INTERES PUBLIC
Reporter REGIO: episodul 2
Fonduri europene în industria creativă: TraLaLa și succesul internațional
Povești de succes, posibile cu sprijinul Regio Nord-Est 2014-2020
„Sunt TraLaLa, TraLaLa sunt eu
Ascult și cânt muzică mereu
Tot ce fac și atunci când fac
Muzica e-n jurul meu!”
Este imposibil să nu fi auzit aceste versuri dacă aveți copii preșcolari. Elefantul Cici sau Zigaloo sunt de asemenea vedete nu doar printre copii, ci și printre adulți. Versurile sunt molipisitoare și ajungi să le cânți fără să îți dai seama.
Episodul Reporter Regio de luna aceasta îi aduce în prim plan pe doi ieșeni, soț și soție, Alexandru și Cristina Badan, care au reușit să pună România pe harta performanței în creare de conținut educativ pentru copii pe YouTube. Canalele înființate de cei doi soți, sub umbrela Mora TV SRL, cu conținut exclusiv pentru copii, au milioane de vizualizări. TraLaLa este pe primul loc la vizualizări pe plan național, iar canalul internațional LooLoo Kids este în top 5 pe plan internațional. Acum trei ani au primit „Butonul de diamant” oferit de YouTube pentru numărul mare de subscriberi, iar acum îl așteaptă pe cel de rubin.
De la inginerie și tehnică dentară la animație muzicală pentru copii
Totul a început în 2012, când Alex și Cristina, având doi copii mici, doreau să găsească ceva potrivit și educativ pe YouTube pentru copiii lor, în română. Alexandru era inginer mecanic, dar lucra în vânzări, iar Cristina era tehnician dentar, dar avea și un magazin online de accesorii și rochii de seară. Nu aveau nicio legătură cu domeniul muzical, dar s-au gândit să creeze cântecele însoțite de animație nu doar pentru proprii copii, ci pentru toți copiii din România. Au deschis un canal pe YouTube, TraLaLa, și au urcat primul cântecel animat realizat cu ajutorul unor colaboratori. Feedback-ul primit de la comunitatea de părinți era extraordinar și mereu erau întrebați când apare următorul episod. Asta i-a încurajat și le-a dat încredere să facă și alte episoade, astfel încât, în următorii doi ani, au ajuns la 50 de episoade. Lucrau seara, după ce adormeau copiii. Când au văzut că aceste aceste animații au prins atât de bine la public, Cristina a venit cu ideea lansării unui canal la nivel internațional, în limba engleză. Așa a luat naștere LooLoo Kids.
Fonduri europene REGIO pentru un echipament performant
Pentru canalul internațional, care era într-o vizibilă expansiune, cei doi soți și-au dat seama că e nevoie de alt tip de animație, nivelul calitativ trebuia să fie altfel, ceea ce însemna bani investiți într-un echipament performant. „Una dintre etapele de producție necesita procesul de randare, ori asta însemna o putere de calcul foarte mare. Din 2014 până în 2018, colaboratorii cu care lucram ne făceau plângeri că aveam o capacitate de randare limitată. De exemplu, se făceau unul sau două episoade pe lună a câte 2 minute. În momentul în care solicitam anumite schimbări, pentru 10 secunde de animație schimbate trebuia să așteptăm 3-4 zile din cauza procesului de randare lent. Iar asta încetinea procesul de producție. De aici a pornit nevoia unui sistem de servere cu putere de calcul foarte mare și atunci am luat decizia de a depune un proiect pentru fonduri europene pentru acest echipament. Deja aveam un volum foarte mare de date, activitatea noastră fiind online, iar echipamentul avea două componente: partea de randare (de calcul) și partea de stocare de informații”, povestește Alexandru Badan. Valoarea totală a proiectului a fost de 1,2 milioane lei, iar asistența financiară nerambursabilă a fost de 894 mii lei.
De atunci, pe lângă LooLoo Kids, au mai deschis canale în peste 10 limbi de circulație internațională și au ajuns să distribuie conținutul pe alte platforme la nível mondial cum ar fi Netflix, aplicații mobile și televiziuni. ”Suntem în toate locurile și pe toate platformele în care sunt și copii. Și în avioane. Sunt puține locuri unde copiii consumă animație sau cântecele în care să nu fim și noi”, spune cu mândrie Cristina.
