Descoperiti Regiunea Nord-Est

Misiunea noastra

ADR este un generator de dezvoltare economico-sociala a Regiunii Nord-Est. ADR elaboreaza si promoveaza strategii, atrage resurse, identifica si implementeaza programe de finantare si ofera servicii pentru stimularea cresterii economice durabile, a parteneriatelor si spiritului antreprenorial.

Surse de finantare

Viziteaza pagina web dedicata Regio in Regiunea Nord-Est!

Evenimente

Esti aici: ADR Nord-Est

31 decembrie 2009 – Pescuit: intrarea in vigoare a unui nou sistem pentru controlul mai eficient al pescuitului si pentru combaterea pescuitului ilegal

La 1 ianuarie 2010 va intra in vigoare un ansamblu de norme noi, mai stricte de consolidare a sistemului de control al politicii comune a Uniunii Europene in domeniul pescuitului Aceste norme vor oferi Uniunii Europene si statelor membre UE instrumente noi si puternice nu numai pentru a proteja resursele marilor si oceanelor noastre de operatorii lipsiti de scrupule, dar si pentru a proteja mijloacele de existenta ale pescarilor corecti are ar fi altfel expusi unei concurente neloaiale. Bazat pe excluderea posibilitatii tratamentului preferential pentru anumite tari si pe descurajarea oricarei tentative de frauda deoarece nimeni nu va putea ramane nepedepsit in urma unei nereguli, noul sistem le va permite tuturor pescarilor sa isi exercite meseria in conditii similare, promovand astfel o cultura a respectului normelor in sectorul pescuitului.
Noul cadru este format din trei regulamente distincte, dar legate intre ele: un regulament pentru combaterea pescuitului ilegal, nedeclarat si nereglementat (Regulamentul INN – Regulamentul (CE) nr. 1005/2008 din 29 septembrie 2008), un regulament privind autorizatiile pentru activitatile de pescuit ale navelor de pescuit comunitare in afara apelor comunitare (Regulamentul (CE) nr. 1006/2008 din 29 septembrie 2008) si un regulament de stabilire a unui sistem comunitar de control pentru asigurarea respectarii reglementarilor politicii comune in domeniul pescuitului (Regulament privind controlul).
Exprimandu-si satisfactia fata de intrarea in vigoare a noilor reglementari, Comisarul European pentru Afaceri Maritime si Pescuit, Joe Borg a declarat: „A fost o vreme cand o minoritate de pescari fara scrupule si-au dat seama ca pot, in mod repetat, interpreta legile dupa bunul plac– sau chiar ca e posibil pur si simplu sa le incalce – ramanand nepedepsiti. Noul cadru de control al pescuitului pune capat acestei situatii.”
Eficacitatea oricarei strategii politice depinde in mare masura de modul in care este pusa in aplicare. In cazul politicii comune in domeniul pescuitului, sistemul de punere in aplicare s-a dovedit pana in prezent ineficient, costisitor, complicat si lipsit de eficacitate.
In acelasi timp, practicile pescuitului ilicit reprezinta la nivel global aproximativ 10 miliarde  de euro pe an, ceea ce inseamna ca pescuitul ilegal, nedeclarat si nereglementat (INN) ajunge sa fie cea de a doua sursa importanta de produse pescaresti din lume. UE reprezinta o piata atractiva pentru operatorii INN, avand in vedere ca cererea de produse de calitate superioara este mare si astfel, din cauza unor carente flagrante in ceea ce priveste mecanismele de stabilire a originii produselor si de identificare a vaselor de pescuit, trasabilitatea capturilor INN poate fi modificata usor (de exemplu, prin prelucrare).
Pentru a raspunde acestor provocari, Comisia a propus in 2007/2008 o reforma radicala a sistemului de control al pescuitului in UE, precum si introducerea unor reglementari care sa stopeze pescuitul INN la nivel global.

Combaterea pescuitului ilegal
Noul Regulament INN prevede certificarea si trasabilitatea originii tuturor produselor pescaresti marine comercializate in UE, punand astfel capat introducerii pe piata europeana a produselor care provin din pescuitul ilegal. Multumita unui sistem cuprinzator de certificare a capturilor, va exista garantia trasabilitatii, in orice etapa a procesului, a cantitatilor de peste capturate, debarcate, introduse pe piata si vandute – de la plasa de pescuit la consumator.
Pentru a combate in mod eficient incalcarile, regulamentul introduce si un sistem armonizat de sanctiuni disuasive si proportionale cu infractiunile. Mai mult, s-a extins responsabilitatea resortisantilor UE, astfel incat acestia pot fi deferiti justitiei in tara de origine, indiferent de locul de pe glob unde isi desfasoara activitatea.
In octombrie, Comisia a stabilit norme de aplicare (Regulamentul (CE) nr. 1010/2009 al Comisiei din 22 octombrie 2009) care ar trebui sa faciliteze trecerea partilor implicate la noul sistem. Din 2008 Comisia a organizat seminare si sesiuni de informare pentru a sprijini tarile care nu sunt membre ale UE sa se adapteze la noile cerinte.

Pescuit responsabil in afara UE
Regulamentul privind autorizatiile pentru activitatile de pescuit, in vigoare din octombrie 2008, stabileste un cadru unic, coerent pentru navele comunitare care desfasoara activitati de pescuit in afara apelor comunitare in cadrul acordurilor de parteneriat in domeniul pescuitului, al conventiilor semnate cu organizatiile regionale de gestionare a pescuitului sau al intelegerilor private cu tari terte. UE ofera astfel un bun exemplu de gestionare sanatoasa la nivel international si isi demonstreaza hotararea de a proteja marile si oceanele din intreaga lume.

Noul Regulament privind controlul consolideaza sistemul de trasabilitate introdus de Regulamentul INN prin utilizarea unor tehnologii moderne in vederea trasabilitatii produselor pescaresti in fiecare etapa a lantului de comercializare. Acest sistem de control mai simplu, mai echitabil, mai eficace si mai putin costisitor va aduce in final beneficii tuturor celor implicati, de la administratiile publice la operatori si la consumatori.

Pana in prezent, pentru incalcarea legilor existau pedepse diferite de la o tara la alta, sectorul pescuitului fiind astfel lipsit de conditii echitabile de concurenta, ceea ce permitea operatorilor sa profite de sisteme diferite de sanctiuni. De acum inainte insa, aceeasi incalcare va face obiectul aceleiasi sanctiuni, indiferent de locul unde a fost comisa si indiferent de nationalitatea pescarului sau de pavilionul navei. In plus, noul regulament introduce un sistem de puncte pentru infractiunile grave prin care contravenientilor li se poate ridica licenta de pescuit.

Informatii suplimentare:
http://ec.europa.eu/fisheries/cfp/external_relations/illegal_fishing_en.htm
http://ec.europa.eu/fisheries/cfp/control_enforcement/reform_control_en.htm
http://ec.europa.eu/fisheries/cfp/external_relations_en.htm
MEMO/09/ 571

21 decembrie 2009 – Campania UE in favoare unei alimenta tii sanatoase: jocul online „Goana dupa comoara” ajunge la final

Tinerii europeni din UE 27 sunt invitati sa isi testeze cunostintele despre o dieta echilibrata si un stil de viata sanatos, sa redescopere avantajele fructelor, legumelor si lactatelor si sa incerce sa castige premii extraordinare constand in articole sportive si in obiecte care tin de obiceiurile alimentare sanatoase. Data limita pana la care concurentii pot alerga dupa comoara este 31 decembrie 2009.
Lansata de comisarul Mariann Fischer Boel la 28 septembrie (a se vedea IP/09/1366 ) si avand mottoul „Savureaza, bea si fa miscare”, site-ul web prezinta o echipa de personaje intruchipand fructe, legume si lactate savuroase si sportive care le spun scolarilor povesti despre alimente.
„Goana dupa comoara ” consta in opt runde a cate doua intrebari al caror raspuns poate fi aflat de pe site-ul web cu ajutorul „Echipei savorilor”. Copiii si adolescentii cu varsta sub 16 ani pot participa si pot castiga cadouri simpatice, cum ar fi biciclete mountain bike, masini de facut suc sau iaurt ori un set complet de ping-pong, pentru a incepe plini de energie anul 2010 .

Pentru mai multe informatii:
Campania „Echipa savorilor”:
http://ec.europa.eu/agriculture/tasty-bunch/index_ro.htm
„Goana dupa comoara”:
http://ec.europa.eu/agriculture/tasty-bunch/treasure-hunt/index_ro.htm
La adresa urmatoare poate fi consultat un dosar de presa audiovizual actualizat:
http://ec.europa.eu/agriculture/tasty-bunch/press-corner/index_ro.htm?press=audiovisual#press-audiovisual

14 decembrie 2009 – Europenii manifesta un optimism moderat cu privire la situatia economica, in schimb continua sa fie ingrijorati cu privire la somaj – Eurobarometrul 2009, editia de toamna

Primele rezultate ale ultimului sondaj Eurobarometru arata ca, pentru europeni, somajul reprezinta principala problema din tara lor, in timp ce ingrijorarea cu privire la situatia economica s-a atenuat usor. Totusi, majoritatea continua sa creada ca punctul culminant al crizei inca nu a trecut. In conditiile in care G20 si FMI au impulsionat redresarea economica, populatia considera ca guvernele nationale si Uniunea Europeana sunt cele mai in masura sa intreprinda actiuni impotriva efectelor crizei.
„Cetatenii au indicat in mod limpede ca locurile de munca reprezinta principala lor ingrijorare, iar UE trebuie sa continue sa-si concentreze intreaga atentie si sa se angajeze pe deplin in rezolvarea problemelor generate de criza” a afirmat Margot Wallström, vicepresedinta a Comisiei Europene, responsabila cu relatiile institutionale si strategia de comunicare.
Majoritatea europenilor (54%, cu 7 puncte mai putin fata de perioada mai – iunie 2009) cred ca impactul maxim al crizei asupra locurilor de munca inca nu s-a produs, iar 38% dintre ei cred ca acest a a trecut deja. Aceasta cifra este cu zece puncte mai mare decat cea din sondajul precedent.
Aceeasi tendinta pozitiva fata de primavara lui 2009 poate fi observata in privinta evolutiei situatiei economice din UE in urmatoarele douasprezece luni: 30% (+ 6) dintre europeni cred ca in urmatoarele douasprezece luni situatia va fi mai buna, 38% (-) cred ca va fi stationara, iar 21% (- 7) cred ca se va inrautati. 11% (+ 1) nu stiu.
In privinta viitorului economiei mondiale, au fost exprimate opinii la fel de optimiste: 29% (+ 5) cred ca in urmatoarele douasprezece luni situatia va fi mai buna, 36% (-) cred ca va fi stationara, iar 24% (- 6) cred ca se va inrautati. 11% (+ 1) nu stiu.
In ceea ce priveste economia nationala, tendinta pozitiva este mai moderata. Un procent mai mare dintre europeni considera ca situatia generala a economiei din tara lor va fi stationara (37%, + 1) sau se va inrautati (31%, - 3), spre deosebire de un procent mai mic care considera ca se va ameliora (28%, +3). 4% (- 1) nu stiu.
Majoritatea (51%, + 2) considera somajul ca fiind cea mai importanta problema actuala din tara lor. Pe locul doi se afla situatia economica (40%, - 2), urmata de inflatie (19%, - 2), care ocupa locul trei impreuna cu infractionalitatea (19%, + 3). La nivel personal, inflatia (38%, stationar), situatia economica (26%, stationar) si somajul (20%, - 1) raman cele mai importante probleme.
Atat Uniunea Europeana (22%, + 2), cat si guvernele nationale (19%, + 7) sunt percepute ca fiind cele mai in masura sa contracareze criza. Ele sunt urmate indeaproape de G20 (18%, - 2), care in primavara a pierdut pozitia a doua in favoarea guvernelor nationale.
Europenii percep stimularea cercetarii si inovarii din industria europeana (31%), sprijinirea productiei ecologice de bunuri si servicii (30%), sprijinirea agriculturii (27%) si incurajarea infiintarii de intreprinderi (25%) ca fiind modalitatile principale de stimulare a cresterii intr-o maniera sustenabila.
Indicatorii tendintei privind increderea in institutiile europene sunt stabili. In ansamblu, 50% (+ 2) dintre cetatenii UE au incredere in Parlamentul European, in timp ce 33% (- 3) manifesta lipsa de incredere. 46% (+ 2) au incredere in Comisia Europeana, iar 32% (- 2) manifesta lipsa de incredere.
Majoritatea europenilor (53%, stationar) continua sa creada ca apartenenta tarii lor la UE este un aspect pozitiv, in timp ce 57% (+ 1) cred ca tara lor a beneficiat de pe urma statutului de membra a UE.
Fata de editia de toamna 2007, perceptia asupra democratiei pare sa se fi inversat. 53% (- 5) se declara satisfacuti de modul in care functioneaza democratia in tara lor, cifra fiind de 54% (+ 2) in privinta Uniunii Europene. In urma cu doi ani, modul in care functioneaza democratia la nivel national (58%) a fost considerat mai satisfacator decat la nivel UE (52%).
Acest sondaj „Eurobarometru standard” a fost efectuat pe baza de interviuri fata in fata de catre TNS Opinion & Social. Au fost intervievate 30 238 de persoane, in perioada 23 octombrie – 18 noiembrie 2009. Sondajul „Eurobarometru standard” este efectuat de doua ori pe an, primavara si toamna.

Primele rezultate sunt disponibile adresa:
http://ec.europa.eu/public_opinion/index_en.htm
http://ec.europa.eu/public_opinion/index_fr.htm

02 decembrie 2009 - Tratatul de la Lisabona – un nou inceput pentru Uniunea Europeana

Drumul a fost lung, insa, pe 1 decembrie 2009, Tratatul de la Lisabona a intrat in sfarsit in vigoare si odata cu el, o serie de schimbari majore la nivel institutional, menite sa rationalizeze procesul decizional si sa confere Uniunii Europene o mai buna reprezentare pe plan extern.
Considerat piatra de temelie a unei uniuni mai democratice, mai eficiente si mai transparente, tratatul incununeaza o lunga stradanie de a rescrie reglementarile interne ale Uniunii Europene, nevoia acestei modificari facandu-se simtita odata cu extinderea din 2004.
„Tratatul de la Lisabona ii pune pe cetateni in centrul proiectului european”, a declarat presedintele Barroso. „Sunt foarte bucuros ca dispunem, in prezent, de institutiile necesare pentru a actiona si ca intram intr-o perioada de stabilitate.”
Acest moment de importanta cruciala a fost marcat printr-o ceremonie desfasurata la Lisabona, locul semnarii Tratatului in urma cu doi ani.
Pentru a intra in vigoare, era necesar ca toate statele membre sa il ratifice - proces care s-a incheiat nu cu mult timp in urma. In luna octombrie, alegatorii irlandezi s-au reintors la urne si de data aceasta au aprobat Tratatul. Presedintele ceh a renuntat, de asemenea, sa se opuna ratificarii si astfel ultimul obstacol a fost eliminat.
In pregatirea evenimentului, liderii Uniunii Europene s-au reunit, luna trecuta, pentru a atribui cele doua noi functii create de Tratat. Premierul belgian, Herman Van Rompuy, a fost desemnat primul presedinte al Uniunii Europene, iar comisarul Catherine Ashton a preluat postul de sef al diplomatiei.
In ceea ce il priveste pe dl Barroso, intrarea in vigoare a Tratatului ii va permite sa continue demersurile pentru alcatuirea noii Comisii, ai carei membri au fost nominalizati saptamana trecuta. De asemenea, alti 18 parlamentari europeni alesi in iunie conform regulilor prevazute de Tratatul de la Lisabona, isi pot lua in primire posturile in cadrul Parlamentului European.
Acesta este insa doar inceputul:
Pe langa multe alte schimbari, Tratatul redistribuie numarul voturilor de care beneficiaza statele membre si elimina dreptul de veto national in unele domenii. Prerogativele Comisiei sunt extinse, iar implicarea Parlamentului in procesul legislativ creste in mod semnificativ.
Cetatenii vor avea posibilitatea de a influenta direct politica Uniunii Europene, prin intermediul unui nou proces de inaintare a petitiilor. Carta drepturilor omului capata forta obligatorie.
Tratatul de la Lisabona modifica Tratatele de la Roma si Maastricht, oferind Uniunii Europene un nou cadru juridic si instrumentele necesare pentru a face fata provocarilor care apar intr-o lume din ce in ce mai interconectata.

