm”.

Adriana Bâlbă este un exemplu de modestie și optimism. Caută mereu soluții pentru a evolua, iar echipa tânără pe care și-a format-o îi este mereu alături, în orice provocare. Inclusiv acest sistem de scanare mobil a reprezentat o provocare, dar studiind și aplicând teoria în practică, echipamentul devine pe zi ce trece, mai prietenos. Adriana consideră că fondurile europene îndeplinesc visuri, așa cum i l-au îndeplinit pe al ei. „Eu sunt recunoscătoare că mi s-a oferit această șansă și vrem în continuare să evoluăm. Există un mare potențial în regiunea de Nord-Est! Sunt mulți oameni care vor și pot! Este o mare șansă pentru noi, românii, să putem beneficia de aceste fonduri europene. De ce să nu le accesăm? De ce noi, ca popor, să nu profităm de această oportunitate? Până la urmă, fondurile astea nu sunt un moft. Ele îți oferă posibilitatea de a-ți îndeplini visuri! De a realiza mai multe, de a ne depăși condiția, mai mult decât am putea noi face singuri”, concluzionează Adriana Bâlbă.

Reporter REGIO este o nouă inițiativă ADR Nord-Est, care are în prim-plan promovarea proiectelor de succes ale beneficiarilor noștri, proiecte care au reușit să iasă în evidență aducând plus valoare și impact în comunitate. Într-o perioadă în care predomină știrile negative, vă propunem spre lectură povești frumoase, dar adevărate, menite să întărească credința că „se poate”! Fii parte din poveste!

Ești beneficiar Regio? Lasă-ne să-ți spunem povestea.

Contactează-ne pentru detalii la info@adrnordest.ro

20220615_120517
NOUTĂȚI Reporter Regio SLIDER

REGIO – un motor pentru afacerile mici

Reporter REGIO: episodul 4

REGIO - un motor pentru afacerile mici

Povești de succes, posibile cu sprijinul Regio Nord-Est 2014-2020                                                                                                                                  

 

 

Pasionată de mașini, cu studii în industria alimentară, își poartă tocurile cu feminitate într-o lume a bărbaților. Larisa Corniciuc, o femeie puternică ce și-a transformat pasiunea în business, a deschis, în 2021, în Botoșani, un atelier de producție piese auto și reparații motoare cu sprijinul fondurilor europene și speră ca, într-o zi, să învețe să repare cu mâna ei motoarele. La 33 de ani, mamă a doi copii, este o persoană foarte activă și crede cu tărie că totul în viață se învață, oricât ar fi de greu.

Moto Dalv a achiziționat, prin Programul Operațional Regional 2014-2020, 12 echipamente performante, necesare unui atelier auto, în valoare de 1,2 milioane lei. Firma este la început de drum, dar Larisa consideră că fără ajutorul fondurilor europene nu ar fi reușit niciodată să își îndeplinească acest vis și să ofere servicii unice în Botoșani cu niște echipamente de ultimă generație. 

Din multinațională la atelierul propriu

Pasiunea Larisei pentru mașini vine din copilărie, având în preajmă un frate și un tată pasionați de acest domeniu. Și cum nimic nu este întâmplător în viață, deși avea studii în domeniul industriei alimentare, în urmă cu 8 ani, s-a angajat într-o multinațională ce avea ca obiect de activitate comercializarea pieselor auto. Îi este și astăzi recunoscătoare directorului care a angajat-o pentru că a avut încredere și a văzut în ea un om ce poate mai mult. „Mi-a dat un curaj deosebit. Când un bărbat are încredere în tine într-un domeniu atât de masculin, atunci clar te face să te simți foarte bine. Țin minte că a venit directorul companiei pe zona Europei și, după ce au discutat toți într-o ședință, i-a spus managerului local: «Fata asta trebuie să facă mai mult, nu are ce căuta la acte. Ea trebuie să meargă la client, să discute despre piese auto și voi trebuie să o învățați despre piese!»”, își aduce aminte Larisa. Recunoaște că a durat ceva timp până a învățat partea tehnică, dar a ajutat-o faptul că a fost curioasă și că a pus multe întrebări. A început apoi să ofere consultanță prin telefon clienților și, pentru a ști ce trebuie să recomande, încet, încet a învățat chiar să măsoare cu șublerul piesele auto. Faptul că a reușit să învețe niște lucruri foarte tehnice i-a dat și mai mare încredere în ea.

Astfel se face că, după 4 ani de multinațională, a hotărât că e vremea să deschidă pe cont propriu un magazin de piese auto. Și pentru că e o persoană foarte ambițioasă, a vrut mai mult. A vrut ceva ce nu exista în Botoșani: un atelier dedicat motoarelor și pieselor auto. A început să se informeze, să studieze apelurile deschise din diferite programe, iar apoi, cu ajutorul unui consultant, a depus un proiect în cadrul POR 2014-2020, Axa 2-Sprijinirea microîntreprinderilor, cu titlul ”Înființare unitate de produție piese de schimb pentru autovehicule și motoare”. „Mi-a fost frică de nou și de faptul că nu aș ști. Dar am avut încredere în mine și mi-am dat seama din jobul avut că eu pot să învăț. După ce am făcut planul de afaceri, am zis că există două posibilități: ori să accesăm fonduri europene, ori pe cont propriu, cu ajutorul băncii, dar în condițiile actuale nu cred că am fi putut face asta. Și atunci am accesat fonduri europene cu succes. Am zis că e o loterie, nu aveam de unde să știm dacă vom câștiga sau nu”.

