INTERES PUBLIC
Reporter REGIO: episodul 5
Fondurile care împlinesc visuri! Tehnologie unică în România, în geodezie și cadastru, la Botoșani
Povești de succes, posibile cu sprijinul Regio Nord-Est 2014-2020
Acum câțiva ani era doar un prototip. Și un vis. Astăzi este un model unic în România și aparține unui beneficiar al Programului Operațional Regional 2014-2020. Echipamentul despre care vorbim este un sistem complex de scanare mobilă 3D utilizat în geodezie, topografie și cadastru, un model aflat în mai puțin de 10 exemplare în Europa și, din februarie 2022, unic în țara noastră. Proiectul prin care a fost achiziționat acest scanner are o valoare totală de 4,8 milioane lei, cu o asistență financiară nerambursabilă de 2,9 milioane lei și a inclus 4 stații grafice, un server, licențe, instruiri și un sistem mobil fotovoltaic.
Adriana Bâlbă este persoana care a visat la acest scanner încă de când l-a văzut prima oară, la un târg internațional și și-a dorit să îl aducă în regiunea de Nord-Est, în Botoșani. Adriana este administratorul firmei Geodezie Cadastru Moldova SRL din 2013, beneficiar POR 2014-2020, este preocupată constant de evoluție în domeniul în care profesează și consideră că acest scanner mobil o ajută să fie în pas cu tehnologia. Momentul în care a văzut acest echipament la târgul internațional a fost asemănător unei revelații.
„Am fost ca un copil care își dorea o jucărie foarte mult”
Pentru că voia mereu să fie la curent cu toate noutățile din domeniu, Adriana își amintește că a participat în 2009 la un târg mondial de profil, care se desfășoară anual în Germania, InterGeo. Acolo a văzut cum poate tehnologia să o ajute în domeniul geodeziei, cât este de importantă în evoluția profesională și câte avantaje aduce. La acest târg a văzut prima dată un scanner mobil 3D pentru cadastru. „Am fost ca un copil care a văzut o jucărie pe care și-o dorea, într-o vitrină”, povestește Adriana. Prețurile pentru aparatura în domeniu erau, după cum era de așteptat, foarte ridicate. În timp, analizând piața, și-a dat seama că nu ar avea puterea financiară să facă o asemenea investiție și a căutat soluții. „Am început cu o dorință, ce ar fi dacă am avea așa ceva? Mă gândeam cum ar fi, s-ar schimba totul, avantajele, serviciile oferite ar fi mai multe. Am vrut o evoluție în domeniu pentru că era nevoie. Îți dorești mai mult din punct de vedere tehnologic, mai ales pe partea de cadastru topografie”, spune Adriana.
Atunci s-a gândit la fonduri europene. Teoretic, era un proiect simplu, cu achiziții puține, dar a avut surpriza să îi fie refuzat sprijinul, pe rând, de către două firme de consultanță din București și Suceava. Timpul trecea, mai era puțin până la perioada limită de depunere proiecte, dar nu a renunțat. A crezut în continuare în proiectul ei și a ajuns, pe ultima sută de metri, la un alt consultant, din Iași, cu care a și colaborat până la final. „Am avut norocul să ne fie recomandată o firmă de consultanță din Iași și, deși la început s-a discutat doar telefonic, eu am crezut în ei, iar ei au crezut în proiect. Cu mari emoții, am depus proiectul și știam că șansele erau 50-50. Am sperat din tot sufletul că vom avea șansa asta. A fost și noroc și dorință. Când ni s-a aprobat proiectul nu-mi venea să cred, a fost un vis care a devenit realitate. Acum trebuie doar să demonstrăm că am meritat acest sistem și să îl fructificăm cât putem mai bine. Perioada asta ne-a dat ocazia și nouă să punem cap la cap situațiile, să aranjăm totul în așa fel încât la acest moment să fim pregătiți pentru implementarea proiectului și să ne dedicăm cu toată deschiderea. Este un sistem nou, am luat de la zero orice informație, o luăm cu pași mărunți pentru a ajunge unde ne dorim”, spune Adriana Bâlbă.