Vali Pintilescu, cel care este alături de ei din 2017 ca manager de dezvoltare, spune că și-au dorit să ajungă în toate acele locuri în care, de obicei, erau prezente doar brandurile internaționale recunoscute, Disney, Marvel, „branduri care nu pleacă din țări precum România și cărora le este mai ușoară decolarea”.
Ochiul critic
Alexandru, Cristina și Vali au colaboratori în toată lumea. Lucrează cu studiouri din Spania, Canada sau compozitori din SUA sau Serbia, dar de la Iași pleacă conceptul. Pentru ei a fost foarte important să creeze o notă unitară, colaboratorii să înțeleagă conceptul, să nu facă rabat de la calitate, să fie aceleași principii educative, de la primul episod până la ultimul, până se închide o serie. Iar Cristina asta face. Ea este ochiul creativ și critic, în același timp. „Nimeni nu a reușit să își dezvolte ca ea nivelul de exigență și puterea de a analiza constructiv fiecare piesă componentă. Pentru că sunt mulți parteneri, sunt diferențe culturale puternice. Ea știe exact dacă o secvență e bună sau nu pentru copii, pentru că în primul rând e mamă, trece totul prin filtrul de mamă. Pentru noi, bărbații, totul e ok, dar ea vede imediat o animație în care personajul animat ține un copil în brațe într-un mod nenatural. Ea simte emoția care trebuie transmisă. Cristina este ”inamicul” animatorilor pentru că de multe ori muncesc și de 5 ori aceeași secvență până iese bine”, spune Alexandru despre soția sa.
De la Diamant la Rubin, 50 de milioane de subscriberi
YouTube are un sistem de clasificare a performanței pe care îl recompensează cu butoane. Pentru 100 de mii subscriberi oferă butonul de argint, pentru un milion – butonul de aur, pentru 10 milioane de subscriberi – butonul de diamant, iar rubinul se oferă la 50 de milioane de subscriberi. Acum 3 ani Mora TV a primit butonul de diamant și a fost primul buton de acest fel din Europa Centrală și de Est. A fost un eveniment care a marcat nu numai performanța lor, dar și angajamentul celor de la YouTube de a susține creatorii de conținut din întreaga lume, nu doar pe cei din Londra, Los Angeles sau New York, care populează această zonă. La momentul actual, prin LooLoo Kids, Mora TV este în top 5 creatori de conținut din zona de kids la nivel mondial. „Suntem cei mai mari din Europa cu proiectul Looloo Kids și avem aproape 49 milioane de subscriberi. La 50 de milioane înseamnă că vom primi butonul de rubin. Să depășești 50 milioane de subscriberi au mai reușit doar 39 de creatori de conținut din întreaga lume în toată istoria YouTube-ului. E o performanță pe care sperăm să o sărbătorim cât mai repede. Estimăm că va veni în următoarele 2,3 luni și sperăm să facem un eveniment cel puțin la anvergura diamantului”, spune Vali.
Ingredientul secret... implicarea!
Audiența generală pe toate canalele a ajuns la 300 de milioane de familii pe lună, ceea ce reprezintă un număr de vizualizări impresionant. Chiar dacă financiar vorbind, canalele internaționale au cel mai mare succes, asta nu înseamnă că TraLaLa este lăsat în urmă. Cei doi soți afirmă că sunt momente în care întreaga echipă lucrează doar pentru TraLaLa pentru că atât Cristina, cât și Alexandru sunt atașați emoțional de el. Și chiar dacă impactul este undeva la 5-8% în business, ei spun că nu ai cum să lași în urmă un proiect în care ai pus atâta suflet și țin cu tot dinadinsul să aibă aceeași calitate ca și cele internaționale.
Cristina și Alexandru sunt prezenți 100% în tot ce înseamnă business-ul lor. Filtrează toate etapele, de la idee până la feedback. Dar, în același timp, și-au păstrat simplitatea și muncesc cot la cot pentru a fi mulțumiți de rezultatul final. Vali Pintilescu spune despre cei doi soți, cu admirație, că sunt niște antreprenori atipici. „Sunt mai ahtiați de muncă decât sute de antreprenori pe care îi cunosc. Când vezi că afacerea este pe un trend ascendent, o lași să crească. Ei în continuare sunt aici, muncind zi de zi și cred că ăsta s-ar putea să fie ingredientul secret, rețeta succesului”.