12 echipamente achiziționate prin POR 2014-2020

Prin proiect, a achiziționat 12 echipamente performante, de mare precizie, pentru atelier. Pentru cunoscători, acestea sunt: mașini de rectificat arbore cotit, de rectificat plan chiulasă, de alezat biela, de honuit, de alezat scaun supapă, de test fisuri, precum și o presă hidraulică. Apoi a încercat să găsească oameni dispuși să lucreze cu ele. Dar nu a găsit. Nici local, nici regional. Așa că a propus echipei care a venit din Turcia să facă setările echipamentelor să… rămână în România și să lucreze cu ea. Acum, Larisa are acum în echipa ei două persoane de naționalitate turcă, cu experiență în domeniu și doi angajați români care învață de la ei. „Am încercat să găsim oameni cu care să lucrăm, aici, în România. Am căutat persoane calificate în prelucrarea metalelor, strungari, dar nu am găsit, a fost foarte greu. Cine este de meserie strungar, de exemplu, are strung acasă și nu caută să fie angajat. Firma de la care am luat echipamentele, prin licitație, e românească, dar utilajele sunt turcești. Tot ea ne-a ajutat să găsim și oamenii potriviți. Cineva trebuia să ne ajute să le seteze așa că au trimis o echipă de acolo. Am discutat și au hotărât să rămână”. Acum, Larisa explică ce trebuie făcut sau reparat în limba engleză, cu termenii specifici și, mai nou, învață și limba turcă.

Motor stricat nu înseamnă fier vechi

Moto Dalv este singurul atelier din Botoșani axat pe acest tip de reparații motoare și producție piese auto și pentru că este la început de drum, Larisa se bazează foarte mult pe recomandări. Deși putea să deschidă și o secție de service auto, să fie gama completă de servicii oferite, nu a făcut-o. „Atunci service-urile m-ar fi considerat competitor, iar eu nu vreau asta, eu vreau să lucrez cu toată lumea. Dacă aș fi făcut tot, service-urile nu m-ar mai fi recomandat. Așa, pe mine mă recomandă oricine în Botoșani. Ne recomandăm reciproc. Omul vine cu mașina la mine, eu îl trimit în service, iar service-ul îi trimite înapoi la mine cu problema diagnosticată. Tu dacă faci treabă bună, ei te recomandă. Chiar dacă o fisură la motor pentru multă lume poate însemna fier vechi, oamenii care țin la mașinile lor și le sunt dragi, aleg să își repare motorul”, spune tânăra. Inclusiv ea a făcut asta. 

Planuri de viitor? Extindere tot prin fonduri europene

Tinerei antreprenoare nu îi place să stea la birou și spune că s-ar plictisi doar să spună cuiva ce să facă. „Eu vreau să lucrez alături de colegii mei, cot la cot, îmi place asta. Nu stau doar la birou, mă duc și la clienți. Mai lipsește să repar motoare. Ăsta ar fi un plan de viitor. Câteodată vreau să mă apuc chiar eu să învăț să fac, dar, deocamdată, mi-e frică să nu stric ceva pe acolo. Știu operațiunile, le văd, știu ordinea lor, dar cum se setează… nu. Încă. Învăț continuu”. Întrebată despre planurile de viitor, Larisa Corniciuc povestește că ar vrea să se extindă, să cumpere mai multe utilaje performante, tot cu finanțare europeană. Așteaptă doar să vadă ce apeluri se mai deschid și pe ce s-ar putea plia ca finanțare. E într-o cercetare continuă, se informează despre toate oportunitățile care apar și știe că doar cu sprijinul fondurilor europene ar putea să-și îndeplinească visul de extindere a business-ului.

Reporter REGIO este o nouă inițiativă ADR Nord-Est, care are în prim-plan promovarea proiectelor de succes ale beneficiarilor noștri, proiecte care au reușit să iasă în evidență aducând plus valoare și impact în comunitate. Într-o perioadă în care predomină știrile negative, vă propunem spre lectură povești frumoase, dar adevărate, menite să întărească credința că „se poate”! Fii parte din poveste!

Ești beneficiar Regio? Lasă-ne să-ți spunem povestea.

Contactează-ne pentru detalii la info@adrnordest.ro

20211110_102439
NOUTĂȚI Reporter Regio SLIDER

Piese de puzzle asamblate cu sprijin european și creativitate locală la Gura Humorului

Reporter REGIO: episodul 3

Piese de puzzle asamblate cu sprijin european și creativitate locală la Gura Humorului

Povești de succes, posibile cu sprijinul Regio Nord-Est 2014-2020

Cu peste 56 de proiecte finanțate prin fonduri europene, orașul Gura Humorului a devenit un reper în regiunea de Nord-Est, dar și o destinație pentru turiști. Administrația orașului a construit, în timp, un loc în care fiecare generație găsește locuri atractive pentru a petrece timpul liber, fie că sunt localnici, fie că sunt turiști. De la piscină exterioară și bazin acoperit, la pârtie de schi, orășel pentru copii și fântână arteziană cu lumini, Gura Humorului a mizat pe turism și pe fondurile oferite de UE pentru a se dezvolta pe termen lung.

