Categorie: SLIDER

2
NOUTĂȚI Reporter Regio SLIDER

Drumul lânii, de la Piatra Neamț în America, via REGIO

Reporter REGIO: episodul 1

Drumul lânii, de la Piatra Neamț în America, via REGIO

Povești de succes, posibile cu sprijinul Regio Nord-Est 2014-2020

 

Oana și Cătălin Tatu au construit o afacere de familie în care au ridicat produsele din lână la nivel de artă cu multă pasiune, dăruire și… fonduri europene. Ideea antreprenoriatului a încolțit de mult timp, doar că nu reușeau să se pună de acord asupra unui proiect. Pe principiul ”totul se întâmplă cu un motiv”, au descoperit lâna, beneficiile ei și potențialul neexploatat exact atunci când au avut nevoie. Este genul de poveste de succes a unor oameni care au pornit de jos și au reușit, împreună, să construiască o afacere durabilă, cu materiale 100% naturale, manufacturate pe plan local, în Piatra Neamț și cu mari perspective de viitor.

Cum a început totul?

Cătălin și Oana erau într-un moment al vieții lor fără prea multe posibiltăți financiare, cu un copil mic și cu un apartament achiziționt recent prin credit. Fetița lor dormea pe o saltea de care nu erau foarte mulțumiți așa că au decis să pună deasupra o plapumă ”de la bunica”, din lână. Doar că aceasta aluneca foarte tare. Așa că au hotărât să o ducă la un atelier local să îi pună un doc. A fost atât de bună și copilul dormea atât de bine, încât au hotărât să mai facă una. Doar că, între timp, atelierul local se închisese din lipsă de comenzi. Atunci, Cătălin a hotărât să facă el însuși una, ce poate fi atât de greu?

S-a dovedit a fi greu. Pentru că nu se găsea… lâna, un produs atât de tradițional în România și folosit de generații ani la rând. A început să caute, să studieze, să afle cât mai multe despre lână. Așa a descoperit o piață foarte ofertantă și în plină dezvoltare, în străinătate. În România… mai deloc. A fost acel moment când ambii au spus ”Asta e!”. Până la momentul respectiv, amândoi erau în căutare de idei de a face ceva pe cont propriu, dar niciunul nu îmbrățișa ideea celuilalt. „Am cumpărat o lână care ne-a umplut boxa de molii. Nu era bine, ne-am dat seama că nu merge orice fel de lână. Și am început să studiem. Noi tot citeam și citeam și în momentul în care am aflat de piața din America am zis că putem și noi să facem”, își amintește Oana. Văzând potențialul, Cătălin s-a dus la firmele care s-au închis din cauza crizei din 2009-2010 și a cumpărat o mașină de cusut second-hand și o masă de croit. Se întâmpla undeva prin 2011.

 

 

„Am îmbrăcat lâna într-o formă modernă”

Ambii antreprenori au copilărit cu bunici care creșteau oi, care au scărmănat lâna, care aveau război de țesut în casă. Cătălin, inginer textilist și Oana, om de marketing, s-au completat foarte bine în renașterea unei culturi. Cumva, s-au legat toate, pentru că nu doar că știau să coasă, dar au știut să creeze o poveste în spatele lânii. Până la Revoluție românii foloseau lâna, dar s-a aruncat totul când au ajuns pe piață produsele din import. „Este ca o axiomă care nu trebuie demonstrată, că lâna este benefică în comparație cu materialele sintetice. Produsele sintetice dezvoltă alergii. Copilașii care, pe vremuri, dormeau în covată, în blană de miel, cu șosete împletite nu făceau alergii. Am crezut în noi că putem și ne-am dat seama că vom reuși dacă renaștem nevoia de lână. De ce a fugit lumea de plăpumile vechi de lână? Că sunt grele, că înțeapă, că miros, deci a trebuit să reinventăm lâna, să o îmbrăcăm într-o formă modernă. Visul meu a fost să nu fie diferență între o pilotă ușoară, vaporoasă și pilota de lână, având experiența plăpumilor tradiționale. Am dezvoltat un produs care să aibă lână, dar care să fie modern. Și nu s-a putut face decât cu lână merinos, care e moale și fină”, povestește Cătălin.

Cu mașina de cusut second și masa de croit la parterul blocului în care locuiau, Cătălin s-a apucat de cusut, după programul de serviciu. La început, au făcut un PFA, un magazin online și o pagină de Facebook, Confort Merino, care le aduceau în jur de 7-8 comenzi pe lună.

