Categorie: SLIDER

COMUNICATE DE PRESĂ NOUTĂȚI SLIDER

23 februarie 2024

REGIOSTARS își propune, și în 2024, să recunoască și să promoveze cele mai bune practici în domeniul dezvoltării regionale, evidențiind contribuția acestor proiecte la atingerea obiectivelor Politicii de Coeziune a Uniunii Europene. Dacă ai un proiect remarcabil finanțat prin Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR), Fondul Social European (FSE) sau Fondul de Coeziune, poți înscrie candidatura la una din cele cinci categorii disponibile, până pe 31 mai 2024.

Un juriu independent, format din experți în domeniul dezvoltării regionale și al coeziunii va selecta până la 5 finaliști pentru fiecare categorie. Finaliștii sunt invitați să-și prezinte proiectele în cadrul unei runde finale, iar câștigătorii sunt anunțați în cadrul unei ceremonii de premiere. La fel ca în anii precedenți, publicul va avea oportunitatea să voteze pentru finalistul favorit pentru Premiul Publicului. Toți câștigătorii vor fi anunțați în octombrie, în cadrul Săptămânii Europene a Regiunilor și Orașelor de la Bruxelles, în perioada 7-10 octombrie 2024.

Categoriile la care vă puteți înscrie proiectele sunt:

Europa competitivă și inteligentă – promovarea competitivității, inovației și rezilienței economice;
Europa verde – tranziția verde ca facilitator al dezvoltării regionale;
Europa conectată – îmbunătățirea mobilității și conectivității între regiuni;
Europa socială și incluzivă – realizarea unei Europe mai incluzive prin valorificarea talentelor regionale;
Europa mai aproape de cetățeni – promovarea dezvoltării durabile a tuturor tipurilor de teritorii.

REGIOSTARS este competiția anuală organizată de DG REGIO începând cu 2008 și a devenit, în timp, marca de excelență a Europei pentru proiectele finanțate de Comisia Europeană. Anul trecut, REGIOSTARS a înregistrat cea mai mare participare din istorie, cu 228 de aplicații. Haideți să depășim acest record și să facem ca proiectele noastre să fie recunoscute la nivel european!

Pentru mai multe detalii și pentru a aplica, accesați pagina web oficială a competiției REGIOSTARS aici: regiostarsawards.eu

Ghidul aplicanților poate fi consultat aici.

16feb.2024

Unitate în diversitate: ROREG – vocea dezvoltării regionale din România

COMUNICATE DE PRESĂ NOUTĂȚI SLIDER

16 februarie 2024

1600 de experți în dezvoltare regională
8 Regiuni de Dezvoltare
Peste 20 de miliarde de euro gestionate de ADR-uri
19 de ani de activitate
1000 de nevoi
O SINGURĂ VOCE!

Acestea au fost câteva dintre reperele discuțiilor din cadrul Adunării Generale a Asociației Agențiilor pentru Dezvoltare Regională-ROREG, care s-a întrunit la Piatra Neamț în data de 15 februarie 2024.

Cei 8 Directori ai Agențiilor pentru Dezvoltare Regională prezenți la eveniment au găsit cadrul perfect pentru a-și împărtăși realizările anului precedent, planurile pentru anul 2024 și, în special, oportunitatea unor proiecte comune. Abordarea responsabilităților ce decurg din calitatea de Autoritate de Management, dar și stadiul implementării celor 8 Programe Regionale au constituit, de asemenea, prilej de schimb de experiență. În pragul evaluării intermediare pentru perioada de programare 2021-2027, de la finalul acestui an, participanții au atras atenția asupra așteptărilor mari de la ADR-uri, dar și a influenței acțiunilor curente pentru viitorul dezvoltării regionale.

În cadrul reuniunii de la Piatra Neamț, a fost aleasă și noua conducere a Asociației ROREG. Noul președinte al Asociației ROREG a fost ales domnul Vasile Asandei (ADR Nord-Est), iar vicepreședinți sunt domnul Sorin Maxim (ADR Vest) și doamna Csilla Hegedüs (ADR Nord-Vest).

“Activitatea Agențiilor pentru Dezvoltare Regională se bazează pe un corp profesional valoros, constituit din peste 1600 de experți în specialități asociate dezvoltării regionale. Acest corp profesional atipic, creativ, dar și orientat spre rezultat, trebuie consolidat într-o echipă de elită, a cărei voce să răsune puternic la nivel național și european. Fie că vorbim de experții noștri, fie că vorbim de beneficiarii noștri, Oamenii trebuie să fie principala noastră prioritate. Nu ne vom putea bucura pe deplin de investițiile ambițioase în infrastructură pe care le finanțăm prin programele noastre dacă nu vom dezvolta capacitate administrativă a acestei echipe, angrenată în procese atât de complexe. Vin la conducerea Asociației după o perioadă cu realizări remarcabile, sub conducerea colegului meu Sorin Maxim: descentralizarea Programelor Regionale, implementarea unui proiect ambițios de sprijin pentru autoritățile publice locale din România, care a inclus sesiuni de instruire, tutoriale tip e-learning și o platformă pentru facilitarea schimbului de informații și experiențe.
Cred în parteneriat și în colaborarea cu alte entități publice și private care ne împărtășesc viziunea de dezvoltare și am credința că în această formulă vom fi coerenți, coordonați în acțiuni și mai puternici la masa negocierilor, dacă ne cunoaștem nevoile, ne respectăm diversitatea și ne exploatăm potențialul”, a declarat Vasile Asandei, președintele ales al ROREG.

–-

Asociația Agențiilor pentru Dezvoltare Regională „ROREG” este un organism neguvernamental de utilitate publică, care își propune să acționeze activ pentru atragerea de investiții și dezvoltarea de proiecte, să asigure reprezentativitatea în relația cu instituțiile naționale și internaționale, să susțină și să îmbunătățească atitudinea favorabilă dezvoltării regionale, în rândul administrației publice locale și centrale, altor instituții și organizații de interes public. Activitatea acestei asociații este în primul rând orientată în folosul cetățenilor din România, care trebuie să beneficieze în mod real de avantajele oferite de atragerea de fonduri nerambursabile prin activitatea celor opt ADR din țară. Mai multe detalii despre activitatea Asociației pot fi consultate aici: www.roreg.eu.

29ian.2024

Peste 100 milioane euro din REGIO Nord-Est pentru eficientizarea energetică a clădirilor publice din Municipii

29 ianuarie 2024

Agenția pentru Dezvoltare Regională Nord-Est, în calitate de Autoritate de Management pentru Programul Regional Nord-Est 2021-2027, a publicat în data de 26 ianuarie 2024, Ghidul Solicitantului pentru „Investiții în clădirile publice în vederea creșterii eficienței energetice”, apel dedicat Municipiilor. Obiectivul specific al acestei priorități îl reprezintă promovarea eficienței energetice și reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră.