Sursa: Comisia Europeana

23 noiembrie 2009 – Elevi cu aptitudini de traducatori vor concura pentru a treia oara

Pana la 3 000 de elevi din intreaga Europa, inclusiv din Kalix (Suedia, aproape de cercul polar), din Heraklion (Creta), din Saint Martin (arhipelagul Caraibelor) si din Paralimni (Cipru) isi vor testa gradul de cunoastere al limbilor straine in cadrul celui de-al treilea concurs Juvenes Translatores, organizat la data de 24 noiembrie. Concursul de traducere, al carui nume inseamna in latina „traducatori tineri”, se desfasoara simultan in toate scolile participante, intre orele 10 – 12 ora Bruxelles-ului (GMT+1), sub supravegherea personalului din scolile respective.
„Concursul de traducere pentru tineri a devenit o oportunitate mult asteptata pentru a-si testa, in conditii reale, gradul de cunoastere a limbilor straine invatate in scoala si pentru a-si forma o perceptie despre munca unui traducator profesionist”, a explicat Leonard Orban, comisarul pentru multilingvism. „Am constatat, de asemenea, ca succesul obtinut in cadrul acestui concurs a incurajat unii concurenti sa se indrepte catre studii lingvistice. Aceasta este o veste buna, deoarece un studiu care urmeaza sa fie publicat in curand sugereaza ca locurile de munca in domeniul lingvistic sunt atractive si au un viitor stralucitor”, a afirmat comisarul Orban.
Concursul din acest an a fost lansat in luna septembrie, cand toate scolile gimnaziale interesate din UE au avut posibilitatea sa-si inregistreze participarea. Dintre toate acestea, printr-o procedura de selectare aleatorie, au fost alese 600 de scoli, numele lor fiind publicate pe site-ul dedicat concursului http://ec.europa.eu/dgs/translation/programmes/jt/selected/selected_schools_en.htm 
In ziua concursului, pana la 5 elevi (care trebuie sa aiba 17 ani) din fiecare scoala vor fi supusi unui test de traducere. Ei vor primi un scurt text prin e-mail in cursul diminetii si vor avea doua ore pentru a-l traduce, intr-o maniera cat mai cursiva posibil, dintr-o limba la alegerea lor, in orice alta limba oficiala a UE dintre cele 23 existente.
Dupa test, traducerile vor fi trimise Comisiei, unde traducatori din cadrul Directiei General Traduceri le vor evalua si le vor acorda note. Juriul concursului va alege cea mai buna traducere din fiecare stat membru si va publica numele castigatorilor pe site-ul dedicat concursului http://ec.europa.eu/translatores, la sfarsitul lunii ianuarie 2010.
Experienta concursurilor precedente arata ca, in general, profesorii apreciaza aceasta oportunitate de a promova invatarea limbilor straine. Elevilor le plac provocarile si aventura si se simt motivati stiind ca alti elevi din alte tari traduc acelasi text. Pe de alta parte, scolile considera ca limita de varsta este prea restrictiva, sperand ca mai multi elevi sa poata participa. Unii considera textul prea lung, iar altii doresc un timp mai lung pentru traducere.
La fel ca in anii precedenti, toti castigatorii beneficiaza de o excursie la ceremonia de la Bruxelles, pentru a-si primi premiul si pentru a intalni cativa traducatori din institutiile europene. Ramane de vazut daca aceasta oportunitate va avea un efect asupra planurilor lor de viitor.

Informatii suplimentare:
Site-ul internet al Juvenes Translatores: http://ec.europa.eu/translatores
DG Traduceri: http://ec.europa.eu/dgs/translation/

18 noiembrie 2009 - Campania pentru locuri de munca sanatoase dedicata evaluarii riscurilor a ajuns la final

„Intrucat peste 450 de europeni mor in fiecare zi din cauze legate de munca, sanatatea si securitatea la locul de munca nu pot fi privite ca un lux in aceste vremuri de criza economica”. Acesta a fost mesajul lui Jukka Takala, directorul Agentiei Europene pentru Sanatate si Securitate in Munca (EU-OSHA), cu ocazia incheierii ultimei runde a celei mai mari campanii pentru sanatate si securitate profesionala care a avut loc la 17 noiembrie.
La evenimentul de incheiere al campaniei, care s-a desfasurat la Bilbao, Spania, alaturi de Jukka Takala au participat Sven Otto Littorin, ministrul suedez al muncii (reprezentand presedintia suedeza a Consiliului UE), Celestino Corbacho, ministrul spaniol pentru ocuparea fortei de munca si imigratie, si Gemma Zabaleta, ministrul muncii in guvernul basc.
Ministrul suedez Sven Otto Littorin a afirmat ca „banii folositi pentru sanatatea si securitatea lucratorilor nostri reprezinta o investitie, nu o cheltuiala, avand in vedere ca 6% din PIB-ul european se pierd din cauza accidentelor in munca si problemelor de sanatate”. El a mai spus ca „programele de sanatate si securitate profesionala ne pot ajuta sa fim mai bine pregatiti pentru a face fata viitoarelor provocari ale dezvoltarii demografice si ale unei economii mondiale tot mai globalizate”.
Campania pentru locuri de munca sanatoase dedicata evaluarii riscurilor, care a fost organizata de EU-OSHA, a ajutat la sensibilizarea fata de evaluarea riscurilor ca piatra de temelie a gestionarii sanatatii si securitatii la locul de munca, precum si la identificarea bunelor practici pentru realizarea sa. Campania a aratat in mod clar ca o evaluare completa si periodica a riscurilor la locul de munca este ceva ce poate fi realizat de organizatii de orice marime in mod simplu si eficient. Intr-adevar, buna gestionare a securitatii profesionale trebuie vazuta ca o investitie, nu ca o cheltuiala – aduce castiguri in ceea ce priveste productivitatea sporita – si la fel trebuie inteleasa si sanatatea in munca.
Au fost anuntate rezultatele preliminare ale Anchetei europene la nivelul intreprinderilor privind riscurile noi si emergente (ESENER) care analizeaza in special numarul organizatiilor de diferite dimensiuni care realizeaza evaluarea riscurilor. Ancheta arata ca in ciuda obligatiei legale de a realiza periodic evaluari ale riscurilor, intre 10% si 15% dintre intreprinderile avand intre 10 si 15 angajati nu realizeaza inca o evaluare a riscurilor si nici macar o „verificare a locului de munca” mai neoficiala. Ancheta mai subliniaza faptul ca cu cat sunt mai mici intreprinderile, cu atat sunt mai mari sansele ca ele sa externalizeze evaluarea riscurilor la un prestator de servicii. De fapt, 40% din intreprinderile mici (10-19 angajati) contracteaza serviciile unui prestator extern, comparativ cu doar 17% din intreprinderile mari (250-499 angajati). In UE-27 peste o treime (36%) incheie un contract extern pentru evaluarea riscurilor si exista mari diferente intre tari.
In final, EU-OSHA a prezentat instrumentul sau gratuit de evaluare a riscurilor online (Online Risk Assessment, ORA), care va usura cu mult realizarea evaluarii riscurilor de catre intreprinderile mici si mijlocii (IMM-uri).

9 noiembrie 2009 – Uniunea Europeana comemoreaza caderea zidului Berlinului si reproduce efectul de domino

Astazi, presedintele Comisiei Europene si cel al Parlamentului European, sefi de stat si de guvern, precum si sute de mii de cetateni se reunesc pentru a sarbatori cea de-a douazecea aniversare a caderii zidului Berlinului, un eveniment unic in istoria contemporana si un moment hotarator pentru integrarea europeana.
Presedintele Barroso, care participa in aceasta seara la festivalul oficial „al libertatii” din fata portii Brandenburg din Berlin, a declarat: „Caderea zidului Berlinului reprezinta nu numai prabusirea totalitarismului in Europa centrala si de est, ci este si un simbol impresionant al reunificarii Germaniei si a intregii Europe. Data de 9 noiembrie 1989 a fost un moment in care totul parea posibil, marcat de fericire, de dorinta de libertate si de ideea unei revolutii pasnice. O zi cu adevarat istorica care mi-a adus aminte, in multe privinte, de revolutia portugheza din 1974 pe care am trait-o cand eram student, la 18 ani."
Anul 1989 a transformat Europa, iar caderea zidului Berlinului a fost una dintre cele mai marcante imagini simbolice ale timpurilor noastre”, a declarat Margot Wallström, vicepresedinta a Comisiei Europene, responsabila cu relatiile interinstitutionale si strategia de comunicare.
Sub deviza „Europa, unita si libera”, Comisia Europeana a organizat, de-a lungul anului, numeroase actiuni si evenimente la nivel national si european pentru a comemora caderea cortinei de fier. In seara aceasta, sute de mii de oameni sunt asteptati la Berlin pentru a participa la comemorarea caderii zidului Berlinului. Presedintele Comisiei Europene, José Manuel Barroso, se va afla printre ei si va tine un scurt discurs.
Elementul central al „festivalului libertatii” va fi un proiect artistic care reproduce efectul de domino al evenimentelor din 1989. Organizat de orasul Berlin, cu participarea Directiei Generale Comunicare a Comisiei si reprezentanta Comisiei la Berlin, 1 000 de piese uriase de domino aliniate pe o distanta de 1,2 km pe locul unde exista zidul Berlinului, de la Checkpoint Charlie la Reichstag, se vor prabusi astfel cum s-a prabusit zidul in urma cu 20 de ani. Piesele simbolice de domino au fost pictate peste tot in lume, mai ales de catre elevi, dar si de catre cateva persoane publice, inclusiv José Manuel Barroso, presedintele Comisiei Europene si Jerzy Buzek, presedintele Parlamentului European, care vor contribui la rasturnarea pieselor de domino la Berlin.

Pentru informatii suplimentare:
www.europa1989-2009.eu
http://www.mauerfall09.de/en/home.html

3 noiembrie 2009 – Previziunile de toamna 2009-2011: economia UE pe calea redresarii progresive

Conform previziunilor de toamna ale Comisiei, economia UE va iesi din criza in a doua jumatate a acestui an, desi pe 2009 in ansamblu se prevede totusi o scadere a PIB-ului cu aproximativ 4%. Se preconizeaza o redresare progresiva, PIB-ul urmand sa creasca, potrivit previziunilor, cu ¾% in 2010 si cu aproximativ 1½% in 2011. Relansarea pe termen scurt a activitatii economice este rezultatul imbunatatirii mediului extern si a conditiilor financiare, precum si al masurilor strategice puse in aplicare in domeniul fiscal si monetar. In continuare, exista o serie de factori care urmeaza sa diminueze cererea privata si, implicit, vigoarea redresarii. In special, conditiile pe piata fortei de munca vor ramane nefavorabile, rata somajului urmand sa atinga 10¼% in UE, potrivit prognozei. De asemenea, se preconizeaza o crestere a deficitului public, care va ajunge la 7½% din PIB in 2010, pentru a scadea apoi putin in 2011 datorita relansarii activitatii economice si sistarii treptate a masurilor temporare.
„Economia UE iese din criza. Acest fapt se datoreaza in buna parte masurilor ambitioase luate de guverne, de bancile centrale si de UE, care nu numai ca au prevenit colapsul sistemic, dar au si impulsionat redresarea. Mai sunt insa destule obstacole de depasit. Pentru a mentine impulsul si a asigura o redresare sustenabila, este esential sa implementam in intregime toate masurile anuntate si sa ducem la bun sfarsit procesul de asanare a sectorului bancar. De asemenea, trebuie sa incepem sa privim mai mult pe termen mediu si sa cautam cele mai bune metode de combatere a efectelor negative ale crizei asupra pietelor fortei de munca, asupra finantelor publice si asupra cresterii potentiale.”, a declarat Joaquín Almunia, comisarul pentru afaceri economice si monetare.
Dupa ce a trecut prin cea mai profunda, mai indelungata si mai extinsa criza din istoria sa, economia UE a ajuns la un punct de rascruce. In ultimele luni s-a observat o ameliorare sensibila a situatiei economice si a conditiilor financiare, datorata, in mare parte, masurilor de politica fiscala si monetara fara precedent care s-au luat. O serie de indicatori financiari au revenit la nivelurile anterioare crizei si incepe sa se reinstaureze increderea. De asemenea, s-au ameliorat perspectivele comerciale si de crestere economica la nivel mondial, in special in cazul economiilor de piata emergente. In acest context si avand in vedere ajustarea favorabila a stocurilor, se estimeaza ca in a doua jumatate a acestui an cresterea PIB-ului va reveni pe o traiectorie pozitiva in UE si in zona euro.

Perspective de redresare progresiva
Imbunatatirea perspectivelor pe termen scurt in UE si in exterior este, in parte, rezultatul unor factori temporari. O data cu estomparea efectului acestora in cursul anului 2010, activitatea mondiala va trece probabil printr-o perioada dificila. Prin urmare, conform estimarilor, cresterea exporturilor UE nu se va ameliora decat progresiv in perioada prognozata. De asemenea, cererea interna se va confrunta cu o serie de constrangeri. Avand in vedere utilizarea redusa a capacitatilor, perspectivele relativ anemice de crestere a cererii, progresul limitat al rentabilitatii si cresterea inca moderata a creditelor, se preconizeaza ca sectorul investitiilor nu se va redresa decat in 2011. Desi consumul privat s-a dovedit a fi un factor stabilizator in timpul recesiunii, in perioada urmatoare, gospodariile isi vor reduce cheltuielile din nevoia de a-si reface bugetele si din cauza perspectivelor nefavorabile de pe piata fortei de munca. Un alt factor restrictiv este impactul negativ estimat al crizei financiare asupra potentialului de productie. Astfel, conform prognozei, dupa o prima faza ascendenta, va avea loc o usoara incetinire a cresterii PIB-ului in UE si in zona euro, urmata de o revenire in a doua jumatate a anului 2010 si ulterior.

Piata fortei de munca si finantele publice sub presiune
Cu toate ca piata comunitara a fortei de munca s-a dovedit mai rezistenta in perioada crizei decat era de asteptat (in mare parte datorita masurilor de politica pe termen scurt, reformelor din trecut si mentinerii locurilor de munca in unele state membre), se preconizeaza o scadere mai accentuata a ratei de ocupare a fortei de munca in trimestrele urmatoare. Potrivit estimarilor, anul acesta va avea loc o scadere de aproximativ 2¼% a ratei de ocupare a fortei de munca, iar in 2010, o scadere suplimentara de 1¼%. Situatia in sectorul ocuparii fortei de munca se va stabiliza probabil progresiv spre sfarsitul anului 2010 si inceputul anului 2011, o data cu consolidarea redresarii.
Grav afectate au fost si finantele publice. Potrivit estimarilor, deficitul public se va tripla anul acesta in UE (atingand aproape 7% din PIB, fata de 2¼% in 2008) si va continua sa creasca, ajungand la aproximativ 7½% in 2010. Aceasta deteriorare a fost provocata, in parte, de functionarea stabilizatorilor automati si de masurile discretionare adoptate pentru a sprijini economia, dar reflecta si o scadere anormal de drastica a veniturilor, ca reactie la incetinirea cresterii economice. Se asteapta ca in 2011 deficitul sa scada putin sub pragul de 7% din PIB, datorita relansarii activitatii economice si sistarii masurilor temporare. Cu toate acestea, rata datoriei va continua sa creasca.

Inflatia se mentine moderata
Potrivit estimarilor, in UE si in zona euro inflatia va reincepe sa creasca de la nivelul foarte redus din prezent, dar se va mentine moderata in perioada prognozata Se preconizeaza ca, in medie, inflatia IAPC va depasi cu putin procentul de 1% in 2010, ajungand la aproximativ 1½% in 2011 in ambele zone. Cresterea preturilor la produsele de baza risca sa exercite presiuni ascendente asupra inflatiei, insa activitatea economica precara si majorarea nesemnificativa a salariilor ar trebui sa aiba un efect moderator.

Incertitudinile persista
In contextul iesirii din criza, perspectivele economice europene sunt foarte incerte si supuse unor riscuri deloc neglijabile, dar in mare masura echilibrate. Procesul de redresare ar putea surprinde prin amploarea sa, daca masurile strategice vor contribui intr-un mod mai eficient decat s-a presupus la consolidarea sistemului financiar si la ameliorarea climatului de incredere sau daca cererea la nivel mondial va creste peste asteptari. Pe de alta parte, criza fortei de munca si constrangerile din sectorul investitiilor ar putea exercita un impact mai puternic decat era de asteptat. Mai mult, este posibil ca sectorul bancar, sub rezerva corectarii propriului bilant, sa nu poata sprijini eficient redresarea economica. Riscurile care planeaza asupra prognozei de inflatie sunt, de asemenea, in mare masura echilibrate.