Online i-a găsit un antreprenor din Marea Britanie care voia să înceapă o afacere, dar nu dorea volum mare și avea nevoie de flexibilitate. A cerut niște mostre, i-au plăcut și le-a propus o colaborare. Când au văzut că se concretizează parteneriatul, Oana și Cătălin au căutat un furnizor de lână stabil și s-au ocupat de toate actele necesare exportului. Au înființat SANODOR SRL, au intrat în lista exportatorilor,  astfel că în momentul în care au trimis prima comandă, în Vinerea Mare din 2014, toate actele erau pregătite. „Împreună cu colaboratorul din Marea Britanie, ne-am dezvoltat foarte mult produsele într-un an de zile, le-am adus la un nivel calitativ în așa fel încât să nu fie nicio diferență între produsele noastre și cele de pe piața din UK. În Marea Britanie lumea este foarte deschisă la produsele din lână, sunt multe ONG-uri, există o cultură a lânii. Chiar prințul Charles are un ONG, care se numește The Campaign for Wool și care s-a dezvoltat la nivel mondial. Se încurajează piața lânii de la crescutul oilor până la magazinul care vinde produsul final, pături, îmbrăcăminte, pilote”, spune Oana.

Nevoia de mai mult

Timp de mai bine de 4 ani, cei doi au făcut naveta lângă Târgu Neamț, în satul Vânători, la o firmă de confecții pentru a folosi mașina lor de matlasat. Au început această colaborare pentru că nu dețineau o astfel de mașină, iar comenzile erau în creștere. Dacă firma avea comenzi multe, trebuia să aștepte. Uneori se rugau de angajați să rămână peste program ca să își facă și ei pilotele. Din cauză că mașina de matlasat era un aparat vechi, second hand, mai dădea erori, cosea greșit și trebuia desfăcut tot produsul. Se întâmpla destul de des să păteze cu ulei, astfel încât deveniseră specialiști în a curăța marginile pilotelor. Una din trei se păta sau se murdărea cu negru de la sistemul de prindere, oricât de atent s-ar fi lucrat. Dar așa au crescut și au învățat, cu firma din Târgu Neamț. „A fost o colaborare frumoasă, dar știam că dacă vrei mai mult trebuie să facem ceva”, povestește Oana.

În 2016 au fost prima oară la un târg în străinătate ca expozanti. Asta a fost șansa lor, spun ei, uitându-se în urmă. Deși costa foarte mult participarea la un astfel de târg, era necesară prezența pentru a te lua în serios furnizorii și pentru a cunoaște clienți noi. Acolo au dobândit cunoștințe noi, au făcut schimb de know-how și au învățat cum să își facă produsele mai bune. Veneau de la târguri cu ”ochii deschiși”. Așa se face că după participarea la un târg din Germania, Cătălin s-a întors acasă cu gândul că afacerea lor are un potențial fantastic și poate să crească. Doar că îi oprea ceva: mașina lor proprie de matlasat. Aici au apărut pentru prima dată în discuții fondurile europene și cât s-ar putea dezvolta cu ajutorul lor. S-au interesat și au aflat că era apel deschis pe Axa 2, Prioritatea 1. „Am zis că asta e șansa noastră! O mașină din Europa costa în jur de 100 mii euro, iar alea din China în jur de 20 mii. Am zis că dacă ne iese bine, dacă nu, cu contribuția noastră care trebuia să fie 20 mii euro cumpăram mașina din China și asta e. Măcar să încercăm. La momentul respectiv eram însărcinată și a trebuit să întrerup munca și să rămân acasă, la orizontală. Mi-am pus latopul pe burtă și am început să fac planul de afacere. Am primit schița planului de afaceri de la consultant și am așezat pe hârtie toate gândurile noastre, de la dezvoltare, la clienți și concurență. 80% din ce am scris acolo atunci, este și acum valabil. N-am să uit niciodată cum am scris acel plan de afaceri, cu măsuța de laptop pe burta care creștea. Și am tot scris, până în luna mai, până am născut”, își amintește Oana, cu bucurie în ochi. În noiembrie 2016 s-a depus proiectul, în noiembrie 2017 s-a semnat contractul și în august 2018 au avut utilajul de matlasare. Sunt niște date pe care amândoi le rețin cu mare precizie pentru că au trăit cu emoție fiecare etapă până la finalizarea proiectului. „Când au început să vină la vizite experții de la Agenția pentru Dezvoltare Regională Nord-Est, ne-am dat seama că se aprobă, simțeam cum ne apropiem. N-am să uit mirarea domnului care a venit prima dată la vizită. Aranjasem tot spațiul, calculat, în funcție de mașina de matlasat. Restul mașinilor de cusut le-am pus de jur împrejur, dar spațiul acela era gol. ”Și aici ce e?” ”Mașina de matlasat care trebuie să vină”, atât eram de încrezători”, spune Oana.