Marius Ursaciuc, primarul orașului de 18 ani, este cel care vrea să lase moștenire generațiilor viitoare un loc de care să fie mândri. A hotărât să intre în administrația orașului, împreună cu o mână de oameni, pentru a schimba imaginea „cenușie” a locului natal și pentru a-l face un loc unde să îți dorești să investești. Își amintește că în 2004, atunci când România era în perioada de pre-aderare, a făcut strategia de dezvoltare a orașului, pe termen scurt și mediu, împreună cu Banca Mondială și a descoperit că turismul este o variantă sustenabilă și reală de dezvoltare a acestui oraș. La vremea aceea, beneficiau de anumite fonduri numai stațiunile turistice de interes național. Așa că primul lucru pe care l-a făcut atunci când a ajuns primar a fost să înființeze un birou pentru proiecte europene și apoi toată documentația necesară pentru a dobândi acest statut care oferea anumite avantaje financiare. Anul următor, cu acest statut în acte, s-au putut accesa fonduri pe infrastructură turistică mare. Așa s-au construit o piscină acoperită, bazinele în aer liber, pârtie de schi cu nocturnă și instalație de transport pe cablu. „Toate acestea au fost făcute pentru a atrage investițiile private în turism. Dacă în 2004 aveam 84 de locuri de cazare în 5 unități, acum sunt 170 de unități cu peste 3 mii de locuri de cazare. Iar dacă populația a ajuns de la 13 mii de locuitori la 20 de mii, înseamnă că ne-am atins scopul și am reușit să facem orașul atractiv”, spune primarul.

Dezvoltare economică prin turism

Turismul dezvoltat cu ajutorul fondurilor europene a fost cel care a salvat Gura Humorului. Fost oraș minier, atunci când s-au închis minele 80% din populație era șomeră. Acum, prin proiectele europene implementate, mai mici sau mai mari, orașul a devenit o destinație, indiferent de sezon. „Asta e nișa pe care am găsit-o și am exploatat-o. Am văzut multe localități care pot trăi exclusiv din turism. Sunt membru în Comitetul European al Regiunilor și am văzut că dacă nu ai o alternativă de dezvoltare economică așa cum au alții, turismul este singura dezvoltare economică pe care noi o putem stimula prin investiții. Am fost prezenți în toate proiectele europene majore. Dezvoltarea acestui oraș e un puzzle pentru că fondurile europene nu îți dau neapărat posibilitatea să fii coerent, dar le faci pe rând. Necesitățile tale și posibilitățile de finanțare lansate pe axe nu se suprapun întotdeauna”, spune Marius Ursaciuc.  

Două proiecte de anvergură, menite să sprijine turismul și să ofere variante de petrecere a timpului liber pentru persoane de toate vârstele, au fost finanțate prin Programul Operațional Regional 2014-2020 și au adus 7,5 milioane de euro în această zonă. Primul proiect finalizat anul trecut a fost T.U.R.I.S.T. (Teritoriu Urban Revitalizat cu Infrastructură pentru Sprijinirea Turismului), iar al doilea, care s-a finalizat recent, este O.A.Z.A. (Oraș Activ cu Zone verzi Amenajate). Prin cele două proiecte, aproape 9 hectare de teren aflat în stadiu avansat de degradare au fost transformate în zone de atracție pentru localnici și turiști. „O.A.Z.A. și T.U.R.I.S.T. înseamnă niște piese de puzzle care se adaugă proiectelor existente ca totul să aibă coerență. Cele două proiecte nu fac decât să extindă acest parc, care are 23 de hectare, cu încă 9 hectare”, povestește Marius Ursaciuc.

O.A.Z.A.

Proiectul O.A.Z.A. este gândit pentru activități pentru orice vârstă. Pentru copii sunt zone de joacă inspirate din filme sau cărți cunoscute, adaptate specificului local. Parcul Piticilor cu 5 căsuțe acoperite de pământ, un castel de joacă, dar și un labirint natural în care copiii se pot rătăci în voie. Căsuțele sunt conectate prin poteci șerpuite, iar parcul este traversat de piste pentru role și biciclete. Cei pasionați de astfel de activități au la dispoziție și un skatepark, situat în Parcul Fântânii, iar activitatea copiilor din această zonă poate fi monitorizată cu ușurință de către părinți din gradenele din lemn alăturate. Elementul central al parcului este fântâna arteziană cu joc de apă, muzică și culoare, dar și foișoarele construite ca loc de întâlnire pentru tineri sunt foarte apreciate.

T.U.R.I.S.T.

În apropierea acestui parc, lângă piscina acoperită și ștrandul Ariniș s-a construit și o popicărie, ca alternativă la bowling, respectând tradiția locală. Nici vârstnicii sau persoanele cu dizabilități nu au fost omise prin amplasarea unor echipamente de fitness specifice. Pentru pasionații de mișcare există două trasee amenajate prin pădure. Turnul panoramic de 30 m înălțime de la baza superioară a pârtiei Șoimul oferă posibilitatea vizitatorilor de a observa natura și orașul de la înălțime prin lunetele puse la dispoziție. Zone de picnic, dar și pentru jogging sunt iarăși variante pentru toți turiștii.

Biroul din parc și inspirația

Primarul Ursaciuc este foarte mândru de echipa de proiecte și de realizările îndeplinite până în momentul de față. Biroul echipei se află în parcul Ariniș, într-o clădire dezafectată și reabilitată tot cu fonduri europene. Edilul a considerat că ideile bune și inspirația vin atunci când în jurul tău e liniște și priveliștea e superbă. Ceea ce se și întâmplă. „Ele lucrează acolo, în pădure, în parcul unde sunt și 8 familii de veverițe. Au mediul propice pentru a fi creative și pentru a le veni idei despre ce am mai putea finanța. Temele le discutăm împreună, dar creativitatea nu poate fi stimulată formal. De asta contează foarte mult mediul în care lucrezi. Dacă mă uit în axele de finanțare, nu e nicio poezie. Daca mă uit în parc, văd poezia. Pentru că de cele mai multe ori nu este nicio suprapunere a nevoilor mele pe ce se finanțează, aici intervin veverițele care dau idei, care adaptează rigorile la necesități. Trebuie să ne adaptăm cameleonic astfel încât să ne încadrăm în niște criterii care dacă nu sunt respectate, nu primești finanțare. Asta e realitatea”, spune Marius Ursaciuc.