Tabelele si documentul integral referitoare la previziuni sunt disponibile la adresa:     
http://ec.europa.eu/economy_finance/thematic_articles/article16051_en.htm

27 octombrie 2009 – 9 europeni din 10 doresc sa se treaca urgent la actiune impotriva saraciei

73% dintre europeni considera ca saracia este o problema larg raspandita in tara lor, in timp ce 89% doresc actiuni urgente din partea guvernelor lor pentru a solutiona aceasta problema. Acestea sunt principalele rezultate ale unui sondaj Eurobarometru care ilustreaza atitudinile fata de saracie si excluziunea sociala, prezentate astazi de catre Comisia Europeana. Sondajul este prezentat in anticiparea Anului european al luptei impotriva saraciei si excluziunii sociale 2010.
„Aceste rezultate demonstreaza ca europenii sunt foarte constienti de problemele legate de saracie si de excluziunea sociala cu care se confrunta societatea contemporana si doresc sa vada o actiune mai sustinuta in combaterea lor”, a afirmat Vladimír Špidla, comisarul european pentru afaceri sociale. „In timp ce majoritatea oamenilor considera ca guvernul lor este principalul responsabil in aceasta privinta, trei sferturi dintre cetateni asteapta in acelasi timp ca Uniunea Europeana sa isi asume un rol important. Anul european viitor ne va oferi ocazia perfecta pentru a plasa lupta impotriva saraciei in centrul atentiei, pe intregul teritoriu al Uniunii Europene”.
Prezentand imaginea sumbra a celor aproape 80 de milioane de persoane - respectiv 16% din populatia Uniunii Europene - care traiesc sub pragul saraciei si care se confrunta cu serioase dificultati in privinta accesului la un loc de munca, la locuinta, la servicii sociale si financiare, sondajul de fata evidentiaza multiplele aspecte ale saraciei si excluziunii sociale.
Cetatenii Uniunii Europene sunt pe deplin constienti de existenta saraciei si a excluziunii sociale, 73% dintre ei considerand ca saracia este larg raspandita in tarile lor respective.
Rata ridicata a somajului (52%) si remuneratia insuficienta (49%) sunt explicatiile „societale” cele mai des mentionate pentru saracie, alaturi de prestatiile sociale si pensiile insuficiente (29%), precum si de costul excesiv al unor conditii de locuire decente (26%). Pe de alta parte, lipsa educatiei, a formarii si a competentelor profesionale (37%), precum si saracia „mostenita" (25%) si toxicomania (23%) sunt cele mai des invocate cauze „personale” ale saraciei.
Mai mult de jumatate din europeni (56%) cred ca somerii sunt cei mai expusi saraciei, in timp ce 41% considera ca persoanele in varsta sunt cele mai vulnerabile, iar 31% mentioneaza pe cei cu un nivel scazut de educatie, de formare profesionala sau cu competente reduse.
Aproximativ noua europeni din zece (87%) sunt convinsi ca saracia reduce sansele de acces la conditii de locuire decente, iar opt persoane din zece considera ca faptul de a fi sarac limiteaza accesul la un nivel superior de educatie sau la invatarea adultilor si 74% sunt de parere ca are un efect negativ asupra sanselor de a gasi un loc de munca. Majoritatea europenilor (60%) crede ca este afectat accesul la educatia scolara elementara si 54% considera ca saracia limiteaza capacitatea de a mentine o retea de prieteni si cunostinte.
In medie, 89% din europeni afirma ca este nevoie de o interventie urgenta din partea guvernelor tarilor lor pentru a aborda problema saraciei.  53% dintre cetatenii de pe intregul teritoriu al Europei considera ca principala responsabilitate in combaterea saraciei revine guvernelor tarilor lor respective. Chiar daca europenii nu atribuie Uniunii Europene principala responsabilitate in combaterea saraciei, cu toate acestea, multi considera ca rolul acesteia este important (28% il catalogheaza ca fiind „foarte important”, iar 46% „destul de important”).
Sondajul Eurobarometru a fost realizat intre 28 august si 17 septembrie 2009. In medie, aproape 27 000 de cetateni din toate statele membre ale Uniunii Europene au fost intervievati fata in fata, in urma unei selectii aleatorii a respondentilor.

Context
Cu zece ani in urma, responsabilii politici ai Uniunii Europene s-au angajat „sa se implice decisiv pentru eradicarea saraciei” pana in 2010. Cu toate acestea, in prezent, un numar insemnat de europeni continua sa traiasca in saracie si sa aiba un acces limitat la serviciile de baza, cum ar fi asigurarile de sanatate. Saracia si excluziunea afecteaza nu numai bunastarea persoanelor si capacitatea lor de a-si asuma un rol social; ele impiedica de asemenea dezvoltarea economica. Ținand seama de aceste aspecte, Uniunea Europeana subliniaza importanta responsabilitatii colective in combaterea saraciei, care implica factorii de decizie si actorii atat din sectorul public cat si din sectorul privat. Anul european al luptei impotriva saraciei si excluziunii sociale 2010 se va stradui sa faca auzit glasul celor care sufera zi de zi.

Informatii suplimentare
MEMO/09/480

Raportul privind sondajul Eurobarometru.
http://ec.europa.eu/public_opinion/archives/ebs/ebs_321_en.pdf
Anul european al luptei impotriva saraciei
http://ec.europa.eu/social/main.jsp?langId=en&catId=637
Abonati-va la publicatia informativa gratuita a Comisiei Europene in format electronic privind ocuparea fortei de munca, afacerile sociale si egalitatea de sanse
http://ec.europa.eu/social/e-newsletter

21 octombrie 2009 – Consumatori: UE stabileste noi standarde de siguranta pentru produsele de dormit pentru nou­nascuti si copii mici

Noi standarde de siguranta pentru produsele de dormit pentru copii – incluzand plapumi, saci de dormit si saltele pentru paturi de copii – care ar trebui sa previna o mare parte a accidentelor asociate paturilor de copii, au primit azi unda verde din partea statelor membre ale UE. Votul a avut loc la Bruxelles, in cadrul Comitetului pentru siguranta generala a produselor. Accidentele asociate paturilor de copii sunt responsabile in fiecare an de mai multe decese ale copiilor decat cele asociate oricarui alt produs de ingrijire a copiilor (Comisia SUA – CSPC 2009). Conform Bazei de date europene privind traumatismele, in Uniunea Europeana s-au produs, intre 2005 si 2007, 17 000 de accidente in care au fost implicati copii cu varste intre 0 si 4 ani aflati intr-un pat de copii. In pofida frecventei accidentelor grave, uneori fatale, cauzate de saltelele paturilor de copii, aparatoarele laterale pentru paturile de copii, paturile de copii suspendate, plapumile pentru copii si sacii de dormit pentru sugari, in momentul de fata nu exista standarde de siguranta ale UE destinate acestor produse. Noile standarde propuse vor reduce riscul de accidentare, de exemplu, prin sufocare cu parti laxe, imobilizarea unui copil datorita unui design necorespunzator al unei saltele pentru pat de copii sau asfixierea cauzata de corzi sau bucle. Se vor introduce si alte standarde necesare, cum ar fi cerinte referitoare la stabilitate si design, care sa vizeze reducerea riscului de caderi si de leziuni asociate paturilor de copii suspendate. Cerintele de siguranta propuse fac in continuare obiectul unei perioade de analiza cu durata de trei luni din partea Parlamentului European si a Consiliului, dupa care vor fi transmise colegiului comisarilor in vederea adoptarii unei decizii formale, inainte de a fi trimise organismelor europene de standardizare.
Comisarul european pentru protectia consumatorilor, Meglena Kuneva, a declarat: „Este la latitudinea fiecarui parinte sau a fiecarei persoane care se ocupa cu ingrijirea copiilor sa hotarasca care este cea mai buna modalitate de a asigura siguranta copiilor. Preocuparea noastra este aceea ca parintii care aleg sa utilizeze aceste produse sa nu trebuiasca sa-si faca griji cu privire la siguranta acestora. Trebuie sa fim vigilenti in ceea ce ii priveste pe cei mai vulnerabili consumatori. Instructiunile trebuie sa fie foarte clare, produsele trebuie sa fie efectiv cat mai sigure posibil si trebuie sa treaca cu succes toate testele de siguranta necesare.”

Situatia actuala:
Standardele votate azi sunt parte a unei initiative mai cuprinzatoare a Comisiei si a statelor membre, care vizeaza actualizarea unei game largi de standarde de siguranta pentru produsele destinate copiilor care se comercializeaza in UE. La nivel mondial exista foarte multe dovezi care atesta faptul ca produsele de ingrijire a copiilor sunt responsabile de un numar foarte mare de accidente si leziuni la copii mici. De exemplu, in Statele Unite, in 2007, in serviciile de urgenta au fost tratati aproximativ 62 000 de copii cu varste de pana la 5 ani ca urmare a leziunilor provocate de produsele de ingrijire a copiilor. In perioada 2007 – 2008, Comisia Europeana a efectuat un studiu, dupa consultarea statelor membre, care a identificat produsele de ingrijire a copiilor cu cel mai mare risc pentru care nu exista standarde de siguranta sau pentru care standardele existente nu vizeaza toate riscurile. Cele 5 produse care au facut obiectul votului de azi fac parte din produsele identificate in acest studiu.

Problema articolelor de dormit pentru copii
Principalele riscuri asociate cu aceste produse sunt:
Saltele de paturi pentru copii. Principalele riscuri sunt imobilizarea si inflamabilitatea. De exemplu, imobilizarea unui sugar datorita unor probleme de design, cum ar fi dimensiunile neadecvate – salteaua este prea mica si lasa goluri in care copilul poate fi imobilizat sau se poate sufoca. De asemenea, sunt de mentionat riscurile generate de lipsa indeplinirii cerintelor privind inflamabilitatea.
Sacii de dormit pentru sugari si aparatoarele laterale pentru paturi de copii. Principalele riscuri sunt strangularea, sufocarea si inecarea, datorate corzilor, buclelor, partilor detasabile sau materialelor de umplutura devenite laxe.
Plapumile pentru copii. Principalele riscuri sunt sufocarea si hipertermia. In lipsa unor informatii privind siguranta adecvate, ele pot contribui la cresterea incidentei sindromului de deces subit al sugarilor (SIDS) ca urmare a supraincalzirii si asfixierii.
Paturi de sugari suspendate. Principalele riscuri sunt sufocarea, imobilizarea si lezarea datorate unui design necorespunzator – mai exact, instabilitate sau lipsa integritatii structurale (pentru paturile suspendate).

Contextul
Nou-nascutii dorm, in medie, 16 ore pe zi, iar copiii cu varste intre 3 si 5 ani dorm 11 – 13 ore pe zi. In primii cinci ani din viata, sugarii si copiii mici petrec in spatiul destinat somnului cel putin jumatate dintr-o zi sau chiar mai mult. Produsele destinate spatiului de dormit trebuie sa fie sigure, deoarece acesta este spatiul in care sugarii si copiii mici sunt cel mai frecvent lasati nesupravegheati timp indelungat.

Propunerile
Noile standarde UE vor introduce noi cerinte de siguranta destinate a imbunatati siguranta generala a acestor produse. De exemplu, saltelele pentru paturi de copii vor trebui sa fie concepute astfel incat sa se minimizeze riscurile de imobilizare sau asfixiere, prin asigurarea lipsei golurilor dintre saltea si baza patului si prin reducerea posibilitatii ca salteaua sa fie ridicata cu usurinta de copiii aflati in pat. Nu se va permite ca sacii de dormit pentru copii, plapumile pentru copii si aparatoarele laterale pentru paturi de copii sa aiba corzi, bucle, parti mici detasabile sau margini ascutite care ar putea determina strangulare, sufocare sau alte leziuni.
Avertismentele si instructiunile vor trebui sa contina mesaje clare cu privire la orice riscuri specifice generate de fiecare produs, precum si cerintele de igiena. A se vedea MEMO/09/473.

Etapele urmatoare
Propunerea Comisiei va fi examinata de Parlamentul European si de Consiliu (perioada de analiza de 3 luni), apoi va fi transmisa Colegiului comisarilor in vederea adoptarii unei decizii formale. In continuare, CEN (Comitetul European de Standardizare) va primi un mandat pentru a incepe sa elaboreze noile standarde privind produsele, ceea ce poate dura pana la doi ani.

Linkul catre studiu:
http://ec.europa.eu/consumers/safety/projects/ongoing-projects_en.htm#project_results.

15 octombrie 2009 – Ziua mondiala a alimentatiei 2009: UE – lider al luptei mondiale impotriva foametei

Sarbatorirea zilei mondiale a alimentatiei 2009 pe 16 octombrie este marcata de o Uniune Europeana mai ferma ca niciodata in ceea ce priveste angajamentul sau de imbunatatire a accesului la hrana in intreaga lume. Avand in vedere angajamentul asumat in cadrul reuniunii G8 din L’Aquila – mai mult de 2 miliarde €, care se adauga la Facilitatea pentru alimente, in valoare de 1 miliard €, UE are cea mai mare contributie la securitatea alimentara mondiala.
„Ziua mondiala a alimentatiei trebuie sa reaminteasca fiecaruia dintre noi ca trebuie sa facem tot ceea ce ne sta in putinta pentru ca peste un miliard de persoane sa nu mai fie afectate de foamete. Pentru a face fata acestei provocari, Facilitatea pentru alimente a UE, care dispune de 1 miliard €, produce rezultate rapide si concrete, oferind micilor agricultori din tarile in curs de dezvoltare semintele si ingrasamantul necesare cresterii productiei agricole. Vom profita de experienta acumulata in cadrul aplicarii Facilitatii pentru alimente pentru ca noul angajament financiar asumat cu ocazia reuniunii G8 din L’Aquila sa fie la fel de eficient in combaterea foametei”, a declarat Karel De Gucht, comisarul european pentru dezvoltare si ajutor umanitar.
Peste 1 miliard de persoane din intreaga lume sufera de malnutritie, ceea ce inseamna 15% sau o sesime din populatia globului. Aceasta cifra este in crestere ca urmare a crizei alimentare si financiare. Asadar, insecuritatea alimentara reprezinta o reala amenintare si nu vom indeplini toate obiectivele de dezvoltare ale mileniului (ODM) daca nu vom reusi sa eradicam saracia extrema pana in 2015.
Printre principalele elemente ale asistentei acordate de UE tarilor in curs de dezvoltare se numara securitatea alimentara, agricultura si dezvoltarea rurala, UE acordand sprijin rapid si masiv pentru lupta impotriva agravarii foametei in lume. Angajamentul asumat anul acesta in cadrul Initiativei de la L’Aquila privind securitatea alimentara mondiala reprezinta un rezultat concret al acestei asistente. UE va contribui cu 2,7 miliarde € la aceasta initiativa, oferind astfel cea mai mare contributie. 85% din suma de 1 miliard € alocata Facilitatii pentru alimente a fost deja distribuita, ceea ce demonstreaza ca UE ramane puternic angajata in procesul de imbunatatire a conditiilor de trai ale populatiilor celor mai sarace din lume si ca isi respecta angajamentele.
De la lansarea sa in luna decembrie a anului trecut, se estimeaza ca peste 33 de milioane de persoane au beneficiat de Facilitatea pentru alimente in valoare de 1 miliard €, in cadrul proiectelor initiale in curs, iar rezultatele incep sa apara. De exemplu, in Zimbabwe, s-au distribuit 26 000 de tone de seminte si ingrasaminte unui numar de 176 000 de agricultori vulnerabili, echivalentul a 10-15% din agricultorii comunali din aceasta tara. Datorita eforturilor comune depuse de UE si de Organizatia Natiunilor Unite pentru Alimentatie si Agricultura (FAO), exista posibilitatea dublarii productiei traditionale de alimente.
In Bangladesh, datorita unui program la care participa si Programul alimentar mondial (PAM), un numar suplimentar de 43 000 de persoane au obtinut acces la posibilitatile de pescuit, iar alte 60 000 de persoane traiesc acum in zone protejate de infiltrarea apei sarate.

Eveniment media:
Invitam presa sa participe la o sesiune de informare a partilor interesate, organizata de dl Koos Richelle, director general al Oficiului de Cooperare EuropeAid.
Tema: „Experienta Facilitatii pentru alimente: veritabil parteneriat mondial si raspuns prompt”, care va avea loc joi, 15 octombrie, intre orele 13.00 si 14.00 la Info Point External Cooperation, Rue de la Loi 43, la parter, Bruxelles.
Pentru informatii si inscrieri:
http://ec.europa.eu/europeaid/infopoint/conferences/2009/10-15_foodfacility_en.htm

Context:
In contextul crizei generate de cresterea preturilor la produsele alimentare in tarile in curs de dezvoltare, UE a aprobat, in decembrie 2008, crearea Facilitatii pentru alimente de 1 miliard €, pentru a oferi un raspuns rapid acestor tari.
Planul general de punere in aplicare a Facilitatii pentru alimente contine o lista cu 50 de tari care beneficiaza si vor beneficia de asistenta pe o perioada de trei ani. In aprilie 2009, erau alocate deja 707 milioane €. Din spirit de parteneriat si eficienta, Comisia Europeana consolideaza si sprijina cadrul dialogului politic existent, investitiile in productia de alimente si mecanismele de siguranta create de organizatiile specializate in domeniul alimentar. Prin urmare, se acorda sprijin prin intermediul organizatiilor internationale, al organizatiilor regionale si al guvernelor nationale; in plus, se va face o cerere de propuneri pentru suma de 200 de milioane EUR (prevazuta pentru sfarsitul anului 2009) pentru activitati organizate de actori nestatali, organisme din statele membre si de alti actori executivi eligibili.

Pentru informatii suplimentare privind politicile si strategiile CE in materie de securitate alimentara, puteti consulta urmatoarele site-uri:
http://ec.europa.eu/europeaid/how/finance/food-facility_en.htm
http://ec.europa.eu/europeaid/what/food-security/index_en.htm

8 octombrie 2009 – Comisia lanseaza un avertisment statelor membre cu privire la neimplementarea primului pachet feroviar

Comisia Europeana a transmis astazi, catre 21 de state membre, avize motivate privind neimplementarea in mod adecvat de catre acestea a legislatiei cunoscute sub denumirea de „primul pachet feroviar”. In Austria, Belgia, Republica Ceha, Germania, Danemarca, Estonia, Grecia, Spania, Franta, Ungaria, Irlanda, Italia, Lituania, Luxemburg, Letonia, Polonia, Portugalia, Romania, Suedia, Slovenia si Slovacia au ramas inca nesolutionate aspecte importante legate de deschiderea catre concurenta a pietelor feroviare.
In urma transmiterii de scrisori de somare catre 24 de state membre, in iunie 2008, un numar dintre aceste state membre a operat modificari in normele de drept intern, pentru a se conforma legislatiei comunitare. Comisia a deschis un dialog cu toate statele membre, in scopul identificarii de solutii posibile in mod constructiv. La peste un an de la data transmiterii scrisorilor de somare, in ciuda progreselor facute de majoritatea statelor membre, mare parte din acestea din urma nu se conformeaza inca pe deplin directivelor comunitare relevante (Directivele 91/440/CEE, astfel cum a fost modificata, 95/18/CE, astfel cum a fost modificata, si 2001/14/CE). Conform avizelor motivate transmise astazi, statele membre trebuie sa faca mai multe progrese in ceea ce priveste reforma sistemelor lor feroviare, in beneficiul atat al intreprinderilor feroviare, cat si al consumatorilor.
In avizele motivate, Comisia evidentiaza deficiente precum:
lipsa independentei administratorului de infrastructura in raport cu operatorii feroviari;
insuficienta implementare a dispozitiilor directivei privind tarifarea accesului la infrastructura, in special absenta unui sistem de performanta care sa contribuie la eficientizarea retelei feroviare, lipsa unor stimulente in vederea reducerii costurilor si a tarifelor, in cazul administratorului de infrastructura, precum si lipsa unor sisteme tarifare bazate pe costurile directe ale serviciilor feroviare;
nerespectarea obligatiei de a institui un organism de control independent, cu competentele necesare pentru remedierea problemelor legate de concurenta in sectorul feroviar.