Instruiri cu specialiști din Germania și Finlanda
Aparatul de scanare a ajuns de la furnizor în februarie, anul acesta, iar de atunci toată echipa… învață. Se fac training-uri online cu persoane specializate din Germania și Finlanda. Fiind un aparat foarte complex, aceste instruiri se fac în etape de teorie și practică. Prima etapă, cea de măsurători, a fost deja încheiată, cu numărul corespunzător de ore de instruiri. Urmează partea de procesare a datelor, conform graficului, iar până la sfârșitul anului trebuie să fie parcurse toate etapele de training.
În momentul de față, sistemul este folosit pentru teste, ocazie cu care toată echipa învață practic, dar și pentru lucrări unde este nevoie de detalii amănunțite, cu precădere în topografie. Spre deosebire de un scanner clasic, unde se măsoară plecând de la două puncte de referință, acest model de sistem 3D scanează tot mediul înconjurător și măsoară în detaliu tot ceea ce ține de zona dorită. Din aceste informații detaliate se sustrag datele necesare care determină coordonatele fiecărui obiect scanat. Softul performant prelucrează apoi datele brute, le transferă în alte programe și le transformă în coordonate ce pot fi folosite de arhitecți sau proiectanți. Pe viitor, după ce toată echipa își va fi însușit toate informațiile necesare, Adriana poate contracta lucrări unde este nevoie de un volum mai mare de detalii. „Vreau să stăpânim cu acuratețe toate informațiile și îmi doresc să folosim exclusiv acest scanner în lucrările noastre”, spune ea.
„Sfătuiesc pe oricine vrea să acceseze fonduri, să facă pasul, cu toată încrederea!”
Adriana Bâlbă spune că accesarea fondurilor europene a reprezentat o șansă reală pentru ea și echipa ei și își dorește să își ofere serviciile și în afara țării, de ce nu? „Suntem în Botoșani, zona asta a României care este catalogată așa cum este și vrem să demonstrăm că se poate să ne depășim condiția. Avem gânduri mari, sperăm să le și realizăm. Trebuie! Noi nu am fi reușit să facem singuri acest pas. Sfătuiesc pe oricine vrea să acceseze fonduri, să facă pasul, cu toată încrederea! Când îți dorești ceva cu adevărat, mai devreme sau mai târziu se va întâmpla. Uneori, ceea ce ne dorim nu se obține atât de ușor și atunci nu trebuie să renunțăm”.
Adriana Bâlbă este un exemplu de modestie și optimism. Caută mereu soluții pentru a evolua, iar echipa tânără pe care și-a format-o îi este mereu alături, în orice provocare. Inclusiv acest sistem de scanare mobil a reprezentat o provocare, dar studiind și aplicând teoria în practică, echipamentul devine pe zi ce trece, mai prietenos. Adriana consideră că fondurile europene îndeplinesc visuri, așa cum i l-au îndeplinit pe al ei. „Eu sunt recunoscătoare că mi s-a oferit această șansă și vrem în continuare să evoluăm. Există un mare potențial în regiunea de Nord-Est! Sunt mulți oameni care vor și pot! Este o mare șansă pentru noi, românii, să putem beneficia de aceste fonduri europene. De ce să nu le accesăm? De ce noi, ca popor, să nu profităm de această oportunitate? Până la urmă, fondurile astea nu sunt un moft. Ele îți oferă posibilitatea de a-ți îndeplini visuri! De a realiza mai multe, de a ne depăși condiția, mai mult decât am putea noi face singuri”, concluzionează Adriana Bâlbă.
Reporter REGIO este o nouă inițiativă ADR Nord-Est, care are în prim-plan promovarea proiectelor de succes ale beneficiarilor noștri, proiecte care au reușit să iasă în evidență aducând plus valoare și impact în comunitate. Într-o perioadă în care predomină știrile negative, vă propunem spre lectură povești frumoase, dar adevărate, menite să întărească credința că „se poate”! Fii parte din poveste!