Alocarea financiară disponibilă este de 107,69 milioane euro.

Apelul este dedicat unităților administrativ-teritoriale municipii și parteneriatelor dintre municipiu și judeţul/ oraşe/ municipii/ comune din: zona funcţională urbană (Z.U.F)/ zona metropolitană (Z.M)/ instituții și servicii publice de interes aflate în subordinea unităților administrativ teritoriale municipiu/ instituții publice centrale.

Acțiunile sprijinite în cadrul acestui apel vizează:

I. Măsuri de creștere a eficienței energetice:

Lucrări de reabilitare termică a elementelor de anvelopă a clădirii
Lucrări de înlocuire a instalațiilor de producere și utilizare agent termic pentru încălzire și apă caldă menajeră cu surse regenerabile
Lucrări de instalare/ reabilitare/ modernizare a sistemelor de climatizare, ventilare naturală și ventilare mecanică pentru asigurarea calităţii aerului interior
Instalarea unor sisteme alternative de producere a energiei electrice și/ sau termice pentru consum propriu
Implementarea sistemelor inteligente de management energetic pentru îmbunătățirea eficienței energetice și monitorizarea consumurilor de energie
Dotarea clădirilor cu sisteme de iluminat inteligente
Modernizarea lifturilor
Acțiuni de informare, consultare, conștientizare a grupului țintă privind avantajele oferite de îmbunătățirea eficienței energetice, cât și diseminarea de informații referitoare la rezultatele pozitive obținute din implementarea proiectelor.

II. Măsuri conexe care contribuie la implementarea proiectului

Cererile de finanțare vor putea fi depuse prin sistemul informatic MySMIS 2021/2021+ în perioada 30 ianuarie 2024 – 31 iulie 2024.

Valoarea minimă nerambursabilă este de 500.000 euro, iar mecanismul de selecție este unul necompetitiv, cu depunere continuă a proiectelor până la termenul de închidere.

Mai multe informații despre acest apel finanțat în cadrul Programului Regional Nord-Est 2021-2027 sunt disponibile aici: https://regionordest.ro/prioritatea-3/eficienta-energetica-cladiri-publice-mrj-si-municipii/.

21dec.2023

Când dragostea de animale se împletește cu spiritul de antreprenor, REGIO vine în ajutor

21 decembrie 2023

Reporter REGIO: episodul 22

Când dragostea de animale se împletește cu spiritul de antreprenor, REGIO vine în ajutor

Povești de succes, posibile cu sprijinul Regio Nord-Est 2014-2020

A copilărit la țară, într-un sat din nordul Moldovei, alături de bunicii care l-au învățat să iubească și să prețuiască animalele. A absolvit liceul agricol și a urmat Facultatea de Medicină Veterinară din Iași. După o experiență de aproape 10 ani în alte companii din același domeniu, și-a făcut propria firmă de distribuție de medicamente de uz veterinar. Dumitru Fodor a înființat Vetro Solutions în 2012, în Iași, iar după ce a pus la punct partea de distribuție în firmă, s-a gândit să facă și producție. Acum, la alți 10 ani distanță, spune că nu ar fi avut curajul să facă, la acea vreme, producție de medicamente de uz veterinar dacă nu ar fi avut sprijinul fondurilor europene. 4,5 milioane de lei a reprezentat asistența financiară nerambursabilă din Programul Operațional Regional 2014-2020 dintr-un proiect cu o valoare totală de 7,5 milioane lei. Cu ajutorul acestei finanțări a înființat o unitate de producție de medicamente pentru animale care a avut o cifră de afaceri, în 2022, de 63 milioane de lei și 82 de angajați.

De la distribuție la producție

Dumitru Fodor a iubit animalele de mic și a știut că își va construi o carieră în jurul lor. A început să lucreze încă din facultate, din anul III, într-o farmacie veterinară. Apoi a lucrat în distribuția de medicamente pentru animale, ajungând manager într-o corporație. După experiența acumulată în alte companii, și-a deschis propria firmă de distribuție de medicamente, în 2012. „Antreprenorul din mine tot încerca să iasă la iveală, chiar dacă eram angajat în alte companii. M-am orientat către distribuție dintr-un motiv foarte simplu: ca medic veterinar într-un cabinet sau farmacie, ai grijă de animale, dar e o zonă restrânsă, ori eu voiam să fac ceva mai mult, să influențez starea de bine a animalelor. Astfel, m-am axat pe zona de distribuție. După ce am pus pe picioare acest capitol, am zis „Ce facem mai departe?”. M-am uitat în piața din România, am văzut ce se întâmplă și că e loc de producție. Știam cât de multe produse vin din afară, de ce să nu le facem aici?”, a gândit Dumitru Fodor.

A primit multe încurajări să meargă mai departe în acest domeniu și de la membrii Romanian Business Leaders, grup din care face parte de câțiva ani. Când le-a împărtășit ideea lui și ce vrea să dezvolte în producție, sfaturile au venit către zona de accesare a fondurilor europene. „Sunt mulți oameni cu afaceri mai mari sau mai mici cu care stai de vorbă. Când am avut ideea și am început să discut cu ei, mi-au spus ce fonduri există și pentru ce. Atunci am început să studiez și am văzut că sunt fonduri și pentru zona mea de interes. Sunt tipul de antreprenor căruia îi place să studieze înainte de a se apuca de un proiect”, spune medicul veterinar.

Producție și digitalizare

În planul său, Dumitru avea două arii de dezvoltare: una în producție și una în digitalizare. Ambele s-au concretizat ca proiecte pe fonduri europene ce au fost implementate în paralel. Cele două proiecte au fost finanțate din Fondul European de Dezvoltare Regională: unul prin Programul Operațional Regional 2014-2020 și unul prin Programul Operațional Competitivitate 2014-2020. Din proiectul pe digitalizare a rezultat un marketplace ce pune în contact direct producătorul, medicul veterinar şi proprietarul de animale de companie. Al doilea proiect, o fabrică de producție medicamente de uz veterinar ce a primit autorizație de funcționare în noiembrie 2021. Toate utilajele necesare fluxului de producție în această fabrică au fost achiziționate prin POR 2014-2020. Dumitru Fodor spune că toată investiția a fost de 3 milioane de euro, clădirea fiind cumpărată separat. „A fost un efort susținut să avem o fabrică așa cum ne-am dorit. Investiția a fost puțin mai mare față de cum ne-am gândit noi inițial. Fiind vorba de medicamente, ne-am uitat mult la calitate. Am făcut și laborator, apoi am lansat și un brand propriu, ca să putem vinde sub acest brand”, spune Dumitru Fodor. Medicamentele produse în fabrica de la Iaşi sunt comercializate în România sub brandul adVet, creat special pentru produsele fabricate de Vetro Solutions.