2 octombrie 2009 – OPEN DAYS 2009 – Saptamana europeana a regiunilor si a oraselor (5-8 octombrie): pregatirea pentru cel mai important eveniment din calendarul politicii regionale a UE

Cea de-a saptea editie a OPEN DAYS – Saptamana europeana a regiunilor si oraselor, eveniment organizat anual de catre Comisia Europeana si Comitetul Regiunilor al UE, are loc intre 5 si 8 octombrie. Peste 7 000 de responsabili politici la nivel european, national si regional, experti si reprezentanti ai mediului de afaceri, ai societatii civile si ai mediului universitar vor participa la cele 125 de seminarii si alte evenimente organizate la Bruxelles. Participantii vor veni nu numai din Europa ci si din Statele Unite, China si India. Scopul acestei manifestatii cu durata de patru zile este schimbul de idei intre regiuni si orase intr-o gama vasta de aspecte. Acestea cuprind de la stimularea dezvoltarii economice si lupta impotriva recesiunii actuale pana la provocarile pe termen lung legate de schimbarile climatice. Sub stindardul OPEN DAYS, in statele membre vor avea loc, de asemenea, in jur de 230 de initiative locale suplimentare.
Presedintele Comisiei Europene José Manuel Barroso, care va face parte dintre vorbitori la sesiunea de deschidere a Parlamentului European, a afirmat: „Manifestarea din anul acesta va fi deosebit de importanta. Intitulata „Provocari globale, solutii europene”, aceasta va examina schimbarile economice globale din perspectiva incetinirii cresterii economice. Europa, statele sale membre si regiunile sale trebuie sa investeasca in schimbari majore si inovatoare pentru a iesi din criza, a mentine modelul societal european si a ramane competitive pe plan global. Globalizarea nu este inamica subsidiaritatii. Ea este, de fapt, exact opusul acesteia. Regiunile sunt locurile cele mai adecvate pentru dobandire de expertiza, pentru activitate economica, ocupare a fortei de munca, coeziune sociala si sisteme de inovare.”
Comisarul european pentru politica regionala, domnul Paweł Samecki, a declarat: „OPEN DAYS constituie cel mai important eveniment din calendarul politicii regionale a UE si atrage atentia publicului asupra ideilor si preocuparilor locale si regionale. Criza economica continua sa ne aminteasca faptul ca toate regiunile trebuie sa gaseasca solutii pentru a raspunde provocarilor mondiale. Manifestarea OPEN DAYS ofera o platforma unica de dialog intre sectoarele public, privat si universitar pentru gasirea unor solutii concrete. ”
Presedintele Comitetului Regiunilor (CR), domnul Luc Van den Brande, a adaugat: „Pe durata evenimentului OPEN DAYS, ziua de 7 octombrie consacrata schimbarilor climatice va constitui ocazia perfecta, pentru autoritatile locale si regionale din intreaga Europa, de a trimite un mesaj puternic cu privire la necesitatea de a colabora pentru a actiona atat asupra cauzelor cat si asupra efectelor incalzirii climatice globale, in mod premergator summit-ului Natiunilor Unite care va avea loc la Copenhaga in decembrie.”

Provocari mondiale, solutii europene
231 regiuni si orase sunt partenere ale evenimentului OPEN DAYS 2009 si isi vor desfasura activitatea in „conglomerate” pe teme cum sunt inovarea sau sanatatea publica.
La editia OPEN DAYS din acest an, seminariile se articuleaza in jurul a patru subiecte principale:
Restabilirea cresterii economice: inovarea in orasele si regiunile Europei;
Regiunile si schimbarile climatice: Europa pe calea dezvoltarii regionale durabile;
Cooperarea teritoriala: colaborarea dincolo de frontiere;
Obtinerea de rezultate si avansarea: evaluarea si perspectivele viitoare ale politicii de coeziune a UE.
Discutiile privind strategia Uniunii Europene pentru regiunea Marii Baltice vor ocupa, de asemenea o pozitie centrala in ordinea de zi. Adoptata de catre Comisia Europeana in iunie (a se vedea: IP/09/893), aceasta strategie constituie una dintre prioritatile principale ale presedintiei suedeze a Uniunii Europene si prima care a fost elaborata conform unei abordari „macroregionale”. Aceasta vizeaza ameliorarea cooperarii intre cele opt state membre frontaliere ale Marii Baltice pentru a aborda provocarile specifice din zona, in special problemele de mediu. Alte obiective ale acesteia includ consolidarea competitivitatii, dezvoltarea conexiunilor in materie de energie si de transporturi si ameliorarea securitatii regionale, in special pe plan maritim. Doamna Maul Olofsson, viceprim-ministra suedeza si doamnele Cecilia Malmström si Astrid Thors, ministra suedeza si respectiv finlandeza a afacerilor europene, vor participa la o conferinta de presa cu privire la Marea Baltica in cadrul OPEN DAYS.
Se prevad, de asemenea, dezbateri pe tema unei noi strategii macroregionale pentru bazinul danubian. Consiliul European a cerut Comisiei sa prezinte un proiect de strategie pentru Dunare pana la sfarsitul anului 2010 iar Comitetul Regiunilor va adopta un raport pe aceasta tema cu ocazia sesiunii plenare din cadrul OPEN DAYS (7 octombrie).

Universitatea OPEN DAYS
Universitatea OPEN DAYS face parte din cele cateva noutati incluse in programul 2009. Conceputa pentru a spori participarea comunitatii universitare, aceasta va include o serie de mese-rotunde la care vor lua parte personalitati academice eminente. Scriitorul si economistul american Jeremy Rifkin, renumit pentru ideile sale privind „cea de-a treia revolutie industriala” sin era post-carbon, va interveni prin intermediul unui mesaj video care va stimula discutiile privind modul in care regiunile europene pot gasi solutii pentru schimbarile climatice.

„Punctul de intalnire”: regiunile fac afaceri
In timpul manifestarilor OPEN DAYS, sediul Comitetului Regiunilor va gazdui punctul de intalnire al expertilor locali si al reprezentantilor bancilor si al societatilor internationale cum sunt Siemens si Motorola, care s-au asociat pentru a organiza 33 de seminarii privind dezvoltarea regionala si comerciala.

Munca in cadrul parteneriatului
Politica de coeziune a Uniunii Europene, careia i s-a alocat un buget de 347 de miliarde EUR pentru perioada 2007-2013 si care sustine 455 de programe de dezvoltare in statele membre, necesita o cooperare eficace intre autoritatile publice si mediile de afaceri pentru utilizarea optima a fondurilor comunitare. Manifestarile din cadrul OPEN DAYS pot contribui la constituirea bazelor unor astfel de parteneriate si de proiecte comune.

Evenimentul OPEN DAYS la nivel local: Europa in regiunea dumneavoastra
233 de evenimente locale vor avea loc in 33 de tari, in cadrul initiativei „Europa in regiunea mea/Europa in orasul meu”. Aceste evenimente includ festivaluri, dezbateri de tineret, seminarii si competitii sportive. Ideea este aceea de a celebra realizarile Europei si de a sensibiliza cetatenii la amploarea investitiilor disponibile prin intermediul politicii de coeziune a UE pentru proiecte cuprinzand de la parcuri tehnologice la dezvoltarea conexiunilor in banda larga si a legaturilor de transport de mare viteza.

Context
Informatii suplimentare sunt disponibile pe site-ul internet al manifestarii OPEN DAYS 2009: www.opendays.europa.eu

28 septembrie 2009 – „Echipa savorilor”, campania UE in favoarea unei alimentatii sanatoase – o noua initiativa de promovare a unui stil de viata sanatos si a unei diete echilibrate in randul copiilor

Mariann Fischer Boel, comisarul pentru agricultura si dezvoltare rurala, a lansat astazi o noua campanie in favoarea unei alimentatii sanatoase dedicata scolarilor europeni. Trei manifestari itinerante, organizate sub sloganul „Savureaza, bea si fa miscare”, vor trece prin sapte tari europene, oferind copiilor sansa de a participa la activitati si jocuri educative. Comisia Europeana a lansat totodata un site web interactiv, concursuri si alte manifestari, toate avand un singur scop - imbunatatirea deprinderilor alimentare ale copiilor. Justine Henin, campioana belgiana la tenis, si Rosolino Cannio, in varsta de opt ani, detinator al unui record Guinness, isi vor aduce contributia la transmiterea acestui mesaj.
„Cand vedem in jurul nostru atatia copii supraponderali, este clar ca trebuie sa actionam acum”, a declarat Mariann Fischer Boel, comisarul pentru agricultura si dezvoltare rurala. „Prin programele comunitare de distribuire a fructelor si, respectiv, a laptelui in scoli s-au facut doi pasi in directia buna, iar, prin intermediul campaniei in favoarea unei alimentatii sanatoase, va ajunge in scoli si mesajul ca este distractiv sa fii in forma”.
Comisarul european pentru sanatate, Androulla Vassiliou, a declarat: „Campania in favoarea unei alimentatii sanatoase vine in completarea eforturilor pe care le-am depus, in cadrul strategiei UE privind nutritia, activitatea fizica si sanatatea, pentru a reduce obezitatea infantila in Europa. Este extrem de important ca toate politicile UE sa contribuie la eforturile depuse in directia consolidarii si sprijinirii unor medii mai sanatoase pentru toti cetatenii.”

Context
Campania in favoarea unei alimentatii sanatoase se va derula in paralel cu Programul de incurajare a consumului de fructe in scoli si cu Programul de distribuire a laptelui in scoli demarate de UE – initiative importante care promoveaza o dieta mai echilibrata si deprinderi alimentare mai sanatoase in randul copiilor.
Campania in favoarea unei alimentatii sanatoase face cunoscut mesajul Mananca, bea si fa miscare direct in scoli. Pe parcursul a opt saptamani, manifestarile itinerante vor trece prin Belgia, Franta, Regatul Unit, Irlanda, Estonia, Lituania si Polonia. Fiecare manifestare itineranta va vizita cate doua scoli pe zi. In total, activitatile de promovare a alimentatiei sanatoase vor avea ca tinta 18 000 de copii din 180 de scoli. Mesajul care urmeaza sa fie transmis este: „Mancati sanatos, deoarece este distractiv sa fii in forma”.
In paralel cu manifestarea itineranta, pe site-ul UE dedicat Echipei savorilor se va derula, timp de opt saptamani, o vanatoare interactiva de comori, in cadrul careia toti scolarii europeni cu varste cuprinse intre 8 si 15 ani pot incerca sa castige o serie de obiecte sportive.
Conform unui sondaj Eurobarometru recent, trei sferturi dintre respondenti sunt „total de acord” ca „in prezent par sa fie mai multi copii supraponderali decat acum cinci ani”. Intr-adevar, aproximativ 22 de milioane de copii din UE sunt supraponderali, 5 milioane dintre acestia fiind obezi.

Pentru informatii suplimentare:
Campania Echipa savorilor:
http://ec.europa.eu/agriculture/tasty-bunch/
Dosarul de presa actualizat este publicat la adresa:
http://ec.europa.eu/agriculture/tasty-bunch/press-corner/index_en.htm
Programul comunitar de incurajare a consumului de fructe in scoli:
http://ec.europa.eu/agriculture/markets/fruitveg/sfs/index_en.htm
Programul european de distribuire a laptelui in scoli:
http://ec.europa.eu/agriculture/markets/milk/schoolmilk/index_en.htm
Portalul UE dedicat sanatatii publice – Nutritie
http://ec.europa.eu/health-eu/my_lifestyle/nutrition/index_en.htm
Initiativa UE privind sanatatea tinerilor: MEMO/09/421 si http://health.europa.eu/youth

25 septembrie 2009 – La 25 septembrie, cu ocazia Noptii cercetatorilor europeni,  dati-va intalnire cu oameni de stiinta in 200 de orase din 30 de tari!

Cu ocazia celei de-a cincea Nopti a cercetatorilor europeni, 200 de orase din intreaga Europa vor sarbatori stiinta in diverse moduri, insa sub aceeasi deviza. Piese de teatru in Lisabona, competitii sportive la Bruxelles, o pictura murala colectiva in Milano. In acelasi timp, in alte orase europene, toti ochii vor fi atintiti catre cer pentru a cerceta cosmosul. In aceasta seara, cetateni europeni din 30 de tari vor avea ocazia sa se intalneasca cu cercetatori profesionisti, sa ia parte la experimente stiintifice, sa foloseasca echipamente de cercetare sofisticate, sa inteleaga legaturile dintre stiinta si arta si sa isi dea seama cat de departe pot ajunge limitele cunoasterii.  Oricine poate fi om de stiinta pret de o seara.
Noaptea cercetatorilor a fost initiata in 2005 de Comisia Europeana. Aceasta a cincea editie ofera tuturor o ocazie unica de a discuta efectiv cu cercetatori si de a se  apropia unii de altii prin magia si frumusetea stiintei. Evenimentul reprezinta si o ocazie excelenta de a descoperi proiectele extraordinare de cercetare stiintifica europene si de a afla mai multe despre modul in care se construieste o cariera stiintifica.
 Iata cateva exemple de evenimente care vor avea loc in aceasta seara:
Pilotul de formula 1 Henri Pescarolo si atleta Kim Gevaert ii vor provoca pe oamenii de stiinta locali la intreceri sportive in Redu-Transinne (Belgia).
La Frascati (Italia), copii, studenti, cercetatori si muzicieni se vor afla in competitie, cautand sunete muzicale.
In Regatul Unit, TNS Durham va difuza un program de radio despre Noaptea cercetatorilor, care va incuraja ascultatorii sa participe la un experiment stiintific in bucatarie.
In acelasi timp, la Planetariul din Hamburg, Germania, se va desfasura un spectacol pe tema schimbarilor climatice.
Cercetatori si participanti din public vor si naviga impreuna pe lacul Zürich, in Elvetia. Lista este insa prea lunga pentru ca agenda completa detaliata sa poata fi mentionata.
De-a lungul anilor, initiativa s-a dovedit a fi un succes in ceea ce priveste participarea la eveniment. In 2005, aceasta a suscitat interesul a 20 0000 de persoane din 15 tari europene; in cadrul Noptii cercetatorilor de anul trecut, 320 000 de oameni au luat parte la eveniment in 28 de tari din Uniunea Europeana si din afara acesteia.

Context
Uniunea Europeana cofinanteaza evenimentele din cadrul Noptii cercetatorilor ca parte din Cel de-al Șaptelea Program Cadru pentru cercetare comunitar (PC7, Programul Oameni).  Cererile de propuneri sunt gestionate de Agentia Executiva pentru Cercetare (AEC), o noua agentie executiva europeana.  Bugetul total indicativ pentru Noaptea cercetatorilor 2009 este de 3 milioane de euro.
Uniunea Europeana ii ajuta, de asemenea, pe cercetatorii europeni sa isi valorifice potentialul si sa aiba o contributie productiva la cercetarea stiintifica, precum si la societate in ansamblul ei, prin intermediul PC7 (Actiunile Marie Curie).