Ești beneficiar Regio? Lasă-ne să-ți spunem povestea.
Contactează-ne pentru detalii la info@adrnordest.ro
Moto Dalv este singurul atelier din Botoșani axat pe acest tip de reparații motoare și producție piese auto și pentru că este la început de drum, Larisa se bazează foarte mult pe recomandări. Deși putea să deschidă și o secție de service auto, să fie gama completă de servicii oferite, nu a făcut-o. „Atunci service-urile m-ar fi considerat competitor, iar eu nu vreau asta, eu vreau să lucrez cu toată lumea. Dacă aș fi făcut tot, service-urile nu m-ar mai fi recomandat. Așa, pe mine mă recomandă oricine în Botoșani. Ne recomandăm reciproc. Omul vine cu mașina la mine, eu îl trimit în service, iar service-ul îi trimite înapoi la mine cu problema diagnosticată. Tu dacă faci treabă bună, ei te recomandă. Chiar dacă o fisură la motor pentru multă lume poate însemna fier vechi, oamenii care țin la mașinile lor și le sunt dragi, aleg să își repare motorul”, spune tânăra. Inclusiv ea a făcut asta. 
Totul a început în 2012, când Alex și Cristina, având doi copii mici, doreau să găsească ceva potrivit și educativ pe YouTube pentru copiii lor, în română. Alexandru era inginer mecanic, dar lucra în vânzări, iar Cristina era tehnician dentar, dar avea și un magazin online de accesorii și rochii de seară. Nu aveau nicio legătură cu domeniul muzical, dar s-au gândit să creeze cântecele însoțite de animație nu doar pentru proprii copii, ci pentru toți copiii din România. Au deschis un canal pe YouTube, 
Cristina și Alexandru sunt prezenți 100% în tot ce înseamnă business-ul lor. Filtrează toate etapele, de la idee până la feedback. Dar, în același timp, și-au păstrat simplitatea și muncesc cot la cot pentru a fi mulțumiți de rezultatul final. Vali Pintilescu spune despre cei doi soți, cu admirație, că sunt niște antreprenori atipici. „Sunt mai ahtiați de muncă decât sute de antreprenori pe care îi cunosc. Când vezi că afacerea este pe un trend ascendent, o lași să crească. Ei în continuare sunt aici, muncind zi de zi și cred că ăsta s-ar putea să fie ingredientul secret, rețeta succesului”.
Cătălin și Oana erau într-un moment al vieții lor fără prea multe posibiltăți financiare, cu un copil mic și cu un apartament achiziționt recent prin credit. Fetița lor dormea pe o saltea de care nu erau foarte mulțumiți așa că au decis să pună deasupra o plapumă ”de la bunica”, din lână. Doar că aceasta aluneca foarte tare. Așa că au hotărât să o ducă la un atelier local să îi pună un doc. A fost atât de bună și copilul dormea atât de bine, încât au hotărât să mai facă una. Doar că, între timp, atelierul local se închisese din lipsă de comenzi. Atunci, Cătălin a hotărât să facă el însuși una, ce poate fi atât de greu?
Online i-a găsit un antreprenor din Marea Britanie care voia să înceapă o afacere, dar nu dorea volum mare și avea nevoie de flexibilitate. A cerut niște mostre, i-au plăcut și le-a propus o colaborare. Când au văzut că se concretizează parteneriatul, Oana și Cătălin au căutat un furnizor de lână stabil și s-au ocupat de toate actele necesare exportului. Au înființat SANODOR SRL, au intrat în lista exportatorilor, astfel că în momentul în care au trimis prima comandă, în Vinerea Mare din 2014, toate actele erau pregătite. „Împreună cu colaboratorul din Marea Britanie, ne-am dezvoltat foarte mult produsele într-un an de zile, le-am adus la un nivel calitativ în așa fel încât să nu fie nicio diferență între produsele noastre și cele de pe piața din UK. În Marea Britanie lumea este foarte deschisă la produsele din lână, sunt multe ONG-uri, există o cultură a lânii. Chiar prințul Charles are un ONG, care se numește The Campaign for Wool și care s-a dezvoltat la nivel mondial. Se încurajează piața lânii de la crescutul oilor până la magazinul care vinde produsul final, pături, îmbrăcăminte, pilote”, spune Oana.