Parteneriate cu facultăți de medicină veterinară

În producția de medicamente de uz veterinar este multă muncă de cercetare în spate. La început, au făcut ei cercetarea, după care au luat exemplul altor parteneri și au încheiat colaborări externe. Facultatea de Medicină Veterinară din Iași i-a sprijinit cu partea de cercetare pentru câteva produse, la fel și Facultatea de Medicină Veterinară din București. „Partea de producție nu e grea, dar e nevoie de multă documentație care durează. Dacă vrei produse de calitate, trebuie să documentezi corespunzător. Lucrăm și cu specialiștii pe care îi avem în companie, dar apelăm și la cei care au mai multă informație și expertiză decât avem noi”, spune medicul.

Pandemia, un avantaj

Dumitru Fodor povestește că experiența sa cu fondurile europene a fost una foarte bună. Nici măcar pandemia nu a încetinit cursul investițiilor din acea perioadă, ba mai mult, s-a transformat în avantaj pentru ei. Medicii veterinari nu au închis cabinetele. Nici fermele nu au pus lacătul pe ușă, așa că serviciile veterinare au continuat să funcționeze, iar business-urile din acest sector au avut parte chiar de creștere. Este și cazul Vetro. „Noi am început implementarea în ianuarie, în martie a fost declarat lockdown, dar s-a dovedit a fi un avantaj pentru noi. Am reușit să fac multe pe perioada pandemiei”, spune Dumitru.

„Fără fonduri europene nu aveam cum să pornim”

Ca planuri de viitor, Dumitru Fodor vrea să se axeze pe consolidarea brandului adVet și creșterea zonei de vânzări. „Mergem mai departe cu distribuția, ce producem trebuie să și vindem. Ne-am gândit și la internaționalizare, dar până nu ne așezăm foarte bine la noi acasă, nu mergem mai departe cu gândul. Mai vin propuneri din afară, dar eu cred că avem de treabă aici, în România. După, ne uităm și peste granițe. Ăsta e focusul acum: producție și distribuție într-o companie digitalizată”, spune Dumitru Fodor.

Tot el spune că „fără fonduri europene nu aveam cum să pornim”. A durat vreo doi ani partea de scriere a proiectului, a planului de afaceri. A tratat cu seriozitate tot acest proces, iar rezultatele nu au întârziat să apară. Ba chiar a avut pe cineva angajat în companie care doar asta a făcut, din 2017, proiecte pe fonduri europene. „Atâta vreme cât sunt fonduri care ne ajută să ne creștem competitivitatea pe piața europeană, de ce să nu le luăm? Dacă nu erau fondurile, la vremea aia nu m-aș fi apucat de producție. E un mare avantaj să te finanțeze cineva, să îți dea un vot de încredere, fără să dai banii înapoi”, încheie medicul Dumitru Fodor.

Reporter REGIO este o inițiativă ADR Nord-Est, care are în prim-plan promovarea proiectelor de succes ale beneficiarilor noștri, proiecte care au reușit să iasă în evidență aducând plus valoare și impact în comunitate. Într-o perioadă în care predomină știrile negative, vă propunem spre lectură povești frumoase, dar adevărate, menite să întărească credința că „se poate”! Fii parte din poveste!

Ești beneficiar Regio? Lasă-ne să-ți spunem povestea.

Contactează-ne pentru detalii la info@adrnordest.ro

28nov.2023

NOUTĂȚI SLIDER

Clusterele – motor al ecosistemelor regionale de inovare

28 noiembrie 2023

În perioada 21-23 noiembrie 2023 a avut loc, la Iași, o nouă ediție a inițiativei Clusters Meet Regions, organizată de Platforma Europeană de Colaborare a Clusterelor (The European Cluster Collaboration Platform), în numele Comisiei Europene, în parteneriat cu Agenția pentru Dezvoltare Regională Nord-Est și Asociația Română a Clusterelor – CLUSTERO.

Această ediție a fost centrată în jurul rolului clusterelor ca parteneri de încredere de dialog în proiectarea, implementarea și monitorizarea continuă a politicilor și programelor de dezvoltare regională, punându-se accent pe specializarea inteligentă, competențe pentru tranziția industrială și antreprenoriat.

Reprezentanți ai DG GROW, DG REGIO, EISMEA, UEFISCDI, Agenției de Inovare VDI/VDE Innovation, Steinbeis Europa Zentrum din Baden Württemberg Germania, EURATEX, Asociației Clusterelor de Moda din Toscana Italia, Alianței pentru eco-inovare din Franța, Initiativei Vanguard, Comunității practicienilor în Specializare Inteligentă (S3Cop), dar și consorțiile a 12 proiecte europene de inovare interregională care acoperă domeniile bioeconomie, textile și sănătate, au dat consistență evenimentului și au creat o experiență utilă și captivantă pentru participanți.

„Sprijinirea clusterelor ar putea avea un efect multiplicator asupra îmbunătățirii competitivității regionale”, consideră Iva Maric, Manager de Program, DG REGIO, Unitatea E2 (România și Croația).

Un accent deosebit s-a pus pe cooperarea internațională și interregională a clusterelor, în relația cu Ucraina și Republica Moldova.

„Clusterele reprezintă un ecosistem în care antreprenorii pot crește mai rapid, pot limita anumite riscuri, își pot dezvolta competențe, produse și servicii noi și pot colabora” susține Vasile Asandei, Director General, Agenția pentru Dezvoltare Regională Nord-Est.

„2023 este anul european al competențelor și consider că și clusterele pot juca un rol cheie în recalificarea și perfecționarea personalului la nivel regional”, subliniază Mariella Masselink, Șef de unitate, DG GROW, Comisia Europeană.

A fost un eveniment complex, cu multiple discuții în plen (pornind de la industria textilă, industriile ITC, agroalimentară, energie și mediu, sănătate, turism și bioeconomie până la prezentarea Programelor Regionale pentru finanțarea clusterelor, prezentări ale clusterelor participante la eveniment și sesiuni de matchmaking. Toate au avut scopul de a promova colaborarea interregională, de a facilita schimbul de bune practici, de a încuraja și facilita internaționalizarea.

Cu un număr impresionant de 205 participanți din toată Europa (dintre care 85 au luat parte la evenimentul de brokeraj, unde s-au realizat 158 de întâlniri bilaterale), putem spune cu certitudine că acest eveniment a fost un succes!

Prin Programul Regional Nord-Est 2021-2027 vizăm sprijinirea structurilor asociative de tip cluster, prin investiții pentru dezvoltarea de resurse CDI împărtășite, furnizare servicii de consultanță și facilitarea schimbului de informații pentru/ între membrii clusterului, animarea clusterului și suport pentru aderarea la rețele de cooperare.