Linkuri
Agenda „Noptii cercetatorilor”:
http://ec.europa.eu/research/researchersineurope/events/researchersnight09/index_en.htm
Al Șaptelea Program Cadru pentru cercetare:
http://ec.europa.eu/research/fp7/index_en.cfm
Actiunile Marie Curie: http://ec.europa.eu/mariecurieactions/

17 septembrie 2009 – Sectorul laptelui si al produselor lactate: Comisia propune noi masuri de sprijinire a sectorului pe termen scurt, mediu si lung

Mariann Fischer Boel, comisarul pentru agricultura si dezvoltare rurala, a prezentat astazi in detaliu cele mai recente evolutii din campania in desfasurare a Comisiei destinata sa ii ajute pe fermierii europeni din sectorul produselor lactate sa iasa din actuala criza de pe piata. Pachetul de masuri prezentat astazi Parlamentului European reprezinta o continuare a raportului Comisiei din luna iulie si include deopotriva masuri pe termen scurt si actiuni menite sa garanteze viitorul pe termen mai lung al sectorului produselor lactate. Comisia a initiat deja procesul prin care permite statelor membre sa plateasca temporar fermierilor un ajutor in valoare de pana la 15 000 de euro.  Ea propune, de asemenea, ca sectorul produselor lactate sa faca obiectul unei clauze de urgenta, existenta deja pentru alte sectoare agricole, pentru a permite o reactie mai rapida la viitoare perturbari ale pietei. In urma modificarilor aduse modului de functionare a schemelor de achizitionare de cote de catre statele membre, o cota cumparata si stocata in rezerva nationala nu va mai fi considerata ca facand parte din cota nationala atunci cand se decide daca trebuie platita o suprataxa. Daca se percepe o suprataxa, partea care corespunde cotei achizitionate poate fi folosita pentru restructurare. Avand in vedere o perspectiva pe termen mai lung, Comisia va institui un grup de lucru alcatuit din experti ai Comisiei si ai statelor membre. Acesta va analiza, printre altele, relatiile contractuale dintre fermieri si industria produselor lactate, rezultatele raportului realizat pe tema functionarii lantului alimentar din sectorul produselor lactate – care va fi publicat inainte de sfarsitul anului – si posibilitatea unei piete la termen a produselor lactate.
„Acest pachet se bazeaza pe numeroasele masuri pe care le-am luat deja si care par sa functioneze bine”, a declarat Mariann Fischer Boel, comisarul pentru agricultura si dezvoltare rurala. „Incepem sa vedem lumina de la capatul tunelului pentru fermierii nostri din sectorul produselor lactate. De aceea sunt mai hotarata ca niciodata «sa nu ne mai intoarcem in viitor» intr-un mod care ar afecta pe termen lung sectorul european al produselor lactate si  le-ar da fermierilor un sentiment acut de imprevizibilitate. Revenirea asupra deciziilor luate in cadrul bilantului de sanatate nu este o solutie, iar Consiliul European ne-a cerut in mod explicit sa nu facem acest lucru. Sunt convinsa ca ideile de astazi vor oferi un ajutor concret fermierilor nostri din sectorul laptelui. Totodata, trebuie sa reflectam si la masurile care trebuie luate pe termen mediu si lung. In acest sens, dispunem deja de idei constructive propuse de Franta si Germania.”
Masuri pe termen scurt:
Comisia va modifica, in saptamanile urmatoare, regulile privind ajutoarele de stat, pentru a permite statelor membre sa acorde temporar fermierilor ajutoare in valoare de pana la 15 000 de euro in virtutea cadrului temporar de criza.
Sectorul produselor lactate va intra, in viitor, sub incidenta articolului 186 din organizarea comuna unica a pietei, ceea ce va permite Comisiei sa ia rapid masuri temporare, in cadrul atributiilor sale, in perioade de perturbare a pietei.  
Comisia propune modificarea modului de functionare a schemelor de achizitionare de cote de catre statele membre. Actualmente, in scopul restructurarii, statele membre pot „cumpara” de la fermieri cote pe care le pot plasa in rezerva nationala. Rezerva nationala este considerata ca facand parte din cota totala a unui stat membru. Daca producatorii individuali depasesc cota, insa statul membru in ansamblu nu – inclusiv rezerva nationala -,  nu se plateste nicio suprataxa. Conform propunerii Comisiei, cota achizitionata si stocata in rezerva nationala nu mai trebuie considerata ca facand parte din rezerva nationala atunci cand se decide daca trebuie platita o suprataxa. Daca se percepe o suprataxa, partea care corespunde cotei achizitionate poate fi folosita pentru restructurare.

Masuri pe termen mediu si lung:
Comisia propune instituirea unui grup de lucru alcatuit din experti ai Comisiei si ai statelor membre. Acesta ar urma sa analizeze in detaliu o serie de aspecte precum:
Posibilitatea de a institui un cadru juridic pentru relatiile contractuale dintre fermierii din sectorul laptelui si industria produselor lactate cu scopul de a echilibra mai bine cererea si oferta pe piata, protejand, in acelasi timp, concurenta loiala.
Concluziile raportului pe care Comisia a promis sa il furnizeze pana la sfarsitul anului pe tema functionarii lantului alimentar din sectorul produselor lactate.
Posibilitatea ca o piata la termen a produselor lactate in Europa sa contribuie la o mai mare transparenta a preturilor pe termen lung.
Modalitatea de a disemina bune practici in ceea ce priveste costurile de productie si inovatia in intregul sector european al produselor lactate.
Evolutii recente pe piata produselor lactate:
Datele cele mai recente arata ca preturile incep sa se redreseze. Intr-o luna, pretul untului a crescut cu 4 procente in Franta, cu 8 procente in Germania si cu un procent si mai mare in Regatul Unit. Pretul laptelui degresat a crescut in medie cu 2-3 procente in UE. Pretul branzei a cunoscut o crestere de 5-7 procente de la modificarea, in august, a normelor privind exportul. Pretul mediu al laptelui in UE a crescut cu aproape 2 procente in august, iar cumpararea prin interventie practic a incetat.

Masuri deja adoptate:
Comisia estimeaza ca va mai cheltui in acest an inca 600 de milioane de euro pentru masurile de piata. Mai devreme decat de obicei, si anume anul acesta in octombrie, pot fi platite 70 la suta dintre platile directe.  O suma suplimentara de 4,2 miliarde este disponibila in cadrul bilantului de sanatate si al pachetului de redresare economica pentru a face fata „noilor provocari”, inclusiv restructurarea sectorului produselor lactate, suma  care se adauga la cea disponibila deja in cadrul politicii de dezvoltare rurala. Comisia a consolidat totodata programul „Lapte in scoli” si masurile promotionale pentru produsele lactate.

9 septembrie 2009 – Pentru a salva mai multe vieti pe drumurile europene: operatorii de telefonie mobila se angajeaza cu privire la implementarea sistemului eCall

Astazi, sistemul european automat de apeluri de urgenta integrat la bordul automobilelor eCall a primit un sprijin total din partea sectorului european de telefonie mobila. Reprezentantii Asociatiei GSM din sectorul in cauza si-au demonstrat implicarea in aceasta tehnologie care detine potentialul de a salva vieti omenesti prin semnarea Memorandumului UE de intelegere pentru implementarea eCall in intreaga Europa. eCall apeleaza automat numarul european unic pentru apeluri de urgenta – 112 atunci cand un automobil este implicat intr-un accident grav si trimite celui mai apropiat serviciu de urgenta informatii privind locul accidentului, chiar si atunci cand pasagerii nu stiu sau nu pot sa precizeze unde se afla. Implementarea eCall necesita o stransa colaborare intre autoritatile publice, constructorii de automobile si operatorii de telefonie mobila. Odata generalizat, acesta ar putea salva anual pana la 2 500 de vieti omenesti in UE si ar putea diminua gravitatea ranirilor cu 10-15%.
„Luna trecuta, Comisia Europeana a solicitat guvernelor europene si sectoarelor constructiei de automobile si telecomunicatiilor sa depuna mai multe eforturi pentru implementarea eCall. Doresc sa felicit sectorul telefoniei mobile pentru raspunsul sau prompt. Prin sprijinirea sistemului european de apeluri de urgenta integrat la bordul automobilelor, acesta a dovedit ca isi asuma o responsabilitate sociala si ca este deschis spre aplicatiile novatoare ale tehnologiei comunicatiilor in viata de zi cu zi," a declarat Viviane Reding, comisarul european pentru telecomunicatii. „Cu toate acestea, implementarea eCall la nivel pan-european necesita cooperarea tuturor. Operatorii de telefonie mobila si-au demonstrat astazi angajamentul pentru eCall, alaturandu-se astfel industriei automobilelor si majoritatii statelor din UE. Șase state membre nu au semnat inca Memorandumul de intelegere privind eCall, si anume Danemarca, Franta, Irlanda, Letonia, Malta si Regatul Unit. Acestea ar trebui sa ia piciorul de pe frana si sa accelereze introducerea unui sistem care poate salva vieti omenesti. In caz contrar, Comisia se va vedea nevoita sa legifereze in acest sens anul viitor.”
In cadrul unei ceremonii gazduite astazi de comisarul Reding, dl Martin Whitehead , directorul  Asociatiei GSM Europe, a semnat Memorandumul de intelegere privind eCall in numele sectorului comunicatiilor mobile.
Activa in 219 tari, Asociatia GSM reuneste aproape 800 de operatori de telefonie mobila din lume si mai mult de 200 de societati, inclusiv producatori de telefoane mobile, companii de software, furnizori de echipamente, operatori de internet si organizatii de mass-media si de divertisment.
Pentru implementarea completa a eCall, sectoarele constructiei de automobile si telecomunicatiilor, precum si administratiile nationale din toate statele Uniunii Europene trebuie sa asigure dotarea serviciilor lor de urgenta, in special cea a centrelor de apel, cu echipamentul necesar prelucrarii apelurilor eCall. Cu toate ca tehnologia este pusa la punct, iar sectorul si serviciile de urgenta au ajuns la un acord cu privire la standardele comune pan-europene, Danemarca, Franta, Irlanda, Letonia, Malta si Regatul Unit nu sunt inca pregatite sa se angajeze, in principal din cauza unor probleme legate de costuri.
15 state ale UE (Austria, Cipru, Republica Ceha, Estonia, Finlanda, Germania, Grecia, Italia, Lituania, Portugalia, Slovacia, Slovenia, Spania, Țarile de Jos si Suedia) precum si trei state SEE (Islanda, Norvegia si Elvetia) au ajuns la un acord asupra modalitatilor comune de implementare a eCall. Alte sase state din UE (Belgia, Bulgaria, Ungaria, Luxemburg, Romania si Polonia) sprijina eCall si doresc sa semneze acordul. Parlamentul European aduce, la randul sau, un sprijin important lansarii eCall la bordul automobilelor din toata Europa.

Context
In august, Comisia a solicitat statelor din UE si sectoarele constructiei de automobile si telecomunicatiilor sa depuna mai multe eforturi pentru implementarea eCall in Europa (IP/09/1245). Comisia a pus la punct o strategie pentru accelerarea introducerii eCall la bordul tuturor vehiculelor noi (indiferent de marca si de tara de origine) din intreaga Europa. Aceasta tehnologie va fi accesibila tuturor si va utiliza numarul european unic pentru apeluri de urgenta – 112, care acum este disponibil oriunde in UE (IP/08/1968).
Comisia a finantat in cadrul eCall proiecte care sa asigure functionarea transfrontaliera a tehnologiei (E-MERGE si GST-Rescue) si a acordat un sprijin suplimentar lucrarilor legate de eCall in cooperare cu sectorul, prin intermediul initiativei eSafety.
eCall reprezinta una dintre prioritatile initiativei „Vehicule inteligente” si a Planului de actiune pentru sisteme de transport inteligente care promoveaza utilizarea tehnologiilor informatiei si comunicatiilor (TIC) pentru un transport rutier mai inteligent, mai sigur si mai nepoluant (IP/06/191).
In ultimii doi ani, UE a investit aproximativ 160 de milioane de euro pentru cercetarea privind TIC in domeniul transporturilor.
Accidentele rutiere antreneaza pentru economia UE cheltuieli de peste 160 de miliarde de euro pe an. Echiparea tuturor celor 230 de milioane de automobile din UE cu eCall ar putea permite economisirea a 26 de miliarde de euro pe an. Sistemul eCall ar putea de asemenea sa faciliteze gestionarea aglomerarii traficului rutier si instalarea in automobile a unor servicii precum navigatia prin satelit.
Memorandumul UE de intelegere si lista semnatarilor sunt disponibile la urmatoarele adrese:
http://ec.europa.eu/information_society/activities/esafety/doc/esafety_library/mou/invehicle_ecall_mou.pdf
http://ec.europa.eu/information_society/activities/esafety/doc/esafety_library/mou/list_of_signatures.pdf
Strategia Comisiei privind sistemul eCall la nivel european si acordul semnat de 15 state membre si de mai mult de 80 de organizatii pot fi consultate la urmatoarea adresa:
http://ec.europa.eu/information_society/activities/esafety/ecall/index_en.htm
Mai multe informatii despre sistemul eCall sunt disponibile la urmatoarea adresa:
http://ec.europa.eu/information_society/newsroom/cf/news.cfm?item_type=library&item_subtype=audiovisual&tpa_id=144
Comunicatul de presa de astazi al Asociatiei GSM Europe este disponibil la urmatoarea adresa: http://www.gsmworld.com/newsroom/index.htm 

3 septembrie 2009 – Presedintele Comisiei Europene, José Manuel Barroso, propune Parlamentului European un parteneriat ambitios pentru viitor

Presedintele Barroso a transmis astazi presedintelui Parlamentului European orientarile sale politice pentru mandatul viitoarei Comisii Europene.
Documentul prezinta obiectivele si ideile care, in viziunea presedintelui Barroso, ar trebui sa inspire parteneriatul politic dintre Comisie si Parlament in urmatorii cinci ani.
Presedintele Barroso a declarat: „In lumea interdependenta de azi, Europa se confrunta cu alegeri insemnate. Fie infruntam impreuna aceasta provocare, fie importanta noastra va intra in declin. Imi voi intensifica eforturile pentru ca Europa ambitiilor noastre sa devina o realitate. O Europa care pune oamenii in centrul actiunilor sale si care sustine valorile si interesele europene la nivel mondial. O Europa care creeaza noi surse de crestere economica si promoveaza reglementarea inteligenta a unor piete viabile, care functioneaza in interesul oamenilor. O Europa a libertatii si a solidaritatii.”
Presedintele Barroso a adaugat: „Doresc sa cooperez strans cu Parlamentul, pentru o Europa prospera, sigura si durabila, avand la temelie atuurile reprezentate de piata interna extinsa a Uniunii Europene, de moneda euro si de modelul nostru european de societate.” 
Fragmente din documentul politic
- Despre viziunea presedintele Barroso cu privire la Europa
„Perioada pe care o traversam este una extraordinara. Europa are nevoie acum de o agenda novatoare. Doar lucrand impreuna, Europa poate atinge masa critica necesara. Ne confruntam cu o alegere: fie punem impreuna bazele unei noi ordini mondiale, fie asistam la declinul importantei Europei.”
- Despre perspectivele de viitor
„Primul meu mandat s-a concentrat asupra consolidarii Europei cu 27 de membri. Uniunea Europeana extinsa ne ofera acum o platforma pentru a folosi influenta si puterea noastra in cel mai bun mod. Acum putem trece cu incredere si convingere intr-o noua faza a ambitiilor.”
- Despre stabilirea prioritatilor noastre intr-o perspectiva mai indelungata: viziunea UE in 2020
„Trebuie sa revizuim actuala strategie de la Lisabona pentru ca aceasta sa corespunda perioadei de dupa 2010, sa o transformam intr-o strategie pentru convergenta si coordonare, care sa produca rezultate in ceea ce priveste aceasta viziune integrata asupra Uniunii Europene a anului 2020. Aceasta va necesita atat masuri imediate, cat si pe termen mai lung, astfel incat:

  • sa iesim cu succes din criza;
  • sa ne asumam un rol de lider in lupta impotriva schimbarilor climatice;
  • sa dezvoltam surse noi de crestere durabila si de coeziune sociala;
  • sa promovam o Europa a cetatenilor;
  • sa deschidem o noua era pentru o Europa de anvergura mondiala.”

- Despre iesirea cu succes din criza
„In prezent, continuarea politicilor de sustinere a cererii si de stopare a cresterii somajului reprezinta o prioritate. Acest lucru inseamna punerea ferma in aplicare a Programului european de redresare economica, mentinerea la un nivel scazut a ratei dobanzii si aplicarea normelor comunitare in domeniul ajutoarelor de stat pentru sprijinirea guvernelor in eforturile lor de a revitaliza economia fara aparitia unor efecte nocive in alte state membre. Este prea devreme sa retragem aceste stimulente si masuri de sprijin pentru economie si sectorul financiar, insa trebuie pregatita o strategie de iesire.”
„Pe durata presedintiei mele, Comisia va face uz de toate posibilitatile prevazute de tratat pentru a consolida convergenta obiectivelor si coerenta efectelor politicii economice, in special in zona euro. O coordonare consolidata va fi esentiala in vederea elaborarii unei strategii pentru iesirea cu succes din criza.”
„Europa trebuie sa iasa din actuala criza increzatoare in faptul ca sistemul sau financiar este mai etic, mai robust si mai responsabil.”
- Despre asumarea unui rol de lider in lupta impotriva schimbarilor climatice
„Criza economica si financiara, precum si dovezile stiintifice privind schimbarile climatice, au demonstrat ca trebuie sa investim mai mult in sustenabilitate. Insa nu este suficient sa facem doar ceea ce trebuie pentru viitorul planetei – Europa sustine ca, prin investitii in tehnologii noi cu emisii reduse de dioxid de carbon, se pot obtine beneficii enorme in ceea ce priveste viitoarele locuri de munca si cresterea economica. Lupta impotriva schimbarilor climatice si trecerea la o economie intemeiata pe emisii reduse de dioxid de carbon ofera oportunitati uriase si contribuie la consolidarea securitatii noastre energetice.”
„Preluarea initiativei in acest domeniu se poate transforma in avantaj prin exploatarea potentialului industriilor, serviciilor si tehnologiilor comunitare ecologice la nivelul UE, prin stimularea intreprinderilor de a le adopta, in special a IMM-urilor, si prin crearea cadrului de reglementare adecvat. Cheia pentru o crestere economica durabila in Europa o reprezinta o baza industriala modernizata, care sa utilizeze si sa produca tehnologii ecologice si sa exploateze potentialul eficientei energetice.”
„Ar trebui ca viitoarea Comisie sa mentina ritmul in vederea dezvoltarii unei economii cu emisii scazute de dioxid de carbon si, in special, a reducerii emisiilor de dioxid de carbon asociate generarii de energie electrica si sectorului transporturilor – toate tipurile de transport, inclusiv transportul maritim si aerian, precum si a dezvoltarii unor automobile ecologice si electrice.”
- Despre dezvoltarea unor noi surse de crestere economica si de coeziune sociala
„Nu ne putem baza la nesfarsit pe stimulentele pe termen scurt. Noi surse de crestere economica vor trebui sa preia stafeta – surse de crestere care sa fie durabile.”
„Pentru a garanta ca UE isi exploateaza potentialul de schimbare si ca ramane, in 2020, o zona industriala atractiva, avem nevoie de o noua abordare a politicii industriale, care sa sprijine industria, punand accentul pe durabilitate, inovare si pe competentele umane necesare pentru mentinerea competitivitatii industriei UE pe pietele mondiale. Cred in politici care continua sa elimine sarcinile administrative inutile si care ofera securitatea juridica de care societatile au nevoie pentru a realiza investitii pe termen lung.”
„Viitoarea Comisie trebuie sa duca politica europeana in domeniul cercetarii la un nou nivel si sa faca din aceasta unul dintre motoarele dezvoltarii noastre durabile.”
- Despre agenda privind ocuparea fortei de munca pentru un mediu de lucru in schimbare
„Trebuie sa ne asiguram ca valorile noastre de incluziune sociala, egalitate si justitie sociala sunt duse mai departe in cadrul unei noi abordari. Nu vom permite ca drepturile sociale de baza, cum ar fi dreptul de asociere sau dreptul la greva, sa fie subminate. Acestea sunt fundamentale in modelul european de societate. Și daca globalizarea exercita presiuni asupra competitivitatii noastre, raspunsul nostru nu ar trebui sa fie in niciun caz o diminuare a standardelor. Dimpotriva, trebuie sa insistam pe langa alti parteneri sa adopte standarde similare, in interesul propriei lor bunastari, si sa continuam sa promovam munca decenta si alte standarde in toate colturile lumii.”
- Despre pietele globale
„Deschiderea este esentiala pentru viitoarea competitivitate a Europei. Aceasta nu este doar o chestiune de preferinta politica, ci este in propriul nostru interes, in calitatea pe care o avem, de cel mai mare exportator mondial.”
„Trebuie sa combinam mult mai bine diferitele componente ale politicii noastre externe, astfel incat sa putem folosi influenta «puterii persuasive» (soft power) a Uniunii Europene pentru a produce rezultate concrete pentru intreprinderile si cetatenii europeni. Interesul european trebuie promovat in mod coerent si hotarat.”
- Despre retelele viitorului
„Viitoarea Comisie va dezvolta o Agenda digitala europeana (insotita de un program legislativ special) pentru a lupta impotriva principalelor obstacole in calea unei veritabile piete digitale unice, pentru a promova investitiile in internetul de mare viteza si a inlatura o linie de demarcatie digitala inacceptabila.”
„Unul din urmatoarele proiecte europene majore este de a oferi Europei o noua super-retea europeana de energie electrica si gaze.”
- Despre deschiderea unei noi ere pentru o Europa de anvergura mondiala
„Daca va fi ratificat, Tratatul de la Lisabona ne va oferi instrumentele pentru initierea unei noi ere in reprezentarea intereselor europene in lume.”
„Imi exprim angajamentul de a asigura faptul ca, in calitate de forta motrice a numeroase politici externe esentiale, Comisia isi va asuma un rol deplin in valorificarea ocaziei de a oferi Europei rolul care i se cuvine pe scena internationala. Astazi, nu trebuie sa consideram relatiile externe ca pe un domeniu separat, ci ca parte integranta a modului in care realizam obiectivele de politica interna.”
- Despre mijloacele de realizare a acestor ambitii
„Aceasta va presupune o reforma generala a bugetului UE.”
„Ar trebui sa lucram mai indeaproape si mai creativ cu Banca Europeana de Investitii si cu sectorul privat.”
„De asemenea, Comisia va propune un nou cadru pentru parteneriatele public­privat pentru a contribui la punerea in comun a cat mai multor surse de finantare in vederea maximizarii investitiilor in anii urmatori.”