„Suntem la zi cu toate infomațiile despre fonduri europene”
Cu o cifră de afaceri de 3,9 milioane de lei, un profit de 1,3 milioane, înregistrate în 2020, și 12 angajați, antreprenorii Mora TV se focusează pe creștere internațională în viitor, dar nu numai. Vor să crească numărul de canale, să dezvolte producțiile la care s-au angajat, cum ar fi proiectul legat de poveștile clasice în format 3D similar Disney și să aducă în România producții de succes pentru copii. De curând, din noiembrie 2021, TraLaLa a devenit și post de televiziune. După ce au obținut licența CNA, în 2020, TraLaLa poate ajunge acum la toți copiii, nu doar la cei care au acces la internet. Sunt într-o continuă dezvoltare și antreprenorii spun că își doresc să aibă timpul necesar pentru a pune în practică toate planurile și schițele de proiecte pe care le au. În același timp, pentru că au multe visuri de expansiune, urmăresc tot ce ține de apeluri deschise pentru finanțări europene. „Noi scanăm constant tot ce înseamnă informații despre fonduri europene. Suntem la zi cu ele. În animație, unde investim enorm financiar, avem o perioadă de amortizare foarte mare. Un sezon complet pentru un proiect bugetul ar trebui să depășească 800 mii euro. Este greu să iei din business-ul actual și să investești într-un proiect nou, având în vedere perioada de amortizare. De aceea avem nevoie de fonduri europene”, spune Vali Pintilescu.
Nevoia de finanțări pentru bunuri intangibile
Cei trei își doresc foarte mult ca proprietatea intelectuală să devină eligibilă la finanțare europeană, având în vedere specificul afacerii lor. „Noi suntem atipici, exotici pentru piața românească. Avem nevoie de bani pentru licențe, pentru crearea de soft, pentru idei. Iar asta nu se finanțează. Statul nu sprijină absolut deloc zona asta. Avem foarte multe proiecte schițate pe care le-am implementa în momentul în care am avea o susținere financiară. Piața internațională ne-a învățat foarte multe ca nivel de exigență. Ești într-o cursă cu jucători care au în spate ori niște companii care au resurse imense, ori niște state responsabile care investesc în promovarea actorilor din zona asta pentru copii. Dar eu în continuare sunt optimist și la fiecare apel care apare ne uităm dacă putem finanța bunuri intangibile. Încă n-a apărut. Noi cerem o viziune mai deschisă legată de zona de fonduri pentru licențe, pentru proprietate intelectuală, cred că valoarea adăugată nu este dată doar de tehnologie, e dată și de activități din zona industriei creative. Pentru că noi am dovedit că industriile creative pot să aducă valoare adăugată, să genereze profit, locuri de muncă și un produs care poate fi exportat pe mai multe piețe”, conchide Alexandru Badan.
Reporter REGIO este o nouă inițiativă ADR Nord-Est, care are în prim-plan promovarea proiectelor de succes ale beneficiarilor noștri, proiecte care au reușit să iasă în evidență aducând plus valoare și impact în comunitate. Într-o perioadă în care predomină știrile negative, vă propunem spre lectură povești frumoase, dar adevărate, menite să întărească credința că „se poate”! Fii parte din poveste!
Ești beneficiar Regio? Lasă-ne să-ți spunem povestea.
Contactează-ne pentru detalii la info@adrnordest.ro
Cătălin și Oana erau într-un moment al vieții lor fără prea multe posibiltăți financiare, cu un copil mic și cu un apartament achiziționt recent prin credit. Fetița lor dormea pe o saltea de care nu erau foarte mulțumiți așa că au decis să pună deasupra o plapumă ”de la bunica”, din lână. Doar că aceasta aluneca foarte tare. Așa că au hotărât să o ducă la un atelier local să îi pună un doc. A fost atât de bună și copilul dormea atât de bine, încât au hotărât să mai facă una. Doar că, între timp, atelierul local se închisese din lipsă de comenzi. Atunci, Cătălin a hotărât să facă el însuși una, ce poate fi atât de greu?