Antreprenorii Tatu spun că fondurile europene i-au ajutat foarte mult să se dezvolte, le-au dat aripi. Era vitală pentru ei acea mașină de matlasat și, deși multe cunoștințe i-au descurajat, au aplicat pentru finanțare. Valoarea totală a proiectului a fost de 720.000lei, iar asistența financiară nerambursabilă a fost de 507.000 lei. Și-au luat mașina de matlasat dorită și încă o mașină de cusut performantă. „Informațiile pe care le primeam din afară despre finanțările europene erau mai mult să ne descurajeze. Dar a mers foarte bine. A trebuit să facem o grămadă de dosare, dar atât timp cât respecți ce scrie acolo și faci tot ce trebuie, merge totul lin. Totul a fost foarte ok și corect. Ne-au ajutat mult cu sfaturi cei din ADR Nord-Est, am avut o comunicare foarte bună cu ei și am avut discuții constructive. Au fost răbdători și înțelegători și ne-au explicat când am avut nevoie. Au vrut mereu să ajute. Toate echipele care au venit în control au fost ok”, povestește Oana.  

Din România către America, via Piatra Neamț

Recent s-au mutat într-un sediu nou, mult mai mare și încăpător pentru producție. Au trecut de la „one man show” la 12 angajați și se declară echipă completă pentru o perioadă bună de timp. În acești ani, exporturile s-au concretizat în America, Marea Britanie, Spania, Belgia, Danemarca, Olanda, sunt în discuții cu o firmă mare din Canada și visează să intre pe piața din zonele arabe, Asia, Japonia. Cifra de afaceri e în continuă creștere, 4 milioane de lei în 2021 față de 1,3 milioane în 2019. Și piața din România merge surprinzător de bine. Au creat o comunitate foarte frumoasă pe Confort Merino, iar fiecare an a depășit așteptările pe partea de vânzări. În 2020, în plină pandemie, au creat un brand nou, Valeria Home, un magazin online disponibil la nivel mondial. Confort Merino țintește direct produsele din lână merinos, sub brandul Valeria Home se regăsesc produse pentru pat din materiale naturale, in, cânepă, mătase. Deși sunt la început de drum cu Valeria Home, vin comenzi din Grecia, Germania, Franța și America.

Cu ajutorul utilajului de matlasare au totul ”in house”, de la concept la atelierul de creație. Au atât de multã încredere în calitatea produselor lor, încât oferă o perioadã de 30 de zile în care produsele pot fi testate, iar dacă acestea nu sunt după așteptări, le înlocuiesc sau se returnează suma achitatã.    

Soții Tatu spun că ar aplica oricând, din nou, la un proiect pe fonduri europene. „Fondurile europene sunt extraordinar de bune. Cine a renunțat sau nu a aplicat ori i-a fost frică, ori nu s-a simțit pregătit. Într-adevăr, sunt dosare de făcut, dar dacă pentru tine contează foarte mult obiectivul final, nu mai contează. Noi aveam mare nevoie de acel utilaj, era singura noastră șansă și îl puteam obține doar prin fonduri europene”, mărturisește Oana. Cătălin spune că „foarte multe afaceri bune nu au abilitatea și capacitatea de a gândi un proiect cu finanțare de la UE. Ei ar putea să scaleze afacerea foarte ușor accesând fondurile. Sunt afaceri foarte bune, de familie, cu produse de foarte bună calitate, dar care sunt într-o stare latentă de dezvoltare. Trebuie identificate afacerile astea și atrase către fondurile europene”.

Reporter REGIO este o nouă inițiativă ADR Nord-Est, care are în prim-plan promovarea proiectelor de succes ale beneficiarilor noștri, proiecte care au reușit să iasă în evidență aducând plus valoare și impact în comunitate. Într-o perioadă în care predomină știrile negative, vă propunem spre lectură povești frumoase, dar adevărate, menite să întărească credința că „se poate”! Fii parte din poveste!

Ești beneficiar Regio? Lasă-ne să-ți spunem povestea.