„I-am făcut să creadă că lucrurile imposibile nu există”

Până în momentul de față, primarul Ursaciuc a realizat ce și-a propus acum câțiva ani, Gura Humorului nu mai este un oraș cenușiu, dar asta nu înseamnă că se oprește aici. Este foarte mulțumit atunci când aude că se mută oameni din alte zone în Gura Humorului și fac naveta la Suceava sau în alte localități din jur. Au văzut că orașul este un loc în care e bine să trăiești, să îți crești copiii. „Când eram student eram întrebat de unde sunt, iar atunci când spuneam Gura Humorului mă întrebau în ce județ este. Astăzi… întâlnesc suceveni care spun că sunt de lângă Gura Humorului”, spune primarul.

Primarul Ursaciuc și echipa lui au deja pregătit un portofoliu de proiecte care așteaptă finanțare pentru sesiunea viitoare. Un proiect spectaculos care așteaptă finanțare este instalația pentru un bob de vară de 2,2 km care va putea fi folosit și vara și iarna. Recent, au semnat încă un proiect de finanțare prin POR 2014-2020, de investiții în infrastructura educațională la Școala Gimnazială nr. 1 din Gura Humorului, care reprezintă o mare provocare având în vedere că termenul de finalizare este decembrie 2023. Dată fiind situația actuală, inflație, creșterea prețului la materiale, acest proiect este cu emoții, dar nu și pentru echipă. „Suntem în procedură de licitație pentru școala pe care trebuie să o terminăm într-un an și jumătate. De la început am zis că o să câștigăm acest proiect. Nu l-am câștigat. Am fost al doilea proiect pe lista de rezervă. Chiar și așa, am dat drumul la proiectare pe banii noștri. S-a dovedit că am fost vizionari. Acum 3 săptămâni am semnat contract de finanțare. Am câștigat timp valoros făcând proiectarea înainte. Ne-am asumat niște riscuri, dar au fost riscuri controlabile. Eu cred că nu există lucruri imposibile și i-am făcut și pe ei, echipa, să creadă la fel. Am încercat să facem din Gura Humorului o destinație și cred că am reușit”, spune Marius Ursaciuc.

Reporter REGIO este o nouă inițiativă ADR Nord-Est, care are în prim-plan promovarea proiectelor de succes ale beneficiarilor noștri, proiecte care au reușit să iasă în evidență aducând plus valoare și impact în comunitate. Într-o perioadă în care predomină știrile negative, vă propunem spre lectură povești frumoase, dar adevărate, menite să întărească credința că „se poate”! Fii parte din poveste!

Ești beneficiar Regio? Lasă-ne să-ți spunem povestea.

Contactează-ne pentru detalii la info@adrnordest.ro

20171019_150932
NOUTĂȚI Reporter Regio SLIDER

Fonduri europene în industria creativă: TraLaLa și succesul internațional

Reporter REGIO: episodul 2

Fonduri europene în industria creativă: TraLaLa și succesul internațional

Povești de succes, posibile cu sprijinul Regio Nord-Est 2014-2020

„Sunt TraLaLa, TraLaLa sunt eu
Ascult și cânt muzică mereu
Tot ce fac și atunci când fac
Muzica e-n jurul meu!”

Este imposibil să nu fi auzit aceste versuri dacă aveți copii preșcolari. Elefantul Cici sau Zigaloo sunt de asemenea vedete nu doar printre copii, ci și printre adulți. Versurile sunt molipisitoare și ajungi să le cânți fără să îți dai seama.

Episodul Reporter Regio de luna aceasta îi aduce în prim plan pe doi ieșeni, soț și soție, Alexandru și Cristina Badan, care au reușit să pună România pe harta performanței în creare de conținut educativ pentru copii pe YouTube. Canalele înființate de cei doi soți, sub umbrela Mora TV SRL, cu conținut exclusiv pentru copii, au milioane de vizualizări. TraLaLa este pe primul loc la vizualizări pe plan național, iar canalul internațional LooLoo Kids este în top 5 pe plan internațional. Acum trei ani au primit „Butonul de diamant” oferit de YouTube pentru numărul mare de subscriberi, iar acum îl așteaptă pe cel de rubin. 

De la inginerie și tehnică dentară la animație muzicală pentru copii

Totul a început în 2012, când Alex și Cristina, având doi copii mici, doreau să găsească ceva potrivit și educativ pe YouTube pentru copiii lor, în română. Alexandru era inginer mecanic, dar lucra în vânzări, iar Cristina era tehnician dentar, dar avea și un magazin online de accesorii și rochii de seară. Nu aveau nicio legătură cu domeniul muzical, dar s-au gândit să creeze cântecele însoțite de animație nu doar pentru proprii copii, ci pentru toți copiii din România. Au deschis un canal pe YouTube, TraLaLa,  și au urcat primul cântecel animat realizat cu ajutorul unor colaboratori. Feedback-ul primit de la comunitatea de părinți era extraordinar și mereu erau întrebați când apare următorul episod. Asta i-a încurajat și le-a dat încredere să facă și alte episoade, astfel încât, în următorii doi ani, au ajuns la 50 de episoade. Lucrau seara, după ce adormeau copiii. Când au văzut că aceste aceste animații au prins atât de bine la public, Cristina a venit cu ideea lansării unui canal la nivel internațional, în limba engleză. Așa a luat naștere LooLoo Kids.