Vă invităm să urmăriți pagina noastră web www.regionordest.ro (secțiunea Prioritatea 1 – O regiune mai competitivă, mai inovativă » Dezvoltarea inovativă a clusterelor) unde vom comunica toate informațiile legate de acest apel.

Galerie foto

17nov.2023

NOUTĂȚI SLIDER

Agenția pentru Dezvoltare Regională Nord-Est premiată la Go Global Awards 2023

17 noiembrie 2023

ADR Nord-Est a fost premiată pentru activitatea de promovare a Regiunii Nord-Est ca destinație pentru investiții străine, în perioada 6-8 noiembrie, la evenimentul internațional Go Global Awards din Providence, Rhode Island, SUA.

Go Global Awards este un program de networking de trei zile, sponsorizat de guvernul american, ce reunește, în fiecare an, peste 500 de companii și agenții de dezvoltare economică din lume și oferă cadrul ideal pentru schimburi de idei și colaborare la nivel mondial. Programul este dedicat companiilor private și agențiilor de dezvoltare economică ce oferă produse sau servicii inovatoare, care au succes și au pătruns pe una sau mai multe piețe internaționale sau care au atras investitori externi.

În fiecare an, juriul este format dintr-un grup de experți ce evaluează riguros aplicațiile participanților. Organizațiile selectate din peste 500 de companii și 46 de agenții economice de dezvoltare, au fost invitate să participe la evenimentul live de trei zile, anul acesta desfășurat în parteneriat cu International Trade Council și Rhode Island Commerce Corporation, în SUA. În timpul evenimentului, participanții și-au prezentat afacerile, au făcut schimb de informații, au conceput noi strategii de piață și au stabilit parteneriate valoroase. La finalul celor trei zile, s-au acordat premiile Go Global Awards 2023 în cadrul unei ceremonii.

Agenția pentru Dezvoltare Regională Nord-Est a fost recunoscută la nivel internațional pentru munca depusă și a fost recompensată în cadrul galei de premiere pentru activitatea de promovare și atragere de investiții străine directe din regiune. Acest premiu vine ca o confirmare a eforturilor constante de a face Nord-Estul României un pol atrăgător pentru investitori din întreaga lume.

La acest eveniment au fost prezenți și alte companii de succes din România, precum :

Expertware (Suceava – Bruxelles) – furnizor european de servicii IT
Printco (Iași) – furnizor de produse și servicii tipografice
Eturia (Piatra Neamț – București) – platforma de servicii turistice
Valea celor XII (Dobreni, NT) – unitate de cazare inedită
Artesana (Tecuci) – producător lactate
Agroest Muntenia (Buzău) – furnizor de soluții integrate pentru agricultură

30oct.2023

Succes brodat într-un atelier din Bârlad, cu sprijin Regio

30 octombrie 2023

Reporter REGIO: episodul 20

Succes brodat într-un atelier din Bârlad, cu sprijin Regio

Povești de succes, posibile cu sprijinul Regio Nord-Est 2014-2020

Au pornit de la zero, cu un credit în bancă și dorința de a le fi mai bine copiilor lor. Au învățat să croiască, să brodeze și să dezvolte o afacere în care nu aveau nicio pregătire. Timpul le-a dovedit că au făcut alegerile corecte, iar cifra de afaceri de 1,4 milioane lei în 2022 este doar o consecință a acestor alegeri. Spun că fondurile obținute din POR 2014-2020 pentru echipamentele performante, în valoare de un milion de lei, cu care și-au dotat atelierul i-au „obligat” să se dezvolte în vremuri în care nu mai credeau că pot să o facă. Soții Cărare din Bârlad sunt dovada că dacă vrei, se poate, indiferent de impedimente. În 2006 au realizat că vor mai mult, odată cu venirea pe lume a primului copil. El polițist, ea asistent de farmacie, și-au dorit să aibă un venit extra care să le permită să meargă într-o vacanță, de exemplu, fără să destabilizeze bugetul familiei. Au început o afacere, dar nu aveau să știe că parcursul lor în lumea antreprenoriatului va fi un roller coaster. Povestea soților Cărare este exemplul că se poate să crești o afacere pas cu pas, se poate să iei fonduri europene și să îți utilezi secția de confecții cu echipamente cum doar la ateliere de renume găsești și se poate să ai succes cu produsele gândite și croite de tine.

Magazin de haine și atelier de retușuri

Primul pas în antreprenoriat, pentru Mihaela și Constantin Cărare, a fost în zona comerțului: un magazin de haine și încălțăminte produse în România. Au făcut un credit în bancă și au înființat un magazin exclusivist în Bârlad ce avea contracte de comercializare doar cu producători români. Mihaela a mai mers în paralel la jobul ei din farmacie încă doi ani, dar pentru că magazinul stagna și nu se putea implica așa cum și-ar fi dorit ca să-l crească, a renunțat la farmacie și s-a dedicat întru totul magazinului. Era perioada de boom economic în care toată lumea cumpăra de toate. Pentru că oamenii mai aveau nevoie de modificări la hainele pe care le cumpărau din magazin, soții Cărare au început să colaboreze cu o croitoreasă pentru a face aceste mici retușuri. Încet, încet această colaborare s-a transformat în job full time și deschiderea unui atelier de croitorie. Atelierul l-au dotat cu ce aveau acasă, cu masă de călcat, fier de călcat, o mașină de cusut SH. Nu știau nimic în acest domeniu, dar au mers pe intuiție.

Parteneriatul cu Belgia

Toată lumea cumpăra de toate până… n-a mai cumpărat. A venit criza financiară, iar comerțul n-a mai mers. Soții Cărare s-au văzut nevoiți să renunțe la magazin și să meargă mai departe cu atelierul de retușuri. „Ne-a fost foarte, foarte greu. Susțineam afacerea din salariul soțului. Când lua salariul, plăteam întâi angajații, iar noi trăiam din ce retușuri se mai făceau”, își aduce aminte Mihaela. Până când… i-a contactat Dominique. Un belgian tânăr care avea o idee în care credea: niște fețe de masă, de forme diferite, personalizate, din piele ecologică. Întâmplarea (sau destinul) face ca un bârlădean, prieten din copilărie cu cei doi soți, vindea mere caramelizate pe băț la un târg din Belgia, iar Dominique avea standul fix în fața lui. Auzind că este din România, l-a întrebat dacă nu știe pe cineva care are un atelier de confecții și ar putea să îi facă un produs pe comandă. El știa și avea unde să vândă, dar nu avea un producător. Cantitățile pe care voia să le facă nu le putea procura din China sau India așa că a contactat-o pe Mihaela.