Contactează-ne pentru detalii la info@adrnordest.ro

1
NOUTĂȚI SLIDER

Muzeul „Vasile Pogor” din Iași, restaurare de 6,4 milioane de lei prin REGIO

Luni, 21 martie, a avut loc evenimentul de finalizare a proiectului de restaurare a Muzeului „Vasile Pogor” din Iași. Proiectul a fost finanțat prin Programul Operațional Regional 2014-2020, Axa 5- Conservarea, protejarea, promovarea și dezvoltarea patrimoniului natural și cultural. Valoarea totală a proiectului este de 6,7 milioane lei, din care 6,4 milioane lei finanțare nerambursabilă.

Muzeul a fost reamenajat în jurul Societății Culturale „Junimea” și, atât prin mijloace clasice, cât și digitale de expunere, reconstruiește o imagine a istoriei locului, a casei și proprietarilor, a Iașilor de altădată și a atmosferei junimiste. Soluțiile arhitecturale și tehnice alese au urmărit îndeplinirea celor mai importante obiective prin redarea circuitului turistic a celor două încăperi semnificative prin vechimea lor, acoperite cu bolți „a vella”. A fost refăcută pardoseala de parchet decorativ în Sala Junimea, ușile au fost restaurate, iar tâmplăria ferestrelor a fost înlocuită. Elementele decorative ale fațadelor au fost restaurate de către specialiști. A fost reconfigurat accesul secundar pentru persoanele cu dizabilități și s-a inclus un lift interior care să faciliteze legătura pe verticală între spații. De asemenea, s-a reamenajat și parcul prin crearea unei zone destinate spectacolelor în aer liber.

Directorul Agenției pentru Dezvoltare Regională Nord-Est, Vasile Asandei, a participat la evenimentul de finalizare a proiectului și a menționat că „Este un muzeu de inimă pentru ieșeni și nu numai, un obiectiv foarte important pentru Programul Operațional Regional și pentru Consiliul Județean Iași. El este foarte bine realizat și m-am bucurat să văd că este o lucrare de foarte bună calitate. Nu pot decât să mă bucur și chiar am ținut să vin la acest eveniment pentru că este o ocazie să demonstrăm că aducem proiectele la final și ne putem bucura de ele. A fost o mare muncă cu cifre, proceduri, achiziții și documente. Această regiune este una cu multe nevoi, dar și cu multe oportunități. Ar trebui să reînnoim spiritul Junimiștilor și să ajutăm tinerii să-și dezvolte profesii, să rămână aici, în slujba societății”.

Aceasta este una dintre clădirile simbol ale Iașului și ale societății ieșene. Muzeul „Vasile Pogor” a fost printre primele case sau chiar prima casă particulară iluminată electric din orașul nostru. Descrie efervescența de cugetări și principii care s-au născut sub acest acoperiș. Aici a prins și a viețuit societatea Junimea și revista «Convorbiri Literare». Mă bucur că după foarte mulți ani avem posibilitatea să redeschidem acest frumos muzeu. Acești pereți păstrează 172 de ani de tradiții, de idei și decizii politice care au marcat destinul Iașului nu doar din punct de vedere cultural, literar, ci și administrativ și politic. Acești pereți au văzut evoluția acestui frumos oraș românesc, este un privilegiu să putem avea astăzi acest spațiu al creației”, a declarat Costel Alexe, Președintele Consiliului Județean Iași, în cadrul conferinței de presă.

„Casa cu ferestre luminate” din inima oraşului Iaşi este cea în saloanele căreia îşi dădeau întâlnire câteva dintre personalităţile care au marcat istoria României moderne: Maiorescu, Alecsandri, Xenopol, Conta, Caragiale, Eminescu, Slavici, Creangă şi mulţi alţii. Pe atunci, această casă aparţinea lui Vasile Pogor, unul dintre fondatorii celebrei societăţi literare „Junimea”, şi a găzduit nenumărate şedinţe junimiste. De-a lungul timpului Casa Pogor a îndeplinit mai multe roluri: locuinţă privată (familiile Pogor, Moruzzi, Brătianu), comandament militar, sediul unor instituţii de stat, iar în data de 26 decembrie 1972 a devenit Muzeul „Vasile Pogor” din cadrul Complexului Muzeistic Iaşi.

Muzeul „Vasile Pogor” se redeschide publicului din 22 martie, după o pauză de trei ani, cât au durat lucrările de restaurare.