Fonduri europene REGIO pentru un echipament performant

Pentru canalul internațional, care era într-o vizibilă expansiune, cei doi soți și-au dat seama că e nevoie de alt tip de animație, nivelul calitativ trebuia să fie altfel, ceea ce însemna bani investiți într-un echipament performant. „Una dintre etapele de producție necesita procesul de randare, ori asta însemna o putere de calcul foarte mare. Din 2014 până în 2018, colaboratorii cu care lucram ne făceau plângeri că aveam o capacitate de randare limitată. De exemplu, se făceau unul sau două episoade pe lună a câte 2 minute. În momentul în care solicitam anumite schimbări, pentru 10 secunde de animație schimbate trebuia să așteptăm 3-4 zile din cauza procesului de randare lent. Iar asta încetinea procesul de producție. De aici a pornit nevoia unui sistem de servere cu putere de calcul foarte mare și atunci am luat decizia de a depune un proiect pentru fonduri europene pentru acest echipament. Deja aveam un volum foarte mare de date, activitatea noastră fiind online, iar echipamentul avea două componente: partea de randare (de calcul) și partea de stocare de informații”, povestește Alexandru Badan. Valoarea totală a proiectului a fost de 1,2 milioane lei, iar asistența financiară nerambursabilă a fost de 894 mii lei.

De atunci, pe lângă LooLoo Kids, au mai deschis canale în peste 10 limbi de circulație internațională și au ajuns să distribuie conținutul pe alte platforme la nível mondial cum ar fi Netflix, aplicații mobile și televiziuni. ”Suntem în toate locurile și pe toate platformele în care sunt și copii. Și în avioane. Sunt puține locuri unde copiii consumă animație sau cântecele în care să nu fim și noi”, spune cu mândrie Cristina.

Vali Pintilescu, cel care este alături de ei din 2017 ca manager de dezvoltare, spune că și-au dorit să ajungă în toate acele locuri în care, de obicei, erau prezente doar brandurile internaționale recunoscute, Disney, Marvel, „branduri care nu pleacă din țări precum România și cărora le este mai ușoară decolarea”.

Ochiul critic

Alexandru, Cristina și Vali au colaboratori în toată lumea. Lucrează cu studiouri din Spania, Canada sau compozitori din SUA sau Serbia, dar de la Iași pleacă conceptul. Pentru ei a fost foarte important să creeze o notă unitară, colaboratorii să înțeleagă conceptul, să nu facă rabat de la calitate, să fie aceleași principii educative, de la primul episod până la ultimul, până se închide o serie. Iar Cristina asta face. Ea este ochiul creativ și critic, în același timp. „Nimeni nu a reușit să își dezvolte ca ea nivelul de exigență și puterea de a analiza constructiv fiecare piesă componentă. Pentru că sunt mulți parteneri, sunt diferențe culturale puternice. Ea știe exact dacă o secvență e bună sau nu pentru copii, pentru că în primul rând e mamă, trece totul prin filtrul de mamă. Pentru noi, bărbații, totul e ok, dar ea vede imediat o animație în care personajul animat ține un copil în brațe într-un mod nenatural. Ea simte emoția care trebuie transmisă. Cristina este ”inamicul” animatorilor pentru că de multe ori muncesc și de 5 ori aceeași secvență până iese bine”, spune Alexandru despre soția sa.

De la Diamant la Rubin, 50 de milioane de subscriberi

YouTube are un sistem de clasificare a performanței pe care îl recompensează cu butoane. Pentru 100 de mii subscriberi oferă butonul de argint, pentru un milion – butonul de aur, pentru 10 milioane de subscriberi – butonul de diamant, iar rubinul se oferă la 50 de milioane de subscriberi. Acum 3 ani Mora TV a primit butonul de diamant și a fost primul buton de acest fel din Europa Centrală și de Est. A fost un eveniment care a marcat nu numai performanța lor, dar și angajamentul celor de la YouTube de a susține creatorii de conținut din întreaga lume, nu doar pe cei din Londra, Los Angeles sau New York, care populează această zonă. La momentul actual, prin LooLoo Kids, Mora TV este în top 5 creatori de conținut din zona de kids la nivel mondial. „Suntem cei mai mari din Europa cu proiectul Looloo Kids și avem aproape 49 milioane de subscriberi. La 50 de milioane înseamnă că vom primi butonul de rubin. Să depășești 50 milioane de subscriberi au mai reușit doar 39 de creatori de conținut din întreaga lume în toată istoria YouTube-ului. E o performanță pe care sperăm să o sărbătorim cât mai repede. Estimăm că va veni în următoarele 2,3 luni și sperăm să facem un eveniment cel puțin la anvergura diamantului”, spune Vali.

Ingredientul secret... implicarea!

Audiența generală pe toate canalele a ajuns la 300 de milioane de familii pe lună, ceea ce reprezintă un număr de vizualizări impresionant. Chiar dacă financiar vorbind, canalele internaționale au cel mai mare succes, asta nu înseamnă că TraLaLa este lăsat în urmă. Cei doi soți afirmă că sunt momente în care întreaga echipă lucrează doar pentru TraLaLa pentru că atât Cristina, cât și Alexandru sunt atașați emoțional de el. Și chiar dacă impactul este undeva la 5-8% în business, ei spun că nu ai cum să lași în urmă un proiect în care ai pus atâta suflet și țin cu tot dinadinsul să aibă aceeași calitate ca și cele internaționale.

Cristina și Alexandru sunt prezenți 100% în tot ce înseamnă business-ul lor. Filtrează toate etapele, de la idee până la feedback. Dar, în același timp, și-au păstrat simplitatea și muncesc cot la cot pentru a fi mulțumiți de rezultatul final. Vali Pintilescu spune despre cei doi soți, cu admirație, că sunt niște antreprenori atipici. „Sunt mai ahtiați de muncă decât sute de antreprenori pe care îi cunosc. Când vezi că afacerea este pe un trend ascendent, o lași să crească. Ei în continuare sunt aici, muncind zi de zi și cred că ăsta s-ar putea să fie ingredientul secret, rețeta succesului”.