Acest tânăr i-a spus Mihaelei că el vine în România măcar să stea de vorbă. „Am zis că dacă tot vine tocmai din Belgia, măcar să îi fac un produs. Am cumpărat niște materiale de la un magazin din apropiere, ce-am găsit, un material lucios. Am făcut niște mostre. Au ieșit atât de urât. Dar nu a contat pentru el. Era mulțumit că-l asculta cineva. Era mai tânăr decât mine, cu multă energie, cu un napron din piele ecologică în mână și a zis că el așa ceva vrea să vândă. Nici măcar nu era conceptul lui, l-a luat de undeva”, povestește, râzând, Mihaela.

Business pe termen lung

Atunci le-a povestit Dominique planul lui de afacere gândit pe termen lung. Conceptul lui de business era sa vândă articole horeca unor clienți mari din domeniu. Dar ideea ce îl distingea de alți vânzători era că dacă un client ar fi vrut să cumpere același napron de la el peste 5 ani pentru că s-a uzat unul în restaurant, clientul ar fi avut garanția că la el găsește. Ideea era foarte bună, dar Mihaela și Constantin nu aveau cum garanta că găsesc aceleași materiale și peste 5 ani. Belgienii aveau un plan de dezvoltare, știau ce voiau. Soții Cărare nu aveau niciun plan, trăiau de la o lună la alta. Dar nu au recunoscut niciodată asta. Au mers în negociere de la egal la egal, chiar dacă nu știau nici ce preț să ceară. Dominique a plecat din România cu gândul să găsească niște distribuitori, Mihaela a rămas să facă niște mostrare. „Duceam copilul la școală într-o dimineață și am auzit la radio o reclamă cu târgul de mobilă de la Romexpo. Am zis că sigur la un târg de mobilă vin și cei care vând materia primă pentru canapele, nu? Sincer, nu aveam bani de motorină să mergem până la București. Așa că le-am cerut lor bani. Le-am zis că eu mă duc pe timpul meu, nu că nu am avea bani, iar timpul costă”, povestește Mihaela. S-au dus la Romexpo cu 100 de euro trimiși de Dominique și firma lui și au găsit un furnizor polonez cu care lucrează și astăzi. „L-am întrebat, dacă am nevoie fix de pielea asta ecologică peste 10 ani, o aveți? A zis: sigur ca da! M-a întrebat ce vrem să facem cu materialul? Fețe de masă. Ne-a spus că n-a mai întâlnit așa ceva, că ei fac canapele.. În cele din urmă, i-am trimis mostrarul belgianului, a fost foarte mulțumit și de acolo a început nebunia”, spune Mihaela.

Nevoia de echipamente performante

Își aduce aminte Mihaela cât de greu a cusut pielea aia ecologică. Pentru că, evident, nu avea mașină de cusut specială pentru piele. Ca să alunece acul pe material, uda înainte cu o bucată de vată îmbibată în apă. „Lucram imposibil de greu. Nu credeam că o să reușesc să le fac. Dar trebuia să le fac. Planurile pe care mi le spunea el erau șansa noastră de a răzbi. Noi disponibilitate de muncă aveam, iar el voia să facă ceva diferit pe piață. Voia ceva personalizat, o broderie pe produsul respectiv. Eu știam pe cineva din Bârlad care avea o mașină de brodat. Am făcut niște probe. Îmi aduc aminte că atunci, acum 10 ani, mi-a cerut 40 de cenți pe o broderie pe care acum o facem cu 17 cenți”, povestește Mihaela.

Și-au dorit cu ardoare o mașină de brodat

Au început să facă mostre cu broderie, iar partenerul belgian le prezenta clienților. Toți clienții aveau logo-ul lor pe care doreau să îl personalizeze. Mihaela își aduce aminte că erau comenzi la care partea de broderie era mai scumpă decât manopera. Deși ea le croia, cosea, ambala și le trimitea. Atunci au zis amândoi că își doresc o mașină de brodat și vor face tot posibilul să o cumpere.

Atunci a încolțit ideea unui proiect cu finanțare europeană. Cel la care externalizase broderia începuse să întârzie termenele de livrare, iar soții Cărare nu își permiteau acest lucru. Ei s-au diferențiat în piață tocmai datorită termenelor scurte de livrare, între 5 și 10 zile. Atunci firma parteneră belgiană a venit cu ideea cumpărării unei mașini de brodat. Până la urmă, pentru că era foarte scumpă, în jur de 60-80 mii euro și amortizarea era lungă, au hotărât să nu investească. „Atunci am spus că vom cumpăra noi o mașină de brodat. Cu credit, cu ce-o fi. Nu aveam nicio idee ce înseamnă o mașină de brodat, eu abia învățasem ce e o mașină de cusut. Ne-am orientat atunci către Start-Up Nation. Nu ne-am încadrat din cauza informațiilor greșite transmise de consultant. Și-au dat seama că au greșit și ne-au dat banii inapoi. Dar noi tot căutam fonduri disponibile”, povestește Constantin.

96 de puncte

În tot timpul acesta, ei au continuat să crească. Au cumpărat două mașini speciale pentru croit pielea, o masă de călcat performantă și alte utilaje SH. Se dezvoltau. La un moment dat, s-au mutat în chirie în alt spațiu și au trecut de la 140 de metri pătrați la 250. De la tăiat la foarfec bucată cu bucată, la masă de croit, de la întins rola de material pe jos și stat în genunchi să taie, la spațiu suficient de desfășurare. „La parter era ok, la etaj era la roșu. Am amenajat clădirea ca să o luăm în chirie. Am zis ok, avem o clădire jumătate goală, o dorință de dezvoltare, niște credite. Hai să vedem cum facem să luăm mașina aia de brodat. Trebuia să mai scoatem bani de undeva. Am discutat cu cineva, treaba lui era doar să vadă dacă și ce șansă de finanțare are un proiect. Ne-a spus din start că firma de consultanță nu ia proiecte care nu au șanse. După câteva calcule, ne-a spus că am lua undeva la 96 de puncte. Și fix atât am luat”, povestește Constantin Cărare.

Finanțarea din POR și psihologia inversă

Ei știau că finanțarea era de 200 mii euro, iar partea de cofinanțare de 30%. Financiar stăteau bine în acte, cifra de afaceri era ok, se încadrau la un credit pentru cofinanțare. Daaar… a venit pandemia. Proiectul a fost aprobat în 2020, în plin lockdown. „Eram aici, în secție, făceam măști când am primit vestea. Nu știam dacă să mă bucur sau să plâng. Era momentul în care totul era închis. Horeca era la pământ. Ne-am pus problema câți bani pierdusem până atunci și dacă merită să mergem mai departe. Era un proiect acceptat, deci trebuia să dăm banii pe consultanță. Mulți. Dar cum să-i dăm dacă nu aveam de unde pentru că totul era închis? Nu mai era nimic din ce gândisem noi inițial”, își aduce aminte Mihaela.