DIZ pentru Republica Moldova-2-1
NOUTĂȚI SLIDER

Digital Innovation Zone – o poveste de succes în regiune, inițiată de ADR Nord-Est

Digital Innovation Zone a depus în luna februarie 2022 aplicația pentru o finanțare de 4 Mil. Euro, 100% nerambursabili, prin care să desfășoare activitățile suport specifice procesului de transformare digitala a companiilor și instituțiilor publice din Regiunea Nord-Est.

Digital Innovation Zone este primul hub de inovare digitală în Regiunea Nord-Est, o inițiativă de jos în sus, promovată de Agenția pentru Dezvoltare Regională Nord-Est încă din iunie 2019, care pe baza angajamentului mai multor entități publice și private din regiune, cu experiență în inovarea la scară și soluții digitale, a devenit o structură recunoscută la nivel european.

Scopul principal al hub-ului este de a oferi IMM-urilor și instituțiilor publice sprijin și acces la o rețea largă și diversă de resurse tehnologice, digitale și de finanțare pentru digitalizarea, automatizarea și furnizarea de servicii și produse inovatoare. Tehnologia de bază promovată de DIZ este Artificial Intelligence cu aplicabilitate în Manufacturing și Health.

În aprilie 2016, Comisia Europeană a lansat Strategia europeană de digitalizare a industriei (DEI) pentru a consolida competitivitatea UE în domeniul tehnologiilor digitale, alocând peste 100 milioane de euro pentru Digital Innovation Hub (DIH). Astfel, orice companie din Europa avea acces la un centru digital de inovare în proximitate. Până în 2019, în România, la nivel național existau doar 4 DIH-uri, din care doar 2 funcționale, înscrise pe harta europeană. În Regiunea Nord-Est nu exista niciunul.   

În iunie 2019, în cadrul unui eveniment organizat de ADR Nord-Est, s-a lansat pentru prima dată ideea înființării primului Digital Innovation Hub. Parte din cei prezenți la acest eveniment, reprezentanți ai mediului privat, academic, ONG-uri și instituții publice, au devenit membri fondatori Digital Innovation Zone în Regiunea Nord-Est.

Au urmat 6 luni de întalniri, workshopuri și întrevederi cu stakeholderi relevanți din regiune pentru a contura această idee și a crea structura, astfel:

  • Identificarea nevoilor grupului țintă
  • Definirea Value Proposition
  • Stabilirea formei de organizare
  • Identificarea partenerilor strategici

Astfel, în  decembrie 2019, s-a oficializat această inițiativă prin semnarea Asocierii în participațiune între membrii fondatori, iar până în februarie 2020 s-au semnat Acorduri de adeziune cu toate cele 6 universități din regiune, 3 camere de comerț, AJOFM Iași și alte companii private din domeniul IT. În martie 2020, după 2 luni de muncă intensă, Regiunea Nord-Est a fost inclusă pe harta europeană a DIH-urilor, în catalogul JRC, prin ADR Nord-Est

Deși pandemia ne-a încurcat planurile de organizare a evenimentului de lansare din martie 2020, ne-am adaptat noilor condiții și am reușit să facem lansarea oficială pe 4 iunie 2020, într-un eveniment online care s-a bucurat atât de participarea unor personalități din domeniul digitalizării și al fondurilor europene, cât și de prezența a peste 100 de participanți în sala virtuală și peste 5.000 de spectatori pe canalele de social media.

Primul proiect pilot a fost lansat în februarie 2020 și a asistat mai multe companii din regiune printr-un amplu proces de transformare digitală.  Trei dintre acestea  au identificat și accesat, cu ajutorul specialiștilor din DIZ, finanțări dedicate digitalizării în cadrul proiectului CHANGE2TWIN.

În noiembrie 2020 este selectat de Autoritatea pentru Digitalizarea României, ca HUB regional reprezentativ pentru competiția europeană a EDIH (European Digital Innovation Hubs) din programul Europa Digitală.

Digital Innovation Zone (DIZ) în calitate de DIH regional, este o structură de tip One-Stop-Shop care sprijină companiile și administrația din regiune, să devină mai competitive oferind acces la 4 tipuri de servicii suport: acces la ecosistemul de inovare internațional, formarea de competețe digitale, testare înainte de investiție și acces la finanțare.