„Suntem la zi cu toate infomațiile despre fonduri europene”

Cu o cifră de afaceri de 3,9 milioane de lei, un profit de 1,3 milioane, înregistrate în 2020, și 12 angajați, antreprenorii Mora TV se focusează pe creștere internațională în viitor, dar nu numai. Vor să crească numărul de canale, să dezvolte producțiile la care s-au angajat, cum ar fi proiectul legat de poveștile clasice în format 3D similar Disney și să aducă în România producții de succes pentru copii. De curând, din noiembrie 2021, TraLaLa a devenit și post de televiziune. După ce au obținut licența CNA, în 2020, TraLaLa poate ajunge acum la toți copiii, nu doar la cei care au acces la internet. Sunt într-o continuă dezvoltare și antreprenorii spun că își doresc să aibă timpul necesar pentru a pune în practică toate planurile și schițele de proiecte pe care le au. În același timp, pentru că au multe visuri de expansiune, urmăresc tot ce ține de apeluri deschise pentru finanțări europene. „Noi scanăm constant tot ce înseamnă informații despre fonduri europene. Suntem la zi cu ele. În animație, unde investim enorm financiar, avem o perioadă de amortizare foarte mare. Un sezon complet pentru un proiect bugetul ar trebui să depășească 800 mii euro. Este greu să iei din business-ul actual și să investești într-un proiect nou, având în vedere perioada de amortizare. De aceea avem nevoie de fonduri europene”, spune Vali Pintilescu.

Nevoia de finanțări pentru bunuri intangibile

Cei trei își doresc foarte mult ca proprietatea intelectuală să devină eligibilă la finanțare europeană, având în vedere specificul afacerii lor. „Noi suntem atipici, exotici pentru piața românească. Avem nevoie de bani pentru licențe, pentru crearea de soft, pentru idei. Iar asta nu se finanțează. Statul nu sprijină absolut deloc zona asta. Avem foarte multe proiecte schițate pe care le-am implementa în momentul în care am avea o susținere financiară. Piața internațională ne-a învățat foarte multe ca nivel de exigență. Ești într-o cursă cu jucători care au în spate ori niște companii care au resurse imense, ori niște state responsabile care investesc în promovarea actorilor din zona asta pentru copii. Dar eu în continuare sunt optimist și la fiecare apel care apare ne uităm dacă putem finanța bunuri intangibile. Încă n-a apărut. Noi cerem o viziune mai deschisă legată de zona de fonduri pentru licențe, pentru proprietate intelectuală, cred că valoarea adăugată nu este dată doar de tehnologie, e dată și de activități din zona industriei creative. Pentru că noi am dovedit că industriile creative pot să aducă valoare adăugată, să genereze profit, locuri de muncă și un produs care poate fi exportat pe mai multe piețe”, conchide Alexandru Badan.

Reporter REGIO este o nouă inițiativă ADR Nord-Est, care are în prim-plan promovarea proiectelor de succes ale beneficiarilor noștri, proiecte care au reușit să iasă în evidență aducând plus valoare și impact în comunitate. Într-o perioadă în care predomină știrile negative, vă propunem spre lectură povești frumoase, dar adevărate, menite să întărească credința că „se poate”! Fii parte din poveste!

Ești beneficiar Regio? Lasă-ne să-ți spunem povestea.

Contactează-ne pentru detalii la info@adrnordest.ro

2
NOUTĂȚI Reporter Regio SLIDER

Drumul lânii, de la Piatra Neamț în America, via REGIO

Reporter REGIO: episodul 1

Drumul lânii, de la Piatra Neamț în America, via REGIO

Povești de succes, posibile cu sprijinul Regio Nord-Est 2014-2020

 

Oana și Cătălin Tatu au construit o afacere de familie în care au ridicat produsele din lână la nivel de artă cu multă pasiune, dăruire și… fonduri europene. Ideea antreprenoriatului a încolțit de mult timp, doar că nu reușeau să se pună de acord asupra unui proiect. Pe principiul ”totul se întâmplă cu un motiv”, au descoperit lâna, beneficiile ei și potențialul neexploatat exact atunci când au avut nevoie. Este genul de poveste de succes a unor oameni care au pornit de jos și au reușit, împreună, să construiască o afacere durabilă, cu materiale 100% naturale, manufacturate pe plan local, în Piatra Neamț și cu mari perspective de viitor.

Cum a început totul?

Cătălin și Oana erau într-un moment al vieții lor fără prea multe posibiltăți financiare, cu un copil mic și cu un apartament achiziționt recent prin credit. Fetița lor dormea pe o saltea de care nu erau foarte mulțumiți așa că au decis să pună deasupra o plapumă ”de la bunica”, din lână. Doar că aceasta aluneca foarte tare. Așa că au hotărât să o ducă la un atelier local să îi pună un doc. A fost atât de bună și copilul dormea atât de bine, încât au hotărât să mai facă una. Doar că, între timp, atelierul local se închisese din lipsă de comenzi. Atunci, Cătălin a hotărât să facă el însuși una, ce poate fi atât de greu?