Context
José Manuel Barroso este presedintele Comisiei Europene din anul 2004. Dupa alegerile pentru Parlamentul European, care au avut loc in perioada 4-7 iunie 2009, Consiliul European l-a nominalizat in unanimitate pe presedintele Barroso pentru un nou mandat de cinci ani.
Presedintele José Manuel Barroso isi prezinta orientarile politice pentru urmatorul mandat, in pregatirea intalnirilor cu diferitele grupuri politice din Parlament care vor avea loc in perioada 7-9 septembrie 2009.
Aceste intalniri sunt organizate in vederea unei dezbateri plenare si a unui vot parlamentar cu privire la nominalizarea presedintelui pentru urmatorul mandat, preconizandu-se ca Parlamentul sa se intruneasca in acest scop in datele de 15 si, respectiv, 16 septembrie 2009.
Orientarile politice pot fi consultate la adresa:
http://ec.europa.eu/commission_barroso/president/

28 august 2009 – Dimensiunea bibliotecii digitale a Europei se dubleaza, insa ea pune in evidenta si lipsa unei solutii comune europene privind drepturile de autor pentru site-urile web

Pe site-ul web Europeana, biblioteca multilingva virtuala a Europei (www.europeana.eu), utilizatorii internetului pot accesa acum 4,6 milioane de carti, harti, fotografii, videoclipuri si ziare digitalizate. Colectia Europeana a crescut cu mai mult decat dublu de la lansarea sa, in noiembrie 2008 (IP/08/1747). Astazi, Comisia Europeana si-a declarat, intr-un document orientativ, obiectivul de a creste numarul lucrarilor digitalizate la 10 milioane pana in 2010. Comisia a initiat, de asemenea, o dezbatere publica pe tema viitoarelor provocari pentru digitalizarea cartilor in Europa: posibilitatea ca sectorul public si cel privat sa isi uneasca fortele si necesitatea de a revizui cadrul european prea fragmentat in materie de drepturi de autor.
„Digitalizarea cartilor este o munca de Hercule, dar ea ofera totodata accesul la un continut cultural pentru milioane de cetateni ai Europei si nu numai. De aceea salut primele eforturi depuse de statele membre si de institutiile culturale ale acestora de a umple rafturile bibliotecii digitale a Europei”, a spus Viviane Reding, comisarul UE pentru societate informationala si mass-media. „Mi se pare totusi ingrijorator ca numai 5% dintre toate cartile digitalizate din Uniunea Europeana sunt disponibile pe Europeana. Observ, de asemenea, ca aproape jumatate dintre lucrarile digitalizate de pe Europeana provin dintr-o singura tara, in timp ce contributia tuturor celorlalte state membre este extrem de redusa. Personal, acest lucru imi arata ca, mai intai de toate, statele membre trebuie sa inceteze sa mai invidieze progresele inregistrate pe alte continente si sa isi faca, in sfarsit, temele, dar si ca Europeana singura nu va fi suficienta pentru a inscrie Europa pe harta digitala a lumii. Trebuie sa ne intensificam cooperarea pentru a adapta cadrul european al drepturilor de autor la era digitala”.
Astazi, utilizatorii pot gasi pe Europeana 4,6 milioane de lucrari digitalizate, fata de 2 milioane disponibile cu noua luni in urma. Printre noile elemente adaugate se numara: o colectie de 70 de incunabule (carti tiparite cu ajutorul celor mai vechi tehnici de tiparire) de la bibilioteca din Catalunia, o editie din 1572 a cartii „Os Lusíadas” de  Luís de Camoẽs, poemul national al Portugaliei, si o inregistrare video a Friedrichstraße din Berlin din 1913, de la Association des Cinémathèques Européennes.
Progresul semnificativ facut cu Europeana scoate, totusi, la iveala provocarile si problemele aferente procesului de digitalizare. In prezent, Europeana include in special carti digitalizate apartinand domeniului public, deci carti care nu mai sunt protejate prin legea drepturilor de autor (valabila 70 de ani dupa moartea autorului).
Momentan, Europeana nu include, din considerente juridice, nici lucrari care nu mai sunt publicate (aproximativ 90% din cartile aflate in bibliotecile nationale europene), nici opere protejate inca de drepturi de autor (estimate la 10-20% din colectiile protejate de drepturi de autor) ai caror autori nu pot fi identificati. 
Europeana pune in evidenta si faptul ca acordarea de licente pentru lucrari protejate de drepturi de autor in Europa se face inca intr-un cadru legal foarte fragmentat. La inceputul acestui an, un colectionar francez a trebuit sa retraga fotografii de pe site-ul Europeana deoarece detinea dreptul de publica materialul numai pe teritoriul francez.
Pentru a rezolva toate aceste probleme, Comisia a lansat astazi o consultare publica pe tema viitorului bibliotecii Europeana si a digitalizarii cartilor, care se va desfasura pana la 15 noiembrie 2009. Comisia adreseaza, printre altele, urmatoarele intrebari: Cum se poate garanta disponibilitatea materialului digitalizat pentru utilizatori de pe intregul teritoriu al UE? Ar trebui sa existe o cooperare mai stransa cu editorii in ceea ce priveste materialul protejat de drepturi de autor? Ar fi o idee buna sa se creeze registre europene pentru lucrari ai caror detinatori de drepturi de autor nu pot fi identificati si pentru lucrari care nu mai sunt publicate? Cum ar trebui finantata Europeana pe termen lung?

Context
Europeana a fost infiintata de Comisia Europeana in noiembrie 2008 (IP/08/1747). Incepand cu perioada 2009-2011,  programul eContentplus al Uniunii Europene va acoperi aproximativ 80% din bugetul Europeana (si anume 2,5 milioane de euro pe an). Statele membre si institutiile culturale vor contribui cu restul sumei. Pana in 2013, Comisia Europeana poate continua sa sprijine Europeana cu 9 milioane de euro prin Competitiveness and Innovation Programme (Programul pentru stimularea competitivitatii si a inovarii). Europeana isi are sediul in cadrul Bibliotecii Nationale a Țarilor de Jos din Haga si este administrata de Fundatia pentru biblioteca digitala europeana.
In momentul lansarii sale, in noiembrie 2008, site-ul web Europeana a fost atat de popular incat, initial, functionarea sa a fost intrerupta (MEMO/08/733). Astazi el functioneaza fara probleme.
Un dosar de presa referitor la Europeana este disponibil la adresa:
http://ec.europa.eu/information_society/newsroom/cf/itemlongdetail.cfm?item_id=5181
Europeana - biblioteca digitala a Europei, se afla online la adresa: http://www.europeana.eu/
Initiativa Uniunii Europene privind bibliotecile digitale:
http://ec.europa.eu/information_society/activities/digital_libraries/index_en.htm

18 august 2009 – UE investeste inca 18 milioane de euro in viitorul internet mobil ultrarapid

De la 1 ianuarie 2010, UE va injecta 18 milioane de euro in cercetarea care va sta la baza retelelor mobile de urmatoare generatie 4G. Comisia Europeana tocmai a luat decizia de a demara procesul de finantare a cercetarii in domeniul tehnologiei LTE (Long Term Evolution) Advanced, care va mari de pana la 100 de ori viteza internetului mobil in comparatie cu actualele retele 3G. LTE devine principala optiune pentru urmatoarea generatie de retele mobile, iar acest lucru se datoreaza si fondurilor substantiale pe care UE le-a acordat cercetarii in acest sector incepand din 2004. Acum 25 de ani, Europa facea din standardul GSM coloana vertebrala a telefoniei mobile moderne. Datorita cercetarii comune a Europei si fortei pietei unice europene, standardul GSM este utilizat in prezent de  80% din retelele mobile ale lumii. LTE are toate sansele sa  inregistreze un succes la fel de stralucit gratie finantarii comunitare a cercetarii care continua sa aduca tehnologia de varf in viata de toate zilele a cetatenilor europeni.
„Prin intermediul tehnologiilor LTE, know-how-ul cercetarii europene va continua sa dea tonul dezvoltarii serviciilor si dispozitivelor mobile din intreaga lume, asa cum am facut-o si in ultimele decenii prin standardul GSM”, a apreciat Viviane Reding, comisarul UE pentru telecomunicatii si media. „Tehnologiile LTE vor transforma telefoanele mobile in puternice calculatoare mobile. Milioane de noi utilizatori vor avea acces ultrarapid la internet pe celularele lor oriunde s-ar afla. Aceasta evolutie va crea oportunitati exceptionale si un potential urias de crestere pentru economia digitala."
Long Term Evolution (LTE) este tehnologia wireless de ultima ora, capabila sa asigure viteze de conectare la internetul mobil de pana la 100 megabiti pe secunda, de 10 ori mai rapid decat retelele 3G. In Europa, LTE se afla acum in probe la operatori mobili din Finlanda, Germania, Norvegia, Spania, Suedia si Regatul Unit si urmeaza sa intre pe piata in Suedia si Norvegia in prima jumatate a anului viitor. In intervalul 2004-2007, UE a sprijinit cu 25 de milioane de euro cercetarile legate de optimizarea si standardizarea LTE (proiectele WINNER I si II desfasurate de un consortiu alcatuit din 41 de societati si universitati de frunte ale continentului). A luat astfel nastere primul concept al unei infrastructuri de retea bazate pe LTE.
Luna trecuta, Comisia Europeana a hotarat sa investeasca inca 18 milioane de euro in studiile asupra unei versiuni perfectionate a LTE, LTE Advanced. In septembrie, Comisia va incepe sa negocieze detaliile cu consortiile care vor lucra la proiecte, inclusiv la proiectul vedeta, ARTIST4G, care dezvolta rezultatele proiectelor WINNER si care reuneste, alaturi de industria 4G, cercetatori din Finlanda, Franta, Germania, Italia, Țarile de Jos, Polonia, Spania, Suedia si Regatul Unit. Noile proiecte ar urma sa demareze in ianuarie 2010.
Comisia Europeana considera ca raspandirea tehnologiei LTE si LTE Advanced reprezinta un potential de mare anvergura:
LTE va mari capacitatea operatorilor de retele, permitandu-le sa ofere banda larga mobila mai rapida unui numar mai mare de utilizatori la preturi mai scazute, revolutionand astfel piata europeana de telecomunicatii mobile.
LTE Advanced va mari vitezele de banda larga mobila pana la 1 gigabit (o mie de megabiti) pe secunda, dand posibilitatea utilizatorilor in miscare sa beneficieze deplin de servicii online sofisticate ca televiziune si video de inalta calitate, la cerere.
LTE valorifica mai eficient spectrul de frecvente radio, permitand retelelor mobile sa profite de „dividendul digital" si sa utilizeze frecventele eliberate prin trecerea de la televiziunea analoga la cea digitala (IP/09/1112). Semnalul va strabate distante mai lungi decat cu actuala tehnologie GSM, asigurand aceeasi acoperire de retea cu mai putine antene, ceea ce va contribui la conservarea peisajului european si la reducerea consumului de energie.
LTE ar putea asigura patrunderea comunicatiilor mobile de banda larga in regiunile mai putin populate, contribuind la atenuarea „fracturii digitale” dintre zonele rurale si urbane. La sfarsitul anului 2008, 23% din populatia rurala a UE nu avea inca posibilitatea unei conexiuni DSL la internet (IP/09/1221).
Principalii operatori de telefonie mobila si principalii producatori de pe piata mondiala, cum ar fi Orange, TeliaSonera, T-Mobile, AT&T, NTT-DoCoMo, Verizon, Alcatel-Lucent, Ericsson, Huawei si Nokia Siemens Networks, s-au angajat deja sa utilizeze standardul LTE. Dupa estimarile analistilor pietei, operatorii din intreaga lume vor investi aproape 6 miliarde de euro (8,6 miliarde de dolari) in echipamente LTE pana in 2013.