În calitate de leader TIC în RIS3, Digital Innovation Zone contribuie la implementarea Strategiei de Specializare Inteligentă a Regiunii Nord-Est. Își asumă lidership-ul în domeniul specializării IT&C prin stabilirea direcțiilor de dezvoltare prin inovare, identificarea și implementarea proiectelor specifice, dar și ca un facilitator transversal pentru alte domenii prioritare de specializare din Regiunea Nord-Est: producție (agroalimentare, biotehnologie, text și materiale noi),energie și mediu), sectorul sănătății, prin implicarea activă în procesul de transformare digitală.

De asemenea, contribuie la stabilirea direcțiilor de finanțare în zona digitală, organizarea de ateliere de descoperire antreprenorială (EDP) pentru sectorul IT, definirea unei strategii de digitalizare pentru regiune.

Astăzi, Digital Innovation Zone este o structură complexă și completă, un ecosistem cu toate componentele necesare pentru a susține procesul de transformare digitală a companiilor și instituțiilor publice din regiune.

Ecosistemul național este alcătuit din:

  • Orchestrator – membrii fondatori și partenerii de proiect DIZ
  • CDI și ACADEMIA
  • Furnizori de soluții și servicii specializate
  • Grupul țintă: companii și administrația publică din domeniile industriei producătoare și sănătate.

Ecosistemul internațional este reprezentat de:

  • Rețeaua de hub-uri europene
  • Alte rețele europene (ex: EEN, I4MS, EIT, DIHNET.eu, Vanguard Initiative, ERRIN, EURADA, etc)
  • Coridoarele create

ADR Nord-Est, prin susținerea și creditarea grupului de inițiativă, a avut cel mai important rol în înființarea acestei structuri și, mai ales, în garantarea capacității și a credibilității Digital Innovation Zone.

14032022_roreg
NOUTĂȚI SLIDER

Asociația ROREG a finalizat cele 8 Portofolii de Proiecte pentru perioada 2021-2027

Asociația Agențiilor pentru Dezvoltare Regională din România – ROREG, în cadrul proiectului „Sprijin pentru eficientizarea gestionării și implementării FESI la nivelul autorităților publice locale de la nivelul orașelor, municipiilor și județelor din România„, a elaborat 8 portofolii regionale de proiecte pentru perioada 2021 – 2027. Acestea conțin proiecte ale Autorităților publice locale din zona urbană pentru cel puțin 3 dintre viitoarele obiective de politică aferente perioadei 2021 – 2027.

În plus portofoliile de proiecte includ propunerile de la fiecare Agenție pentru Dezvoltare Regională care deține la momentul actual un portofoliu conturat pentru OUG 88/2020 din 27 Mai 2020 privind instituirea unor măsuri, precum și acordarea unui sprijin financiar pentru pregătirea portofoliului de proiecte în domeniul 5D. Cele 8 portofolii împreună cu o scurtă prezentare a acestora pot fi regăsite mai jos.

Prezentare 2021-2027 POAT Descarcă
Portofoliu de proiecte – General Descarcă
Portofoliu de proiecte – Regiunea Nord-Est Descarcă
Portofoliu de proiecte – Regiunea Sud-Est Descarcă
Portofoliu de proiecte – Regiunea Sud-Muntenia Descarcă
Portofoliu de proiecte – Regiunea Sud-Vest Oltenia Descarcă
Portofoliu de proiecte – Regiunea Vest Descarcă
Portofoliu de proiecte – Regiunea Nord-Vest Descarcă
Portofoliu de proiecte – Regiunea Centru Descarcă
 
3
NOUTĂȚI SLIDER

Un omagiu adus culturii în inima Municipiului Iași – Restaurarea Palatului Braunstein

18,7 milioane de lei, finanțare nerambursabilă, au dat „viață” clădirii-emblemă a Municipiului Iași, Palatul Braunstein. Finalizarea unuia dintre cele mai spectaculoase proiecte finanțate din fonduri europene, „Consolidarea și refuncționalizarea Palatului Braunstein”, a fost marcată luni, 14 martie, printr-o conferință de presă, eveniment la care a participat și directorul ADR Nord-Est, Vasile Asandei.  