S-a dovedit a fi greu. Pentru că nu se găsea… lâna, un produs atât de tradițional în România și folosit de generații ani la rând. A început să caute, să studieze, să afle cât mai multe despre lână. Așa a descoperit o piață foarte ofertantă și în plină dezvoltare, în străinătate. În România… mai deloc. A fost acel moment când ambii au spus ”Asta e!”. Până la momentul respectiv, amândoi erau în căutare de idei de a face ceva pe cont propriu, dar niciunul nu îmbrățișa ideea celuilalt. „Am cumpărat o lână care ne-a umplut boxa de molii. Nu era bine, ne-am dat seama că nu merge orice fel de lână. Și am început să studiem. Noi tot citeam și citeam și în momentul în care am aflat de piața din America am zis că putem și noi să facem”, își amintește Oana. Văzând potențialul, Cătălin s-a dus la firmele care s-au închis din cauza crizei din 2009-2010 și a cumpărat o mașină de cusut second-hand și o masă de croit. Se întâmpla undeva prin 2011.

 

 

„Am îmbrăcat lâna într-o formă modernă”

Ambii antreprenori au copilărit cu bunici care creșteau oi, care au scărmănat lâna, care aveau război de țesut în casă. Cătălin, inginer textilist și Oana, om de marketing, s-au completat foarte bine în renașterea unei culturi. Cumva, s-au legat toate, pentru că nu doar că știau să coasă, dar au știut să creeze o poveste în spatele lânii. Până la Revoluție românii foloseau lâna, dar s-a aruncat totul când au ajuns pe piață produsele din import. „Este ca o axiomă care nu trebuie demonstrată, că lâna este benefică în comparație cu materialele sintetice. Produsele sintetice dezvoltă alergii. Copilașii care, pe vremuri, dormeau în covată, în blană de miel, cu șosete împletite nu făceau alergii. Am crezut în noi că putem și ne-am dat seama că vom reuși dacă renaștem nevoia de lână. De ce a fugit lumea de plăpumile vechi de lână? Că sunt grele, că înțeapă, că miros, deci a trebuit să reinventăm lâna, să o îmbrăcăm într-o formă modernă. Visul meu a fost să nu fie diferență între o pilotă ușoară, vaporoasă și pilota de lână, având experiența plăpumilor tradiționale. Am dezvoltat un produs care să aibă lână, dar care să fie modern. Și nu s-a putut face decât cu lână merinos, care e moale și fină”, povestește Cătălin.

Cu mașina de cusut second și masa de croit la parterul blocului în care locuiau, Cătălin s-a apucat de cusut, după programul de serviciu. La început, au făcut un PFA, un magazin online și o pagină de Facebook, Confort Merino, care le aduceau în jur de 7-8 comenzi pe lună.

Online i-a găsit un antreprenor din Marea Britanie care voia să înceapă o afacere, dar nu dorea volum mare și avea nevoie de flexibilitate. A cerut niște mostre, i-au plăcut și le-a propus o colaborare. Când au văzut că se concretizează parteneriatul, Oana și Cătălin au căutat un furnizor de lână stabil și s-au ocupat de toate actele necesare exportului. Au înființat SANODOR SRL, au intrat în lista exportatorilor,  astfel că în momentul în care au trimis prima comandă, în Vinerea Mare din 2014, toate actele erau pregătite. „Împreună cu colaboratorul din Marea Britanie, ne-am dezvoltat foarte mult produsele într-un an de zile, le-am adus la un nivel calitativ în așa fel încât să nu fie nicio diferență între produsele noastre și cele de pe piața din UK. În Marea Britanie lumea este foarte deschisă la produsele din lână, sunt multe ONG-uri, există o cultură a lânii. Chiar prințul Charles are un ONG, care se numește The Campaign for Wool și care s-a dezvoltat la nivel mondial. Se încurajează piața lânii de la crescutul oilor până la magazinul care vinde produsul final, pături, îmbrăcăminte, pilote”, spune Oana.

Nevoia de mai mult

Timp de mai bine de 4 ani, cei doi au făcut naveta lângă Târgu Neamț, în satul Vânători, la o firmă de confecții pentru a folosi mașina lor de matlasat. Au început această colaborare pentru că nu dețineau o astfel de mașină, iar comenzile erau în creștere. Dacă firma avea comenzi multe, trebuia să aștepte. Uneori se rugau de angajați să rămână peste program ca să își facă și ei pilotele. Din cauză că mașina de matlasat era un aparat vechi, second hand, mai dădea erori, cosea greșit și trebuia desfăcut tot produsul. Se întâmpla destul de des să păteze cu ulei, astfel încât deveniseră specialiști în a curăța marginile pilotelor. Una din trei se păta sau se murdărea cu negru de la sistemul de prindere, oricât de atent s-ar fi lucrat. Dar așa au crescut și au învățat, cu firma din Târgu Neamț. „A fost o colaborare frumoasă, dar știam că dacă vrei mai mult trebuie să facem ceva”, povestește Oana.