Context
Succesul mondial al standardului GSM s-a datorat unei stranse colaborari intre industrie, cercetare si reglementare la nivel paneuropean. In anii ’80, standardizarea GSM a fost promovata cu ajutorul cooperarii europene in stiinta si tehnologie, precursoarea programelor UE de cercetare din ziua de azi. Comisia Europeana a sustinut proiectul GSM, iar in 1987 tarile europene au aprobat propunerea Comisiei  de a se rezerva banda de 900 MHz pentru serviciile GSM, pregatind terenul pentru raspandirea rapida a tehnologiei GSM in toata Europa.
In iulie 2009, statele membre UE, urmand exemplul Parlamentului European, au aprobat propunerea Comisiei de actualizare a directivei GSM din 1987 in vederea deschiderii accesului la banda de 900 MHz si pentru alte tehnologii, inclusiv pentru LTE (IP/09/1192).
In perioada 2007-2013, UE va investi in total peste 700 de milioane de euro in cercetarile dedicate viitoarelor retele, jumatate din suma urmand sa fie alocata tehnologiilor wireless care contribuie la dezvoltarea retelelor 4G si ulterioare.
Pentru cercetarile sprijinite de UE in domeniul retelelor viitorului si LTE:
http://cordis.europa.eu/fp7/ict/future-networks/
Pentru proiectul Wireless World Initiative New Radio (WINNER), finantat de UE:
http://www.ist-winner.org

4 august 2009 – Economia digitala poate scoate Europa din criza, conform unui raport al Comisiei

Raportul Comisiei Europene privind competitivitatea digitala, publicat astazi, arata ca sectorul digital din Europa a inregistrat mari progrese incepand cu 2005: in prezent, 56% dintre europeni folosesc in mod regulat internetul, 80% dintre acestia prin intermediul unei conexiuni de mare viteza (fata de doar o treime in 2004), ceea ce face ca Europa sa fie liderul mondial in materie de internet in banda larga. Europa este primul continent cu adevarat „mobil” din lume, numarul abonatilor la serviciile de comunicatii mobile depasindu-l pe cel al cetatenilor (un nivel de 119%). Europa poate avansa si mai mult pe masura ce o generatie de tineri europeni buni cunoscatori ai tehnologiilor digitale devine un puternic factor care stimuleaza piata in directia dezvoltarii si inovarii.  Pentru ca Europa sa se poata redresa in mod sustenabil in urma crizei economice, este esential sa ne bazam pe potentialul economiei digitale. Comisia a intrebat astazi publicul ce strategie viitoare ar trebui sa adopte UE pentru ca economia digitala sa functioneze la capacitate maxima.
„Economia digitala a Europei prezinta un enorm potential de generare a unor venituri foarte mari in toate sectoarele, dar pentru a transforma acest avantaj in crestere sustenabila si noi locuri de munca, guvernele trebuie sa joace un rol conducator, prin adoptarea de politici coordonate vizand demolarea barierelor existente in calea noilor servicii,” a declarat Viviane Reding, comisarul european pentru societate informationala si mass-media. „Ar trebui sa profitam de oportunitatea pe care ne-o ofera o noua generatie de europeni care vor ajunge in curand sa hotarasca lucrurile pe piata europeana. Acesti tineri utilizeaza intensiv internetul si sunt, de asemenea, consumatori foarte pretentiosi. Pentru a elibera potentialul economic al acestor «nativi digitali», trebuie ca accesul la continutul digital sa devina usor si echitabil.”
Raportul publicat astazi prezinta rezultatele a cinci ani de politica UE dusa de Comisia Barroso in directia promovarii celor mai recente tehnologii de comunicatie, a noilor retele si servicii si a continutului media creativ. Pana in 2008, 56% dintre europeni au inceput sa utilizeze in mod regulat internetul, ceea ce reprezinta o crestere cu o treime fata de 2004. Jumatate din gospodarii si peste 80% din companii au in prezent o conexiune in banda larga. Apare o noua generatie de europeni care stapanesc internetul si sunt gata sa aplice inovatiile in domeniu. Acesti asa-numiti „nativi digitali” prezinta un mare potential pentru dezvoltarea Europei.
Tinerii cu varste cuprinse intre 16 si 24 de ani sunt cei mai activi utilizatori ai internetului: 73% dintre ei folosesc in mod regulat servicii avansate pentru a crea si pune la dispozitie continut online - de doua ori mai mult decat media la nivelul populatiei UE (35%) (a se vedea anexa). 66% dintre toti europenii cu varsta sub 24 de ani utilizeaza internetul in fiecare zi, fata de media UE de 43%. De asemenea, conform unui studiu al Comisiei privind competentele digitale, publicat tot astazi, acestia au competente mai avansate in domeniul internetului decat restul populatiei.
Cu toate ca „generatia digitala” pare refractara la ideea de a plati pentru descarcarea sau vizionarea online a continuturilor precum materiale video sau muzica (33% declara ca nu doresc sa plateasca nimic, ceea ce reprezinta dublul mediei la nivelul UE), in realitate, dintre acesti tineri au platit pentru acest gen de servicii de doua ori mai multi decat restul populatiei (10% dintre tinerii utilizatori, fata de media UE de 5%). De asemenea, sunt mai dispusi sa plateasca pentru oferte de servicii si calitate mai bune.
Utilizarea internetului va cunoaste o crestere accelerata pe masura ce „nativii digitali” ai Europei isi incep viata profesionala, influentand si dominand din ce in ce mai mult tendintele pietei. Pe cand modelele traditionale de afaceri stagneaza, companiile vor trebui sa ofere servicii atragatoare pentru urmatoarea generatie de utilizatori, iar legiuitorii ar trebui sa creeze conditiile corespunzatoare pentru a facilita accesul la continutul online nou, asigurand, in acelasi timp, remunerarea creatorilor acestuia.
Europa trebuie, de asemenea, sa actioneze mai mult pentru a fi competitiva la nivel mondial. In ciuda progreselor, o treime dintre cetatenii UE nu au utilizat niciodata internetul. Doar 7% dintre consumatori au facut cumparaturi online in alt stat membru. Europa se afla inca in urma SUA si a Japoniei in ceea ce priveste investitiile in cercetare si dezvoltare in domeniul tehnologiilor informatiei si comunicatiilor (TIC), al comunicatiilor de mare viteza in banda larga si al dezvoltarii de piete inovatoare precum publicitatea online.
O elaborare proactiva a politicilor la nivel comunitar trebuie sa asigure faptul ca toata lumea beneficiaza de o conexiune de mare viteza la internet si ca exista o piata online unica, astfel incat oamenii sa poata folosi cu usurinta servicii online din afara granitelor tarii lor.
O consultare publica lansata de Comisie astazi si deschisa pana la 9 octombrie 2009 ridica problema viitoarelor provocari cu care se va confrunta Europa digitala. Acesta este primul pas catre o noua strategie europeana in domeniul TIC, pe care Comisia intentioneaza sa o prezinte in 2010 in cadrul urmatoarei etape a Agendei de la Lisabona.

Context:
Strategia „i2010” a UE vizand impulsionarea rolului de lider al Europei in domeniul TIC si valorificarea beneficiilor societatii informationale pentru realizarea cresterii europene si pentru crearea de locuri de munca, adoptata de Comisie in iulie 2005 (IP/05/643), se incheie in acest an. Adoptata de toate statele membre ale UE si de Parlamentul European, strategia avea ca obiectiv consolidarea pietei unice pentru companii si pentru utilizatori si stimularea cercetarii si inovarii in domeniul TIC. Aceasta politica de stimulare a concurentei si de acordare a puterii catre consumatori a generat rezultate privind aspecte concrete, precum si o bogatie de politici inovatoare in intreaga UE.
La 9 iulie (SPEECH/09/336), comisarul Reding a lansat un apel la o noua strategie a pentru „Europa Digitala”, ca abordare de politica vizand o piata a continutului online unica si favorabila consumatorilor, in cadrul careia TIC va constitui un factor de stimulare a inovarii, a conectivitatii totale si a unei economii mai ecologice.
Raportul privind competitivitatea digitala, fise informative privind performanta pe stat membru, precum si consultarea publica pot fi gasite la:
http://ec.europa.eu/information_society/newsroom/cf/itemlongdetail.cfm?item_id=5146
Studiul „Public policies and stakeholders initiatives in support of Digital Literacy” („Politici publice si initiative ale partilor interesate in sprijinul competentelor digitale”):
http://ec.europa.eu/information_society/eeurope/i2010/benchmarking/index_en.htm
Rezultatele celor cinci ani de politica UE in domeniul TIC dusa de Comisia Barroso:
http://ec.europa.eu/i2010

27 iulie 2009 – UE elibereaza un nou spectru de frecvente pentru servicii de comunicatii mobile noi, mai rapide

Europa a luat astazi o masura importanta in vederea implementarii unei noi generatii de servicii de comunicatii mobile. Consiliul de Ministri a urmat Parlamentul European aproband o propunere a Comisiei Europene de modernizare a legislatiei europene privind utilizarea spectrului de frecvente radio necesar serviciilor de comunicatii mobile – „Directiva GSM”. Aceasta directiva din 1987 pune la dispozitia tehnologiilor de acces GSM (sistem global de comunicatii mobile sau Groupe Spécial Mobile, la origine), cum sunt telefoanele mobile, o parte din banda de 900MHz a spectrului de frecvente. Directiva actualizata permite in prezent utilizarea benzii de frecventa de 900MHz pentru a asigura servicii paneuropene mai rapide, cum este internetul mobil, fara a afecta continuitatea serviciilor GSM. Aceasta noua flexibilitate va contribui la stimularea concurentei pe piata europeana a telecomunicatiilor si la extinderea mai rapida a serviciilor wireless de banda larga, unul din factorii determinanti ai redresarii economice. Ca urmare a revizuirii Directivei GSM, se estimeaza economii de pana la 1,6 miliarde EUR in acest sector de activitate. Se preconizeaza ca noua directiva va intra in vigoare in luna octombrie a acestui an. Comisia propusese revizuirea Directivei GSM in paralel cu revizuirea normelor UE in domeniul telecomunicatiilor. Directiva GSM revizuita este prima dintr-o serie de directive importante privind sectorul telecomunicatiilor care sunt in curs de negociere si in cazul carora acordul dintre Parlament si Consiliu deschide in prezent calea unei economii wireless mai puternice.
„Standardul GSM reprezinta un exemplu de reusita pentru Europa, continentul pe care a luat nastere. Prin actualizarea Directivei GSM, UE pregateste terenul pentru o noua generatie de servicii si de tehnologii unde Europa poate fi lider mondial”, a declarat comisarul european pentru telecomunicatii Viviane Reding. „As dori sa multumesc Parlamentului European si Consiliului de Ministri care, aproband cu promptitudine revizuirea acestui text legislativ foarte important pentru domeniul telecomunicatiilor, inlesnesc realizarea acestui deziderat. Aceasta reforma va elimina constrangerile cu care se confrunta operatorii, astfel incat acestia sa poata promova noi tehnologii in benzile GSM pentru a dezvolta servicii de comunicatii mobile de banda larga de mare viteza, ceea ce ar trebui sa constituie un stimulent binevenit pentru economia wireless a Europei si sa contribuie la lansarea unei Europei digitale.”
In noiembrie 2008, Comisia Europeana a propus partajarea undelor radio alocate pentru telefoanele mobile cu alte tehnologii mai avansate, incepand cu tehnologia mobila de banda larga de generatia a treia (sistemul universal de telecomunicatii mobile, UMTS). In luna mai, propunerea a fost aprobata de Parlamentul European cu 578 de voturi pentru(MEMO/09/219).
Prin decizia finala de aprobare luata astazi de cei 27 de ministri ai telecomunicatiilor, directiva revizuita poate intra acum in vigoare. De asemenea, datorita noilor reglementari este mai usor sa se adapteze alocarea spectrului in banda de frecventa de 900MHz pentru a facilita utilizarea acesteia chiar si pentru tehnologii mai noi de banda larga de generatia a patra.
Telefoanele de care dispun consumatorii in prezent vor continua sa functioneze fara probleme, numai ca acestia vor putea folosi si tehnologii noi de acces la serviciile de banda larga de mare viteza. De asemenea, directiva revizuita va avea efecte economice pozitive asupra sectorului telecomunicatiilor si va promova introducerea unor noi servicii wireless, gratie reducerii  costurilor de retea ca urmare a utilizarii unor benzi de  frecvente mai joase, ceea ce va duce, in sectorul telecomunicatiilor, la economii de pana la 1,6 miliarde EUR la nivelul costurilor de capital pentru realizarea unei retele europene unice.

Context
Prin Directiva GSM din 1987 se alocau anumite frecvente radio (in banda de 900MHz) pentru serviciile GSM. Era insa necesara actualizarea directivei astfel incat aceasta banda a spectrului de frecvente radio sa poata fi utilizata si pentru tehnologiile wireless de noua generatie mai avansate.
In noiembrie 2008, Comisia a reactionat fata de ritmul tot mai accelerat al evolutiei tehnologiilor propunand modificarea directivei pentru a permite coexistenta noilor tehnologii si a serviciilor GSM in banda de frecventa de 900MHz. Banda de frecventa de 900MHz va fi deschisa si altor sisteme odata cu stabilirea posibilitatii tehnice de utilizare a acesteia impreuna cu tehnologia GSM. Se va incepe cu serviciile UMTS deoarece compatibilitatea acestora este deja demonstrata.
Comisarul pentru telecomunicatii Viviane Reding a prezentat, in discursul Europa digitala – calea cea mai rapida spre redresarea economica a Europei (SPEECH/09/336), o “Agenda digitala pentru Europa” cuprinzand, printre primele masuri care trebuie luate, un acord rapid privind revizuirea Directivei GSM.
Etapele urmatoare
Directiva actualizata va fi semnata in septembrie de catre presedintele Parlamentului European si presedintele Consiliului de Ministri, iar apoi va fi publicata in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. In acelasi timp, Comisia va adopta o decizie, care va intra in vigoare la aceeasi data cu directiva actualizata, de stabilire a masurilor de ordin tehnic care sa permita coexistenta serviciilor GSM (a doua generatie de telefoane mobile) si sistemelor UMTS (a treia generatie de telefoane mobile, care ofera internet mobil de mare viteza pe langa serviciile obisnuite de telefonie) in banda de frecvente alocata serviciilor GSM prin directiva. Decizia respectiva se va baza pe decizia UE privind spectrul de frecvente radio care stabileste un mecanism de adoptare a unor norme tehnice de armonizare pe baza cooperarii cu expertii in spectrul de frecvente radio din cadrul autoritatilor nationale si care prevede posibilitatea unor modificari in vederea includerii unor parametri tehnici de utilizare pentru sisteme mai moderne care nu se bazeaza pe tehnologia GSM si a caror compatibilitate poate fi stabilita ulterior. Administratiile nationale vor avea apoi la dispozitie sase luni pentru a transpune directiva si pentru a implementa decizia astfel incat benzile din spectrul de frecvente alocate serviciilor GSM sa fie efectiv disponibile pentru tehnologiile de generatia a treia.

23 iulie 2009 – Ajutoare de stat: Comisia prezinta orientari privind ajutoarele pentru restructurare acordate bancilor

Comisia Europeana a adoptat o comunicare prin care explica abordarea proprie in evaluarea ajutoarelor de restructurare acordate bancilor de catre statele membre. Aceasta abordare se bazeaza pe trei principii fundamentale: i) bancile beneficiare ale ajutorului trebuie sa devina viabile pe termen lung fara a alt sprijin suplimentar din partea statului; ii) bancile beneficiare ale ajutorului si proprietarii acestora trebuie sa suporte o parte corespunzatoare din costurile de restructurare; si iii) trebuie adoptate masuri de limitare a denaturarii concurentei pe piata unica. Orientarile, care sunt in vigoare pana la 31 decembrie 2010, explica in special modul in care Comisia intentioneaza sa aplice aceste principii in contextul actualei crize financiare sistemice, astfel incat sa contribuie la restabilirea viabilitatii sectorului bancar european.
Comisarul pentru concurenta, doamna Neelie Kroes, a declarat: „Desi criza financiara nu s-a incheiat inca, trebuie sa incepem sa actionam in mod serios impreuna cu statele membre in vederea restructurarii bancilor europene. Trebuie sa restabilim viabilitatea bancilor fara sprijin public si sa redinamizam concurenta pe piata unica. Orientarile adoptate astazi vor reprezenta un instrument util pentru banci si pentru statele membre, deoarece explica criteriile pe care Comisia le va aplica in cazul ajutoarelor pentru restructurare acordate bancilor in perioada actuala.  Acestea completeaza orientarile anterioare ale Comisiei privind garantiile de stat, recapitalizarea si  tratamentul activelor depreciate”.
Comisia se confrunta cu un numar mare de cazuri individuale de restructurare a bancilor ca urmare a masurilor privind ajutoarele de restructurare acordate bancilor, aprobate cu conditia ca un plan de restructurare sa fie prezentat in termen de sase luni. Pentru incurajarea transparentei, a predictibilitatii si a egalitatii de tratament intre statele membre, Comisia a adoptat orientari care sa clarifice abordarea acesteia, criteriile pe care isi va intemeia evaluarea si informatiile necesare evaluarii. Aceste orientari se intemeiaza pe articolul 87 alineatul (3) litera (b) din Tratatul CE, care permite acordarea ajutoarelor de stat in cazul unei perturbari grave a economiei. Acestea sunt temporare si se vor aplica pana la sfarsitul anului 2010. Dupa aceasta data se reia aplicarea normelor obisnuite privind salvarea si restructurarea, bazate pe articolul 87 alineatul (3) litera (c) din Tratat (ajutoare pentru dezvoltarea unor anumite activitati sau zone economice cu conditia ca acestea sa nu afecteze negativ conditiile comerciale intr-o masura contrara interesului comun).
Stabilitatea financiara
Comunicarea Comisiei privind restructurarea bancilor completeaza orientarile privind evaluarea ajutoarelor de stat acordate bancilor, adoptate de Comisie de la inceputul crizei financiare privind garantiile, recapitalizarea si  tratamentul activelor depreciate (a se vedea IP/08/1495, IP/08/1901 si respectiv IP/09/322). Aceste orientari anterioare au explicat, in special, conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca bancile pentru a putea depune un plan de restructurare. Noua comunicare subliniaza modalitatea in care Comisia va utiliza normele privind concurenta pentru a sprijini stabilitatea financiara. Restabilirea viabilitatii bancilor este cea mai buna garantie pentru stabilitate si pentru capacitatea acestora durabila de a credita activitatile economice. 
Testul de rezistenta
In acest context, Comunicarea subliniaza faptul ca bancile vor trebui sa isi supuna activitatea unui test de rezistenta in vederea elaborarii de strategii pentru un viitor durabil. Aceasta necesita stabilirea punctelor forte si a punctelor slabe ale bancilor, ceea ce ar putea conduce la regandirea modelului economic al bancilor, la divulgarea si tratarea activelor depreciate, la retragerea din activitatile care antreneaza pierderi sau chiar la luarea in calcul a absorbtiei unui concurent viabil sau a lichidarii ordonate.
Comunicarea clarifica faptul ca bancile beneficiare ale ajutoarelor si actionarii acestora trebuie sa isi asume in mod corespunzator responsabilitatea pentru comportamentul din trecut si sa contribuie la restructurarea bancii, pe cat de mult posibil, din resurse proprii. Aceasta implica in special faptul ca statul sa fie remunerat in mod corect pentru ajutorul pe care il acorda.  In cazul in care acest lucru nu este posibil imediat din cauza circumstantelor de pe piata, o astfel de partajare a costurilor va fi ceruta intr-o etapa ulterioara.
In sfarsit, Comunicarea analizeaza denaturarile concurentei care rezulta in urma acordarii ajutoarelor de stat catre banci si prezinta masuri de limitare a acestora. Denaturarile pot fi generate de perpetuarea comportamentului din trecut al unor banci, neadecvat si excesiv de riscant, si/sau de mentinerea prezentei pe piata in detrimentul concurentilor. Ajutoarele de stat de dimensiuni mari pot necesita anumite ajustari, inclusiv masuri structurale, precum cesionarile de active (care se pot programa pe mai multi ani in contextul crizei actuale) sau masuri comportamentale, precum constrangeri in materie de achizitii sau in materie de preturi agresive si de strategii de comercializare finantate prin ajutoare de stat. Avand in vedere numarul de cazuri simultane de restructurare, aceasta analiza se va concentra in mod special asupra structurilor de piata nationale, pentru a conserva integritatea si potentialul concurential al pietei unice.
Textul integral al comunicarii este disponibil la:
http://ec.europa.eu/competition/state_aid/legislation/specific_rules.html
Pentru detalii suplimentare, a se vedea MEMO/09/350.