Soții Cărare au gândit o linie completă de confecții textile, toate echipamentele ce urmau să vină prin proiect erau așezate milimetric în planul lor. Aveau schemele desenate pe pereți. Între timp au dezvoltat și conceptul de șorțuri personalizate, articole vestimentare pentru domeniul horeca, coșuri de pâine, suport pentru cuțite, gama se diversificase considerabil. „Ideea inițială a fost a belgianului, dar ce s-a dezvoltat după a fost meritul Mihaelei. Ea le-a gândit detaliu cu detaliu”, spune, mândru, Constantin.

Când au terminat lista de dorințe cu echipamente și au trimis-o către firma de consultanță, aceasta le-a spus că nu e suficient, mai trebuie echipamente de încă 80 de mii de euro. 200 mii euro despre care știau ei erau cei 70% din proiect. De la 60 de mii cofinanțare, acum ajunseseră la 80 de mii și nu se mai încadrau în credit. Era exact suma cât costa mașina de brodat inițial. Toate planurile le erau date acum peste cap. Și pentru că înapoi nu mai puteau da, au preferat să gândească că vor lua mașina de brodat în rate. Iar restul utilajelor era bonus. Îi ajuta psihic gândul acesta. Nu aveau susținere din partea nimănui. Toată lumea era închisă în case, iar ei luau utilaje de 280 mii de euro pentru a face produse pentru domeniul horeca. „Partenerii din Belgia nu ne puteau ajuta. Nimeni nu putea. Începuse nebunia. Se spunea că nu vom mai avea voie să vindem coșuri de pâine, că trebuie să fie totul igienic, că nu vor mai fi meniuri pe masă ca să nu fie atinse de multă lume. Cum o dădeai, tot rău era. Dar am mers înainte”, spune Mihaela.

Acum, în 2023, la finalizarea proiectului, toate utilajele sunt folosite și aduc plus valoare firmei. Un singur om face, datorită utilajelor, munca a trei oameni. Precizia este milimetrică, fără greșeli umane. Afacerea se dezvoltă și începe să pătrundă și pe piața românească din ce în ce mai bine. Au luat chiar și certificare ISO pentru dezvoltarea șorțului. „Când mai plecăm pe undeva, iau geanta cu mostre cu mine. Nu se știe niciodată cu cine pot discuta. Am învățat mult și de la partenerii noștri belgieni. Ei ne-au stat alături la târgul internațional la care am participat, ne-au fost ca o garanție de calitate. Acum că știm parcursul unui proiect cu finanțare europeană, abia îl așteptăm pe următorul”, spune Constantin.

Ești beneficiar Regio? Lasă-ne să-ți spunem povestea.

Contactează-ne pentru detalii la info@adrnordest.ro

28sept.2023

De la mierea la pliculeț la roboți, cu sprijin Regio

28 septembrie 2023

Reporter REGIO: episodul 19

De la mierea la pliculeț la roboți, cu sprijin Regio

Povești de succes, posibile cu sprijinul Regio Nord-Est 2014-2020

Într-o lume în continuă evoluție și schimbare, în care tehnologia și inovația se îmbină și ating vârfuri nemaiîntâlnite, se evidențiază ușor oamenii care, nu numai că se adaptează și țin pasul cu vremurile, ci le abordează cu entuziasm. Dacian Popa este economist ca formare, dar automatist din pasiune. A pus bazele unei companii care oferă soluții de automatizare a proceselor tehnologice cu ajutorul roboților, în zona de ambalare a produselor, dar nu numai: Micropack Automatizări din Iași. Prin proiectul finalizat recent, cu finanțare din Programul Operațional Regional 2014-2020, în valoare totală de 1,2 milioane lei, cu 913 mii valoare nerambursabilă, consideră că a crescut competitivitatea firmei și acum merge umăr la umăr alături de giganții din domeniul automatizărilor roboților.

De la ambalat miere la pliculeț la roboți

În 2008, după ce a muncit pentru alte companii, a simțit că este pregătit să urmeze calea antreprenoriatului. A adus o mașinărie din China ce trebuia să facă un lucru simplu: să ambaleze miere la pliculeț, adică micro packaging. Mașina însă nu a funcționat. Încercând să repare acel utilaj, l-a întâlnit pe viitorul său asociat, care era automatist și cu ajutorul acestuia a reușit să-l pună în funcțiune. Atunci și-au dat seama amândoi că se pricep să facă acest lucru și, mai ales, că le place. Au devenit parteneri, au deschis un atelier de prelucrări mecanice și au început să construiască utilaje noi de ambalare primară. Pentru că și-au dat seama că orice produs are nevoie de o ambalare: primul strat peste produs este ambalarea primară, urmează ambalarea secundară sau baxarea, apoi cea terțiară sau paletizarea, iar ei puteau să ofere asta clienților cu utilajele făcute intern. Timp de 10 ani au exploatat această nișă cu succes.

Zece ani mai târziu, au avut un contract mai mare de ambalare care a inclus și un robot. Practic, atunci au făcut cunoștință cu robotica. Acesta a fost declicul. „Am zis că asta e calea, a lucrărilor de mare amploare. A fost un an important, plin. Cifrele au fost frumoase. Asta a fost partea plină a paharului. Partea goală a fost că partenerul meu nu a vrut să facem proiecte de mare anvergură, considerând că nu ar trebui să mergem pe roboți pentru că vin la pachet și cu riscuri. Atunci am hotărât să mergem pe căi diferite. Colaborăm în continuare în domeniu, am rămas prieteni, dar nu mai suntem asociați”, își aduce aminte Dacian.

Soluții pentru automatizarea proceselor de ambalare

În 2019 a revenit la ambalarea primară pentru clienți, dar gândul i-a rămas la anul anterior care îi arătase că aceea era direcția bună. Așa că a început să gândească și să ofere soluții clienților săi, mai ales celor din industria alimentară, pentru reconfigurări de trasee tehnologice existente prin automatizarea proceselor de ambalare. Să propună robotizarea proceselor în companii și creșterea productivității fără a fi nevoie de mai mulți angajați. „Un robot nu va înlocui o mașină dedicată, ci o va pune în valoare. Lăsăm roboții să îndeplinească sarcini simple și repetitive sau care afectează sănătatea oamenilor. De foarte multe ori, celulele de automatizare protejează oamenii de sarcini care le pot afecta sănătatea. Fie că vorbim de aplecări multiple, ridicare de greutăți sau lucrul într-un mediu inconfortabil cum sunt depozitele frigorifice sau locurile cu temperaturi foarte ridicate. La fel de important este faptul că soluțiile de automatizare inteligentă reduc la jumătate spațiul utilizat pentru diferite procese”, spune Dacian Popa.