În 2016 au fost prima oară la un târg în străinătate ca expozanti. Asta a fost șansa lor, spun ei, uitându-se în urmă. Deși costa foarte mult participarea la un astfel de târg, era necesară prezența pentru a te lua în serios furnizorii și pentru a cunoaște clienți noi. Acolo au dobândit cunoștințe noi, au făcut schimb de know-how și au învățat cum să își facă produsele mai bune. Veneau de la târguri cu ”ochii deschiși”. Așa se face că după participarea la un târg din Germania, Cătălin s-a întors acasă cu gândul că afacerea lor are un potențial fantastic și poate să crească. Doar că îi oprea ceva: mașina lor proprie de matlasat. Aici au apărut pentru prima dată în discuții fondurile europene și cât s-ar putea dezvolta cu ajutorul lor. S-au interesat și au aflat că era apel deschis pe Axa 2, Prioritatea 1. „Am zis că asta e șansa noastră! O mașină din Europa costa în jur de 100 mii euro, iar alea din China în jur de 20 mii. Am zis că dacă ne iese bine, dacă nu, cu contribuția noastră care trebuia să fie 20 mii euro cumpăram mașina din China și asta e. Măcar să încercăm. La momentul respectiv eram însărcinată și a trebuit să întrerup munca și să rămân acasă, la orizontală. Mi-am pus latopul pe burtă și am început să fac planul de afacere. Am primit schița planului de afaceri de la consultant și am așezat pe hârtie toate gândurile noastre, de la dezvoltare, la clienți și concurență. 80% din ce am scris acolo atunci, este și acum valabil. N-am să uit niciodată cum am scris acel plan de afaceri, cu măsuța de laptop pe burta care creștea. Și am tot scris, până în luna mai, până am născut”, își amintește Oana, cu bucurie în ochi. În noiembrie 2016 s-a depus proiectul, în noiembrie 2017 s-a semnat contractul și în august 2018 au avut utilajul de matlasare. Sunt niște date pe care amândoi le rețin cu mare precizie pentru că au trăit cu emoție fiecare etapă până la finalizarea proiectului. „Când au început să vină la vizite experții de la Agenția pentru Dezvoltare Regională Nord-Est, ne-am dat seama că se aprobă, simțeam cum ne apropiem. N-am să uit mirarea domnului care a venit prima dată la vizită. Aranjasem tot spațiul, calculat, în funcție de mașina de matlasat. Restul mașinilor de cusut le-am pus de jur împrejur, dar spațiul acela era gol. ”Și aici ce e?” ”Mașina de matlasat care trebuie să vină”, atât eram de încrezători”, spune Oana.
Soții Tatu spun că ar aplica oricând, din nou, la un proiect pe fonduri europene. „Fondurile europene sunt extraordinar de bune. Cine a renunțat sau nu a aplicat ori i-a fost frică, ori nu s-a simțit pregătit. Într-adevăr, sunt dosare de făcut, dar dacă pentru tine contează foarte mult obiectivul final, nu mai contează. Noi aveam mare nevoie de acel utilaj, era singura noastră șansă și îl puteam obține doar prin fonduri europene”, mărturisește Oana. Cătălin spune că „foarte multe afaceri bune nu au abilitatea și capacitatea de a gândi un proiect cu finanțare de la UE. Ei ar putea să scaleze afacerea foarte ușor accesând fondurile. Sunt afaceri foarte bune, de familie, cu produse de foarte bună calitate, dar care sunt într-o stare latentă de dezvoltare. Trebuie identificate afacerile astea și atrase către fondurile europene”.