Online i-a găsit un antreprenor din Marea Britanie care voia să înceapă o afacere, dar nu dorea volum mare și avea nevoie de flexibilitate. A cerut niște mostre, i-au plăcut și le-a propus o colaborare. Când au văzut că se concretizează parteneriatul, Oana și Cătălin au căutat un furnizor de lână stabil și s-au ocupat de toate actele necesare exportului. Au înființat SANODOR SRL, au intrat în lista exportatorilor, astfel că în momentul în care au trimis prima comandă, în Vinerea Mare din 2014, toate actele erau pregătite. „Împreună cu colaboratorul din Marea Britanie, ne-am dezvoltat foarte mult produsele într-un an de zile, le-am adus la un nivel calitativ în așa fel încât să nu fie nicio diferență între produsele noastre și cele de pe piața din UK. În Marea Britanie lumea este foarte deschisă la produsele din lână, sunt multe ONG-uri, există o cultură a lânii. Chiar prințul Charles are un ONG, care se numește The Campaign for Wool și care s-a dezvoltat la nivel mondial. Se încurajează piața lânii de la crescutul oilor până la magazinul care vinde produsul final, pături, îmbrăcăminte, pilote”, spune Oana.
În 2016 au fost prima oară la un târg în străinătate ca expozanti. Asta a fost șansa lor, spun ei, uitându-se în urmă. Deși costa foarte mult participarea la un astfel de târg, era necesară prezența pentru a te lua în serios furnizorii și pentru a cunoaște clienți noi. Acolo au dobândit cunoștințe noi, au făcut schimb de know-how și au învățat cum să își facă produsele mai bune. Veneau de la târguri cu ”ochii deschiși”. Așa se face că după participarea la un târg din Germania, Cătălin s-a întors acasă cu gândul că afacerea lor are un potențial fantastic și poate să crească. Doar că îi oprea ceva: mașina lor proprie de matlasat. Aici au apărut pentru prima dată în discuții fondurile europene și cât s-ar putea dezvolta cu ajutorul lor. S-au interesat și au aflat că era apel deschis pe Axa 2, Prioritatea 1. „Am zis că asta e șansa noastră! O mașină din Europa costa în jur de 100 mii euro, iar alea din China în jur de 20 mii. Am zis că dacă ne iese bine, dacă nu, cu contribuția noastră care trebuia să fie 20 mii euro cumpăram mașina din China și asta e. Măcar să încercăm. La momentul respectiv eram însărcinată și a trebuit să întrerup munca și să rămân acasă, la orizontală. Mi-am pus latopul pe burtă și am început să fac planul de afacere. Am primit schița planului de afaceri de la consultant și am așezat pe hârtie toate gândurile noastre, de la dezvoltare, la clienți și concurență. 80% din ce am scris acolo atunci, este și acum valabil. N-am să uit niciodată cum am scris acel plan de afaceri, cu măsuța de laptop pe burta care creștea. Și am tot scris, până în luna mai, până am născut”, își amintește Oana, cu bucurie în ochi. În noiembrie 2016 s-a depus proiectul, în noiembrie 2017 s-a semnat contractul și în august 2018 au avut utilajul de matlasare. Sunt niște date pe care amândoi le rețin cu mare precizie pentru că au trăit cu emoție fiecare etapă până la finalizarea proiectului. „Când au început să vină la vizite experții de la Agenția pentru Dezvoltare Regională Nord-Est, ne-am dat seama că se aprobă, simțeam cum ne apropiem. N-am să uit mirarea domnului care a venit prima dată la vizită. Aranjasem tot spațiul, calculat, în funcție de mașina de matlasat. Restul mașinilor de cusut le-am pus de jur împrejur, dar spațiul acela era gol. ”Și aici ce e?” ”Mașina de matlasat care trebuie să vină”, atât eram de încrezători”, spune Oana.
Soții Tatu spun că ar aplica oricând, din nou, la un proiect pe fonduri europene. „Fondurile europene sunt extraordinar de bune. Cine a renunțat sau nu a aplicat ori i-a fost frică, ori nu s-a simțit pregătit. Într-adevăr, sunt dosare de făcut, dar dacă pentru tine contează foarte mult obiectivul final, nu mai contează. Noi aveam mare nevoie de acel utilaj, era singura noastră șansă și îl puteam obține doar prin fonduri europene”, mărturisește Oana. Cătălin spune că „foarte multe afaceri bune nu au abilitatea și capacitatea de a gândi un proiect cu finanțare de la UE. Ei ar putea să scaleze afacerea foarte ușor accesând fondurile. Sunt afaceri foarte bune, de familie, cu produse de foarte bună calitate, dar care sunt într-o stare latentă de dezvoltare. Trebuie identificate afacerile astea și atrase către fondurile europene”.