Parteneriat important cu un gigant în automatizare

Ca în orice industrie, există nume de referință și în domeniul roboților și robotizării. Iar unul dintre aceste nume, Kuka, le-a propus un parteneriat în 2020. Kuka este un concern internațional de automatizare cu o cifră de afaceri de aproximativ 4 miliarde euro și aproximativ 15 000 de angajați. „Una din verticalele de bază din robotică este packaging-ul și se pare că noi chiar ne pricepem la asta. Parteneriatul cu Kuka ne-a demonstrat că suntem buni în ceea ce facem. Din cei 5 integratori câți suntem la nivel național, noi ne pricepem la automatizarea procesului de ambalare”, spune Dacian. Așadar, Kuka pune la dispoziţie roboții, iar Micropack face automatizarea pentru ambalarea şi manipularea de mărfuri.

Echipamente software și hardware prin POR 2014-2020

Pentru că „resursele erau limitate, iar nevoile nelimitate”, Dacian a depus proiect pentru achiziționarea de tehnologie inovativă pentru proiectare și fabricare utilaje, cu finanțare nerambursabilă din Programul Operațional Regional 2014-2020. Și-a cumpărat, printre altele, un soft specializat pe proiectare, construire și simulare virtuală a proceselor de fabricație, integrând diverse echipamente: un robot industrial pentru debitare table complet dotat, un fascicul laser pentru acel robot, un CNC, o cameră vision cu sistem laser de siguranță, dar și o imprimantă 3D de care este foarte mândru. „Noi avem acest avantaj major. Cu ajutorul fondurilor ne-am utilat și avem și software și hardware care să ne ajute să fim competitivi în viitor. Piesa care conține softul de proiectare ne scade efortul de programare a roboților cu 40%. Avem și camera vision care dă coordonatele unui robot pentru a identifica, a localiza, a apuca și a sorta diverse produse și poate fi folosit la 8 roboți în cascadă. Imprimanta 3D pe care am cumpărat-o, acum 3 ani nu exista. Am fost vizionar când am pus-o în proiect. Se pot face piese de avion cu ea. E prezentă în unitățile militare din SUA. Întâlnește și dezideratul meu în calitate de antreprenor de ani de zile: înainte de a apăsa pe buton, îmi spune cât costă și în cât timp este gata”, povestește Dacian cu entuziasm despre echipamentele care îl ajută atât de mult în business-ul său. Tot el spune că fără fonduri i-ar fi fost mult mai greu, acum deschizându-i-se mult mai multe uși și oportunități.

Sortare de deșeuri cu roboți și un soft ERP

Ca planuri de viitor, Dacian și echipa sa visează să ajungă în afara granițelor cu soluția sortării de deșeuri cu roboți. Chiar dacă ideea este a unor canadieni, vrea ca soluția automatizării să fie a lui. Erorile de sortare sunt frecvente la colectarea sau depozitarea materialelor reciclabile, fie din neatenția utilizatorilor, fie din lipsa de informații. Roboții pot analiza și sorta mult mai rapid deșeurile decât omul. Prin accelerarea procesului de sortare a materialelor reciclabile, cantitatea totală de materiale care poate fi reciclată și reutilizată eficient este mult mai mare. Tot ca proiect de viitor ar fi digitalizarea companiei cu un sistem ERP. O soluție pentru digitalizare este, bineînțeles, apelul „Transformarea digitală a IMM-urilor orientată către creșterea intensității digitale“- Apel Pilot în parteneriat cu Banca Mondială.

Se bazează pe motto-ul lui Peter Drucker care spune că „Cel mai bun mod de a prezice viitorul este să îl creezi”. Lucrează cu nume mari din industria alimentară și implică toate resursele companiei în aceste proiecte. Poate transforma procesele de ambalare manuală în procese robotizate în orice domeniu și oferă inclusiv soluții de robotizare care se pot închiria. În momentul de față, Micropack Automatizări are clienți în lista de așteptare pentru următorii 20-30 de roboți. Deși știe că mulți antreprenori consideră robotizarea o cheltuială mai mult decât o investiție, Dacian vrea să demonstreze că, în timp, este un câștig, mai ales având în vedere lipsa acută de oameni pe piața muncii. Tot el mai spune că „Odată ce te apuci să faci automatizări, ești împlinit din punct de vedere profesional. E ca un microb. Noi nu ne plictisim niciodată. Venim la job ca la joacă”.

Ești beneficiar Regio? Lasă-ne să-ți spunem povestea.

Contactează-ne pentru detalii la info@adrnordest.ro

31aug.2023

O afacere pentru siguranța caselor noastre

31 august 2023

Reporter REGIO: episodul 18

O afacere pentru siguranța caselor noastre

Povești de succes, posibile cu sprijinul Regio Nord-Est 2014-2020

Au început ca un business de familie, în 2014, în curtea părinților, într-un domeniu de nișă: producția de pălării de coșuri de fum. De atunci, au implementat două proiecte cu finanțare europeană din POR 2014-2020, au depășit o cifră de afaceri de 3,5 milioane euro și au ajuns un nume important în domeniul producției de sisteme profesionale de coșuri de fum cu tubulatură ceramică și din inox, certificate la nivelul Uniunii Europene.

Răzvan Anăstăsoaie și Liviu Baltă, unul din Bacău, celălalt din Cluj, s-au cunoscut în copilărie într-o tabără și au păstrat legătura de-a lungul timpului. Viața i-a adus în postura de cumnați, soțiile lor fiind surori, dar și asociați în compania pe care au înființat-o împreună în Comănești, AB Group Ceramics SRL. Sub numele Kaminhorn, au amenajat un fel de garaj în curtea părinților și au organizat o mică linie de producție de pălării de coșuri de fum din beton.

De la accesorii de coș de fum la coșuri ceramice

Răzvan venea din zona de vânzări în domeniul materialelor de construcții, iar la ultima firmă la care a lucrat vindea elemente de coș de fum și de ventilație. Clienți din toată țara cereau și aceste accesorii, pălăriile de coș de fum. Era cerere, dar ofertă… nu prea. Existau doar două produse pe piață. Așa a încolțit ideea unei afaceri. Au copiat un model deja existent, l-au dezvoltat și l-au dus la un alt nivel. În câteva luni, au certificat produsul, iar într-un an de zile pălăria de coș de fum făcută la Comănești a intrat în marile magazine de bricolaj din toată țara. „În 2015, ne-am dat seama că această parte a activității este o nișă destul de mică. Nu făceam cine știe ce cifre. În primul an, am avut o cifră de afaceri de 50 mii euro. Era puțin. Și ne-am gândit cum să dezvoltăm mai departe. Aveam două opțiuni: să facem tot elemente din beton, bolțari, pavele, borduri sau să facem tot sistemul de coșuri de fum profesionale. Ultima idee ne-a surâs mult mai tare. Când ne-am documentat mai bine, ne-am dat seama că un coș de fum este partea cea mai sensibilă a unei locuințe. Iar prin ceea ce facem noi, punem casa clientului în siguranță. În 2016, am început să producem coșuri de fum ceramice și suntem singurul brand românesc de coșuri de fum ceramice. Concurența noastră sunt firme multinaționale din Europa”, spune Răzvan Anăstăsoaie.