Când am intrat în Palatul Braunstein, un coleg mi-a spus cum arăta clădirea înainte de modernizare. Atunci mi-au venit în minte două versuri ale lui Tudor Arghezi: «Din bube, mucegaiuri și noroi / Iscat-am frumuseți și prețuri noi». Ceea ce era de mult timp o rană pe obrazul Municipiului Iași s-a transformat într-o bijuterie și mă bucur să văd din nou că Programul Operațional Regional și efortul autorităților de la nivel local, regional și național au transformat aceste ruine în bijuterii. Împreună readucem istoria la adevărata sa valoare. Mă bucur și că, într-o perioadă foarte dificilă a lumii de astăzi, când în jur vedem mai degrabă lucruri urâte și distrugeri, aducem o rază de lumină și punem în valoare astfel de monumente. Merită să mergem pe această cale și să continuăm să transformăm orașele noastre. În ultimii 15 ani Iașul s-a schimbat complet la față mai ales finanțărilor europene, devenind un oraș modern, frumos, în care merită să trăiești”, a spus Vasile Asandei.

     

Primarul Municipiului Iași, Mihai Chirica, a mulțumit public directorului ADR Nord-Est și a declarat că „Palatul Braunstein și-a recăpătat demnitatea și strălucirea grație fondurilor europene. De acum contează foarte mult ce vom face aici. Este prima clădire reabilitată cu fonduri europene în care vrem să aducem cultura europeană laolaltă, aici, acasă, în Europa. Intenționăm ca monumentul să găzduiască centrele culturale francez, german și italian, dar și activități artistice emblematice. Prezența acestei clădiri la kilometrul zero al orașului, faptul că se regăsea în foarte multe fotografii de epocă, dar și faptul că a rezistat agresiunilor timpului au fost argumentele noastre cele mai importante pentru introducerea acesteia într-un proiect european de reabilitate, consolidare și refuncționalizare. A fost un proiect acceptat de ADR Nord-Est și de toată echipa de acolo și vreau să îi mulțumesc și pe această cale domnului director Vasile Asandei”.

Iubitorii de cultura, ieșeni sau turiști, vor fi principalii beneficiari ai acestui proiect. Pasionații de istorie, cultura, artă sau științe lingvistice vor beneficia de spații mediatice care sunt amplasate la etajele 1, 2 și 3. Pentru utilizatorii de produse culturale lingvistice vor fi create parteneriate cu principalele centre lingvistice de la nivelul orașului, Centrul Cultural Francez, British Council, Centrul Cultural German, în vederea realizării de activități comune. De asemenea, spatiile expoziționale vor fi destinate cu preponderență activităților artistice având în vedere că, la momentul de față, în Iași există un număr redus de astfel de spații pentru tinerii artiști.

Restaurarea Palatului Braunstein s-a făcut în concordanță cu principiile de intervenție asupra monumentelor istorice, iar refacerea finisajelor interioare și exterioare s-a executat cu materiale specifice monumentelor eclectice cu influente art-nouveau de la începutul secolului XX. De asemenea, refuncționalizarea obiectivului de patrimoniu a presupus recompartimentarea interioară în vederea schimbării funcțiunii sale actuale mixte din comerț și spațiu expozițional în funcțiune culturală (mediateca și spatii expoziționale, galerie de artă, auditorium).

Proiectul a fost cofinanţat prin Programul Operațional Regional 2014 – 2020, Prioritatea de investiții 5.1 „Conservarea, protejarea, promovarea și dezvoltarea patrimoniului natural și cultural”. Valoarea totală a proiectului a fost de 22,9 milioane lei, din care asistența financiară nerambursabilă 18,7 milioane lei.

Palatul Braunstein va putea fi vizitat gratuit, în fiecare sfârșit de săptămână, între orele 10.00 și 15.00, în grupuri organizate care vor beneficia de sprijin de specialitatea din partea personalului Muzeului Municipal „Regina Maria”.

colegiul-de-informatica-sursa Municipiul Piatra Neamt
NOUTĂȚI SLIDER

Investiții REGIO pentru creșterea eficienței energetice în două licee din Piatra Neamț

Două licee din Piatra Neamț, Colegiul Național de Informatică și Liceul de Arte ”Victor Brauner”, vor beneficia de investiții majore pentru creșterea eficienței energetice, prin Programul Operațional Regional 2014-2020.

Contractele de finanțare pentru cele două proiecte depuse de Municipiul Piatra Neamț s-au semnat în data de 9 martie si au o valoare totală de peste 11 milioane de lei, din care 98% reprezintă contribuție din FEDR.

Peste 1.500 de elevi și cadre didactice vor beneficia de aceste investiții atât de necesare în infrastructura educațională nemțeană.