În 2016 au fost prima oară la un târg în străinătate ca expozanti. Asta a fost șansa lor, spun ei, uitându-se în urmă. Deși costa foarte mult participarea la un astfel de târg, era necesară prezența pentru a te lua în serios furnizorii și pentru a cunoaște clienți noi. Acolo au dobândit cunoștințe noi, au făcut schimb de know-how și au învățat cum să își facă produsele mai bune. Veneau de la târguri cu ”ochii deschiși”. Așa se face că după participarea la un târg din Germania, Cătălin s-a întors acasă cu gândul că afacerea lor are un potențial fantastic și poate să crească. Doar că îi oprea ceva: mașina lor proprie de matlasat. Aici au apărut pentru prima dată în discuții fondurile europene și cât s-ar putea dezvolta cu ajutorul lor. S-au interesat și au aflat că era apel deschis pe Axa 2, Prioritatea 1. „Am zis că asta e șansa noastră! O mașină din Europa costa în jur de 100 mii euro, iar alea din China în jur de 20 mii. Am zis că dacă ne iese bine, dacă nu, cu contribuția noastră care trebuia să fie 20 mii euro cumpăram mașina din China și asta e. Măcar să încercăm. La momentul respectiv eram însărcinată și a trebuit să întrerup munca și să rămân acasă, la orizontală. Mi-am pus latopul pe burtă și am început să fac planul de afacere. Am primit schița planului de afaceri de la consultant și am așezat pe hârtie toate gândurile noastre, de la dezvoltare, la clienți și concurență. 80% din ce am scris acolo atunci, este și acum valabil. N-am să uit niciodată cum am scris acel plan de afaceri, cu măsuța de laptop pe burta care creștea. Și am tot scris, până în luna mai, până am născut”, își amintește Oana, cu bucurie în ochi. În noiembrie 2016 s-a depus proiectul, în noiembrie 2017 s-a semnat contractul și în august 2018 au avut utilajul de matlasare. Sunt niște date pe care amândoi le rețin cu mare precizie pentru că au trăit cu emoție fiecare etapă până la finalizarea proiectului. „Când au început să vină la vizite experții de la Agenția pentru Dezvoltare Regională Nord-Est, ne-am dat seama că se aprobă, simțeam cum ne apropiem. N-am să uit mirarea domnului care a venit prima dată la vizită. Aranjasem tot spațiul, calculat, în funcție de mașina de matlasat. Restul mașinilor de cusut le-am pus de jur împrejur, dar spațiul acela era gol. ”Și aici ce e?” ”Mașina de matlasat care trebuie să vină”, atât eram de încrezători”, spune Oana.

Antreprenorii Tatu spun că fondurile europene i-au ajutat foarte mult să se dezvolte, le-au dat aripi. Era vitală pentru ei acea mașină de matlasat și, deși multe cunoștințe i-au descurajat, au aplicat pentru finanțare. Valoarea totală a proiectului a fost de 720.000lei, iar asistența financiară nerambursabilă a fost de 507.000 lei. Și-au luat mașina de matlasat dorită și încă o mașină de cusut performantă. „Informațiile pe care le primeam din afară despre finanțările europene erau mai mult să ne descurajeze. Dar a mers foarte bine. A trebuit să facem o grămadă de dosare, dar atât timp cât respecți ce scrie acolo și faci tot ce trebuie, merge totul lin. Totul a fost foarte ok și corect. Ne-au ajutat mult cu sfaturi cei din ADR Nord-Est, am avut o comunicare foarte bună cu ei și am avut discuții constructive. Au fost răbdători și înțelegători și ne-au explicat când am avut nevoie. Au vrut mereu să ajute. Toate echipele care au venit în control au fost ok”, povestește Oana.  

Din România către America, via Piatra Neamț

Recent s-au mutat într-un sediu nou, mult mai mare și încăpător pentru producție. Au trecut de la „one man show” la 12 angajați și se declară echipă completă pentru o perioadă bună de timp. În acești ani, exporturile s-au concretizat în America, Marea Britanie, Spania, Belgia, Danemarca, Olanda, sunt în discuții cu o firmă mare din Canada și visează să intre pe piața din zonele arabe, Asia, Japonia. Cifra de afaceri e în continuă creștere, 4 milioane de lei în 2021 față de 1,3 milioane în 2019. Și piața din România merge surprinzător de bine. Au creat o comunitate foarte frumoasă pe Confort Merino, iar fiecare an a depășit așteptările pe partea de vânzări. În 2020, în plină pandemie, au creat un brand nou, Valeria Home, un magazin online disponibil la nivel mondial. Confort Merino țintește direct produsele din lână merinos, sub brandul Valeria Home se regăsesc produse pentru pat din materiale naturale, in, cânepă, mătase. Deși sunt la început de drum cu Valeria Home, vin comenzi din Grecia, Germania, Franța și America.

Cu ajutorul utilajului de matlasare au totul ”in house”, de la concept la atelierul de creație. Au atât de multã încredere în calitatea produselor lor, încât oferă o perioadã de 30 de zile în care produsele pot fi testate, iar dacă acestea nu sunt după așteptări, le înlocuiesc sau se returnează suma achitatã.    

Soții Tatu spun că ar aplica oricând, din nou, la un proiect pe fonduri europene. „Fondurile europene sunt extraordinar de bune. Cine a renunțat sau nu a aplicat ori i-a fost frică, ori nu s-a simțit pregătit. Într-adevăr, sunt dosare de făcut, dar dacă pentru tine contează foarte mult obiectivul final, nu mai contează. Noi aveam mare nevoie de acel utilaj, era singura noastră șansă și îl puteam obține doar prin fonduri europene”, mărturisește Oana. Cătălin spune că „foarte multe afaceri bune nu au abilitatea și capacitatea de a gândi un proiect cu finanțare de la UE. Ei ar putea să scaleze afacerea foarte ușor accesând fondurile. Sunt afaceri foarte bune, de familie, cu produse de foarte bună calitate, dar care sunt într-o stare latentă de dezvoltare. Trebuie identificate afacerile astea și atrase către fondurile europene”.

Reporter REGIO este o nouă inițiativă ADR Nord-Est, care are în prim-plan promovarea proiectelor de succes ale beneficiarilor noștri, proiecte care au reușit să iasă în evidență aducând plus valoare și impact în comunitate. Într-o perioadă în care predomină știrile negative, vă propunem spre lectură povești frumoase, dar adevărate, menite să întărească credința că „se poate”! Fii parte din poveste!

Ești beneficiar Regio? Lasă-ne să-ți spunem povestea.

Contactează-ne pentru detalii la info@adrnordest.ro