Primul proiect european

Nevoia de dezvoltare și extindere a capacității de producție, dar și de diversificare a produselor a condus la primul proiect cu finanțare europeană, în 2017. Au obținut 160 de mii de euro nerambursabili, bani care s-au transpus în utilaje de ultimă generație și care i-au ajutat să crească, spune Răzvan. „A fost prima experiență cu fondurile europene și ne-a ajutat să mărim capacitatea de producție. La început, toată lumea ne zicea că nu vom primi fonduri. Dar noi aveam un scop și l-am dus la capăt. Nu ne-am lăsat influențați. Una din cheile succesului este să nu renunți. Ne-am făcut un plan, știam ce ne dorim, am simțit că asta vrem să facem. Dincolo de toate beneficiile financiare pe care le aduce un business este și partea de împlinire a scopului pe care îl ai în viață, profesional vorbind. În antreprenoriat există partea de intuiție, iar noi am simțit că e bine”, povestește Răzvan. În 2019 au început și producția de coșuri de fum din inox.

Al doilea proiect

La începutul lui 2020 a urmat cel de-al doilea proiect prin Programul Operațional Regional 2014-2020, în valoare totală de 4,4 milioane lei, cu 2,6 milioane lei asistență financiară nerambursabilă. Acest proiect a început mai greu din cauza pandemiei și ce a presupus aceasta: timpi mari de răspuns sau de producție a utilajelor. De exemplu, un echipament care avea inițial termen de producție de 8-10 săptămâni, a ajuns la 200 de zile lucrătoare. Dar proiectul a fost finalizat cu succes anul acesta, în iunie, și s-a axat pe diversificarea producției și a produselor. S-au orientat către un lucru de viitor pe care l-au observat la târgurile internaționale la care au participat: partea de ventilație a clădirilor. Mall-urile, restaurantele, clădirile mari au nevoie de o parte de aerisire, o tubulatură care să scoată afară aerul viciat și să introducă un alt aer proaspăt. „În restaurante este o piață mai dezvoltată în România, dar e dezvoltată cu tubulatură din tablă zincată, noi lucrăm în inox. În afară, se folosește doar inox. Aici am văzut noi o diversificare a gamei de produse printr-un proiect cu o valoare mare. Am zis că e mai bine să visăm și să gândim grandios, cu valori mari”, spune Răzvan.

Singurul producător român expozant la Târgul din Verona

Anul trecut, Kaminhorn a participat, prin proiect, la cel mai mare târg de profil în domeniu, la Verona. Progetto Fuoco reunește cei mai importanți producători pe zona de sisteme de încălzire, iar din 800 de participanți Kaminhorn a fost singurul producător român ca expozant. Au avut foarte multe cereri la acel târg, inclusiv din Uruguay, și au realizat că participarea la un târg de asemenea anvergură le dă încredere că fac bine ceea ce fac. Chiar dacă nu aveau toate utilajele ajunse pe linia de ventilație, au păstrat legătura cu clienții și au reluat discuțiile recent, când linia a fost completă. De altfel, Răzvan și Liviu și-au promis că vor participa la astfel de târguri cu fiecare ocazie pentru că sunt o sursă valoroasă de informație și au parte de multă vizibilitate.

Valorile comune au format o echipă

Cei doi cumnați spun că se bazează foarte mult și pe echipa pe care și-au format-o. Au 40 de angajați în toate departamentele, iar în ultimii ani, au reușit să atragă oameni de calitate, din diverse orașe ale țării, cu experiență, care inspiră și care îi determină pe cei de lângă ei să înflorească. Sunt motivați, vin cu idei care dezvoltă firma și dau energie. Sunt oameni care au aceeași viziune și cred în dezvoltare și evoluție. În același timp, parteneriatul dintre cei doi, format în baza unor valori comune, dă roade și le aduce împlinire și dezvoltare. „Dacă pleci la drum cu ideea doar de a face bani, pleci singur. Dacă pleci cu ideea de a dezvolta ceva, nu ai cum sa nu atragi și alți oameni. În cazul nostru, suntem doi parteneri, dar ne-am ales din companie încă 3-4 persoane într-un grup de top management pe care îi implicăm în decizii și de la care ascultăm idei. Un business dacă e făcut bine și cu integritate și încredere, este un prilej de a dezvolta o relație cu cineva. Am colindat Europa împreună, am mers la târguri, ne-am luat și familiile cu noi pe unde am mers, am petrecut timp împreună. Business-ul ne-a făcut să ne creăm niște amintiri împreună care ne-au dezvoltat relația”, povestește Răzvan Anăstăsoaie.

Kaminhorn deține, în momentul de față, în jur de 10% din cota de piață în zona coșurilor de fum din România. Cifra de afaceri a crescut vizibil în fiecare an, ajungând de la 50 de mii de euro, la 3,5 milioane de euro, o evoluție care nu ar fi fost posibilă fără cele două proiecte cu finanțare europeană prin POR, povestește Răzvan. La sfârșitul anului trecut au deschis un showroom în Cluj, iar anul acesta, unul în București. Ținta lor este să înceapă să vândă în Europa de Vest, iar în maxim trei ani să se extindă pe alt continent. Pentru viitor, deja au conturată o direcție: linii automatizate cu roboți. „Încă de când am depus acest proiect, am început să ne gândim la următorul. Proiectul abia finalizat a fost gândit pentru locația asta, dar ne-am dat seama că ne trebuie alt spațiu. Pe partea de utilaje, deja știm ce ne trebuie ca să trecem la următorul nivel. Care este următorul nivel? Un proiect de 2-3 milioane de euro. Știm producătorii, am fost, i-am văzut, pe unii dintre ei îi cunoaștem, știm ce înseamnă partea de roboți, de linii automatizate. Concurența noastră din Polonia, Franța sau Ucraina deja face la nivelul ăsta. Dacă vrem să ajungem acolo, să acoperim o cotă de piață și din Europa sau alte zone, aici este nivelul de investiție. Probabil următorul proiect va fi la minim 2 milioane de euro. Noi tot timpul căutăm proiecte pentru că în producție trebuie să îmbunătățești continuu ca să menții un nivel ridicat al așteptărilor”, spune Răzvan.

Ești beneficiar Regio? Lasă-ne să-ți spunem povestea.

Contactează-ne pentru detalii la info@adrnordest.ro