Lucrările se vor concentra pe reabilitarea termică a celor două clădiri, modernizarea sistemului de furnizare a apei calde, instalarea unor sisteme alternative de producere a energiei, precum pompe de căldură, panouri solare și panouri fotovoltaice și modernizarea instalației de iluminat. Durata de implementare este de 20 de luni pentru Colegiul Național de Informatică, respectiv 14 de luni pentru Liceul de Arte ”Victor Brauner”.

Proiectele au fost depuse de Municipiul Piatra Neamț, pe Axa 3 ”Sprijinirea tranziției către o economie cu emisii scăzute de carbon”, Prioritatea 1 ” Sprijinirea eficienței energetice, a gestionării inteligente a energiei și a utilizării energiei din surse regenerabile în infrastructurile publice, inclusiv în clădirile publice și în sectorul locuințelor”.

Loc de joaca
NOUTĂȚI SLIDER

Inspirație de la Municipiul Suceava: când educația este o prioritate pentru comunitate, REGIO este o soluție!

Două proiecte de interes pentru comunitate s-au finalizat înainte de termen, în municipiul Suceava, la începutul acestui an. Este vorba despre construirea grădiniței din cartierul Burdujeni Sat și reabilitarea Colegiului Tehnic “Petru Mușat”. În total, 745 de copii, elevi și preșcolari vor beneficia de condiții adecvate, atât de necesare pentru educația și viitorul lor, prin Programul Operațional Regional 2014-2020.

             

Primul proiect, ”Construirea grădiniței în cartierul Burdujeni Sat din Municipiul Suceava” cu o valoare totală de 3.167.500 lei, din care suma nerambursabilă este de 2.808.600 lei, s-a finalizat mai devreme cu 4 luni. A fost un proiect necesar cartierului Burdujeni Sat, având în vedere că numărul familiilor tinere este în creștere aici, prin urmare și numărul copiilor. În acest cartier exista o singură grădiniță, într-o clădire construită în 1911, care nu îndeplinea normele tehnice, sanitare și educaționale și nici nu putea acoperi cererea din zonă. Astfel, tinerele familii erau nevoite să facă naveta spre alte grădinițe, din cartiere învecinate, pentru a asigura micilor preșcolari acces la educație timpurie. Din această perspectivă, proiectul contribuie și la sprijinirea părinților, economisind timp și resurse, grădinița nouă aducând numeroase beneficii, atât părinților, cât și celor 80 de copii care vor beneficiar în mod direct de un spațiu modern și primitor, în care vor putea învăța și se vor putea juca.

             

Al doilea proiect, ”Reabilitarea și echiparea infrastructurii educaționale a Colegiului Tehnic Petru Mușat” a fost finalizat cu 9 luni mai devreme decât termenul estimat și vine în întâmpinarea celor 665 de elevi care acum învață în condiții optime. Valoarea totală a proiectului este de 5.600.000 lei, din care 5.250.000 este valoarea nerambursabilă.

Colegiul a fost termoizolat pe exterior, a fost reabilitat funcțional și modernizat din punct de vedere al instalațiilor și echipamentelor, s-a restaurat fațada clădirii, au fost refăcute tencuielile interioare, pardoselile, ușile și ferestrele și au fost înlocuite instalațiile electrice, termice și sanitare. Au fost instalate inclusiv panouri fotovoltaice și instalații necesare pentru reducerea consumului de energie al clădirii. S-a dotat școala cu echipamente didactice, mobilier didactic nou, echipamente IT și s-au creat facilitați speciale pentru persoanele cu dizabilități. Așadar, Colegiul Tehnic Petru Mușat a căpătat o alta înfățișare, iar acum își primește elevii în condiții optime.

Colegiul Tehnic Petru Mușat este primul din cele 4 colegii tehnice ale municipiului pentru care a fost depus un proiect pentru reabilitare, municipalitatea asumându-și ca pentru celelalte 3 colegii tehnice să implementeze proiecte de modernizare similare. Un astfel de proiect complementar, finanțat tot prin REGIO cu o finanțare nerambursabilă de 5 milioane lei, vizează consolidarea, reabilitarea și modernizarea Colegiului Tehnic de Industrie Alimentară Suceava.

O parte semnificativă dintre elevii acestor colegii tehnice provin din medii defavorizate, iar de-a lungul timpului s-a observat o rată crescută a abandonului școlar. Această investiție substanțială din fonduri europene va contribui la diminuarea abandonului școlar, la creșterea ratei de absolvire și va asigura accesul la o educație de calitate și echitabilă pentru elevi, inclusiv pentru cei cu nevoi speciale.