15 iulie 2009 – Noul presedinte al Parlamentului European este Jerzy Buzek

Deputatul polonez Jerzy Buzek – Grupul Partidului Popular European (Crestin Democrat) –, nascut in Śmiłowice la data de 3 iulie 1940, este noul presedinte al Parlamentului European pentru urmatorii doi ani si jumatate. Domnul Buzek a fost ales in primul tur de scrutin cu 555 de voturi. „Este o mare provocare si onoare", a declarat dansul despre noua functie.
Fost prim-ministru al Poloniei intre 1997 si 2001, Jerzy Buzek a luat parte la negocierile de aderare si la pregatirile pentru integrarea Poloniei in Uniunea europeana.
Ales deputat european in 2004, domnul Buzek a fost membru al Comisiei pentru Industrie, cercetare si energie si al Delegatiei Parlamentului European la Comisia parlamentara de cooperare (CPC) UE-Ucraina.
Vorbind despre cele 10 state membre noi, al 13-lea presedinte a PE considera alegerea sa ca presedinte „un tribut adresat milioanelor de cetateni care au luptat pentru democratie" din statele din estul Europei.
Dupa ce i-a multumit doamnei deputat Eva-Britt Svensson (Grupul Confederal al Stangii Unite Europene/Stanga Verde Nordica) pentru candidatura sa, domnul Buzek a vorbit despre importanta dezvoltarii unor aliante internationale.
Noul presedintele a anuntat ca discursul sau in care isi va prezenta programul pentru urmatorii doi ani si jumatate va fi prezentat in cadrul sesiunii plenare din septembrie.
Fost lector universitar in stiintele tehnologice, Jerzy Buzek este Doctor Honoris Causa al Universitatilor din Dortmund, din Seul si din Isparta, precum si al scolilor politehnice din Silezia si Opole.

7 iulie 2009 – Consumatori: Sistem de clasificare a reclamatiilor la nivel UE pentru accelerarea raspunsului politic la problemele pietei

Comisia Europeana a dezvaluit astazi un proiect pentru o metoda de clasificare si raportare a reclamatiilor consumatorilor la nivel UE, invitand publicul sa faca observatii asupra propunerii. Numarul de reclamatii din partea consumatorilor este un indicator cheie al sanatatii pietei. Aproximativ jumatate dintre consumatorii europeni nemultumiti de felul in care a fost tratata reclamatia lor initiala de catre un comerciant cer ajutorul unei parti terte, de exemplu o organizatie a consumatorilor sau un organism de reglementare. Exista in Europa aproximativ 700 de organizatii de tratament al reclamatiilor si cele mai multe dintre ele folosesc propriile clasificari, ceea ce face ca obtinerea unei imagini generale sa fie foarte dificila, chiar la nivel national. Ideea propunerii de astazi este de a se asigura organizatiilor din UE care inregistreaza reclamatii de la consumatori posibilitatea de a folosi o metoda de clasificare comparabila si de a raporta apoi Comisiei datele de care dispun. Analiza datelor la nivel UE va reprezenta o modalitate importanta de evaluare a performantei diferitelor sectoare si piete nationale in relatia cu consumatorii si va oferi autoritatilor la nivel national si comunitar posibilitatea de a se orienta mai rapid si eficient catre pietele care nemultumesc consumatorii. Dupa inregistrarea si analizarea feedback-ului obtinut in urma consultarii, Comisia va recomanda versiunea finala a metodologiei. Clasificarea reclamatiilor va fi folosita de organizatii pe baza de voluntariat.
Comisarul european pentru protectia consumatorilor, Meglena Kuneva, a declarat: „Atunci cand un consumator decide sa isi asume stresul si efortul de a inainta o reclamatie, inseamna, de obicei, ca este vorba despre un caz serios. Un val de reclamatii similare poate fi un semnal clar ca o piata ii nemultumeste pe consumatori.”. Dupa care, doamna Kuneva a adaugat: „Prin metoda pe care o oferim astazi, dorim sa ne asiguram ca vocea consumatorilor nemultumiti se aude suficient de clar si suficient de repede atat in capitalele lor nationale, cat si la Bruxelles.”

Metoda
Proiectul prezentat astazi de catre Comisie cuprinde o modalitate standardizata de inregistrare a unei reclama tii, folosind un cadru comun de criterii pentru clasificarea cazurilor. Criteriile includ, de exemplu, metoda de vanzare (de exemplu, prin magazin sau online), tipul de intreprindere (de exemplu, un supermarket sau o statie de benzina) si categoria de produs (de exemplu, produse electronice sau asigurari de viata). Cadrul este destinat a fi folosit de catre parti terte care inregistreaza reclamatii, de exemplu autoritati nationale pentru consumatori, organizatii ale consumatorilor, ombudsmeni, comitete pentru reclamatii sau organisme de reglementare. Organizatiile pot alege sa foloseasca sistemul de clasificare si sa trimita Comisiei datele de care dispun pe baza de voluntariat. Comisia va publica apoi datele prin intermediul tabloului de bord al pietelor de consum.
In 2008, Comisia a cerut partilor interesate sa isi exprime punctele de vedere cu privire la o clasificare armonizata la nivel UE. 80% dintre cei care au raspuns s-au declarat in favoarea acestei idei. Pe aceasta baza, Comisia a cerut unui grup de experti reprezentanti ai organizatiilor de inregistrare a reclamatiilor sa participe la elaborarea proiectului prezentat astazi.
Ce importanta au reclamatiile consumatorilor?
In anul care a precedat luna februarie 2008, aproximativ 78 de milioane de cetateni europeni au depus o reclamatie formala referitoare la un comerciant. Alti aproximativ 30 de milioane de cetateni nu au depus o reclamatie, desi ar fi avut motive sa o faca. Aproximativ jumatate dintre cei care au depus o reclamatie formala nu au fost satisfacuti de felul in care aceasta a fost tratata. Dintre cei nesatisfacuti, aproximativ jumatate (aproximativ 20 de milioane de persoane) au cerut ajutorul unei organizatii terte (Eurobarometru 69.1).
O reclamatie a unui consumator este o dovada materiala care poate semnala o problema sistematica din piata. Reclamatiile reprezinta unul dintre cei cinci indicatori cheie folositi de catre tabloul de bord al pietelor de consum pentru determinarea performantei pietelor din punctul de vedere al consumatorilor, impreuna cu satisfactia consumatorilor, preturile, schimbarea furnizorilor si siguranta.
De ce este necesara o abordare la nivel UE?
Un studiu al Comisiei a aratat ca exista in Europa peste 700 de organiza tii terte de inregistrare a reclamatiilor din partea consumatorilor. Unele dintre acestea detin sisteme de raportare avansate si detaliate. Dar fiecare dintre aceste sisteme clasifica reclamatiile in mod diferit. De exemplu, unele organisme folosesc categorii preluate din Pagini Aurii, in timp ce altele folosesc drept baza capitole din legislatia nationala.
Rezultatul este ca aceasta sursa valoroasa de informa tie ramane, in mare masura, neexploatata. Comparatiile sunt adesea dificile chiar si la nivel national, nemaivorbind de cel european, chiar daca bunurile si serviciile oferite in Uniunea Europeana sunt similare si chiar daca un numar destul de mare dintre acestea se ofera, in prezent, dincolo de frontiere. Fragmentarea datelor incetineste raspunsul responsabililor politici la problemele intalnite de consumatori pe piete specifice.
Cine vor fi beneficiarii?
Principalii beneficiari vor fi in sisi consumatorii din UE, pentru ca timpul necesar pentru ca responsabilii politici si organismele de reglementare la nivel national si european sa raspunda la preocuparile cotidiene ale consumatorilor ar trebui sa se reduca in mod considerabil.
Autoritatile nationale si organismele de reglementare ar trebui sa fie capabile sa raspunda mai rapid la noile tendinte, datorita unei imagini mai complete a propriilor piete si unei comparatii mai usor de realizat cu alte tari. Responsabilii politici din UE vor putea sa realizeze comparatii semnificative intre datele referitoare la reclamatii la nivelul UE si alti indicatori de piata cheie, de exemplu preturile sau schimbarea furnizorilor.
Numeroase organizatii neguvernamentale pentru consumatori, care nu au in prezent resurse pentru dezvoltarea propriului sistem si pentru a influenta politicile pentru consumatori la nivel mai inalt vor beneficia si ele de pe urma disponibilitatii unei metode deja existente si a datelor comparabile.

Urmatoarele etape
Comisia invita publicul sa transmita observa tii pe seama propunerii pana la 5 octombrie 2009. Dupa analiza observatiilor, Comisia va recomanda o metodologie finala.

Textul complet al comunicarii, documentul de lucru al serviciilor Comisiei cu proiectul de metodologie si chestionarul online:
http://ec.europa.eu/yourvoice/consultations/index_en.htm
http://ec.europa.eu/consumers/strategy/complaints_en.htm
Rezultatele consultarii publice ini tiale:
http://ec.europa.eu/consumers/consultations/complaints/index_en.htm
Tabloul de bord al pietelor de consum:
http://ec.europa.eu/consumers/strategy/facts_en.htm

1 iulie 2009 – Presedintia suedeza intentioneaza sa inceapa pregatirile in vederea unei redresari economice pe termen lung a Uniunii Europene

Principalele chestiuni cu care se va confrunta Presedintia suedeza sunt gestionarea crizei economice si financiare si schimbarile climatice, a declarat prim-ministrul Fredrik Reinfeldt intr-un interviu in exclusivitate pentru site-ul internet al Consiliului.
Domnule prim-ministru, care sunt principalele prioritati ale Presedintiei suedeze a Consiliului Uniunii Europene?
Ne vom asuma multe provocari in cursul presedintiei noastre. Trebuie sa facem fata in continuare celei mai grave crize economice si financiare din anii 1930 pana in prezent. In toamna acestui an, Europa se va confrunta cu o crestere a somajului si a excluderii sociale. In acelasi timp, schimbarile climatice reprezinta o amenintare din ce in ce mai mare. Consider ca trebuie sa cautam solutii la chestiunea schimbarilor climatice impreuna, in Europa si pe plan mondial. Prin urmare, Conferinta ONU privind schimbarile climatice, organizata la Copenhaga in decembrie, la care Suedia va reprezenta Uniunea Europeana, este de o importanta deosebita.
Care sunt initiativele prin care tara dvs. intentioneaza sa sprijine UE sa faca fata crizei economice, sa relanseze economia si sa consolideze competitivitatea Europei pe plan mondial?
Primul obiectiv economic al Presedintiei suedeze va fi acela de a gestiona eforturile UE de combatere a incetinirii cresterii economice. In toamna anului trecut, cand criza financiara s-a extins in intreaga lume, UE a facut fata cu succes situatiei critice. In cursul presedintiei noastre trebuie sa continuam gestionarea crizei si, in acelasi timp, sa incepem pregatirile in vederea unei redresari pe termen lung.
Trebuie sa consolidam sistemul de supraveghere a pietelor financiare in cadrul UE si sa restabilim functionalitatea pietelor financiare si increderea in acestea. De asemenea, se impune sa redefinim mecanismele de stimulare astfel incat comportamentele iresponsabile sa nu mai fie recompensate. Totodata, trebuie sa initiem discutii cu privire la politicile fiscale in statele membre si sa convenim asupra unei strategii de iesire comune prin care sa revenim la normele prevazute de Pactul de stabilitate si de crestere.
Presedintia suedeza va aborda, de asemenea, situatia cu care se confrunta in prezent populatia intregii Europe. Milioane de europeni si-au pierdut locurile de munca in ultimele luni, iar alte milioane sunt ingrijorate pentru viitor. Somajul este o consecinta dura a crizei economice si trebuie sa cautam solutii fara a lua calea protectionismului. Trebuie sa reformam, sa adaptam, sa modernizam si sa gasim o strategie revitalizata pentru crestere durabila si ocuparea deplina a fortei de munca. Cred ca o astfel de strategie va spori competitivitatea Uniunii Europene pe termen lung.
Cum va fi influentata eficienta actiunilor presedintiei dvs. in domeniul economic de faptul ca Suedia nu face parte din zona euro?
A detine presedintia Uniunii Europene inseamna a actiona in cel mai bun mod in interesul tuturor statelor membre: cele care fac parte din zona euro si cele care nu participa la aceasta forma de cooperare. Criza economica si financiara reprezinta o provocare pentru intreaga Europa. In cursul presedintiei noastre vom face tot posibilul pentru a calauzi toate statele membre ale UE in depasirea acestei perioade dificile.
Ce rol va juca Presedintia suedeza pentru a asigura nu numai faptul ca Uniunea Europeana cauta solutii la amenintarea schimbarilor climatice, dar si ca devine lider in dezvoltarea noilor tehnologii necesare?
Combaterea schimbarilor climatice reprezinta o chestiune deosebit de importanta pentru Suedia, la fel ca pentru UE si pentru intreaga lume. Este o chestiune care ne afecteaza pe toti. In conditiile in care calota glaciara se topeste si nivelul marii creste, schimbarile climatice au devenit o chestiune de supravietuire. Se poate vedea, totodata, cum informatiile din partea comunitatii academice sunt din ce in ce mai alarmante.
 
Intensificarea eforturilor de combatere a schimbarilor climatice este cruciala daca dorim sa ne consolidam competitivitatea la nivel mondial. Cu alte cuvinte, solutii durabile pentru mediu inseamna mai multe locuri de munca si o mai mare recunoastere economica pe termen lung. Incorporarea unei perspective durabile in noua Strategie de la Lisabona pentru crestere economica si ocuparea fortei de munca este esentiala - atat din punct de vedere climatic, cat si din punct de vedere economic si concurential.
Tara dvs. este ferm in favoarea continuarii extinderii UE. Ce initiative veti adopta in ceea ce priveste negocierile de aderare cu Croatia si cu Turcia si ambitiile europene ale tarilor din Balcanii de Vest?
Continuarea progreselor in negocierile de aderare cu Turcia si cu Croatia va reprezenta o prioritate pentru presedintia noastra, dar va depinde in principal de eforturile acestor tari pe calea reformelor. In cursul presedintiei noastre, progresele inregistrate de Turcia in punerea in aplicare a asa-numitului Protocol de la Ankara vor fi, de asemenea, monitorizate si revizuite. Desigur, o solutionare a chestiunii Ciprului ar avea un efect pozitiv asupra procesului de aderare a Turciei, precum si asupra regiunii respective si a Uniunii Europene in ansamblu.
Prin extindere, s-au consolidat stabilitatea, securitatea si prosperitatea in UE si a crescut influenta noastra pe scena mondiala. Prin urmare, continuarea extinderii este importanta pentru intreaga Uniune. In acest context, Presedintia suedeza va actiona in sensul consolidarii in continuare a perspectivei aderarii tarilor din Balcanii de Vest, pe baza progreselor inregistrate de fiecare dintre acestea.
Care sunt propunerile prin care presedintia dvs. ar dori sa sporeasca siguranta, deschiderea si securitatea Uniunii Europene?
In cursul presedintiei noastre vom elabora o noua strategie in domeniul justitiei si afacerilor interne, care se va numi Programul de la Stockholm. In opinia mea, cooperarea in acest domeniu trebuie consolidata si dezvoltata, in vederea adaptarii la noile circumstante din Europa. O Uniune Europeana cu 27 de state membre si 500 de milioane de cetateni este foarte diferita de Uniunea intemeiata acum cincizeci de ani. Trebuie sa avem capacitatea de a garanta cetatenilor nostri siguranta si statul de drept, indiferent de locul din UE unde acestia se hotarasc sa studieze, sa lucreze sau sa locuiasca.
Programul de la Stockholm va arata directia in care dorim sa ne indreptam in acest domeniu. Programul cuprinde o politica mai integrata privind azilul, inclusiv sporirea solidaritatii si a securitatii juridice pentru refugiatii care sosesc in statele membre ale UE, precum si o mai buna coordonare a luptei impotriva terorismului si criminalitatii transfrontaliere. In acelasi timp, este foarte important sa gasim echilibrul adecvat intre combaterea criminalitatii si protejarea in continuare a drepturilor individuale.
Ce asteapta Suedia de la noua Strategie a UE pentru regiunea Marii Baltice?
De la extinderea UE din 2004, opt din cele noua tari ale regiunii Marii Baltice sunt membre UE. Cred ca este timpul ca tarile din regiune sa inceapa sa colaboreze mai strans in vederea abordarii aspectelor problematice regionale, precum poluarea si eutrofizarea. Marea Baltica este cea mai intinsa mare interioara de pe teritoriul UE, fiind deosebit de sensibila. Prin urmare, este important sa actionam impreuna pentru a salva Marea Baltica de problemele sale de mediu. Strategia vizeaza insa si sporirea competitivitatii si a cresterii economice a regiunii: printr-o mai buna functionare a pietei interne si prin sporirea cooperarii in domeniile inovarii si cercetarii.
Un alt obiectiv al strategiei UE privind Marea Baltica il reprezinta cresterea sigurantei si a securitatii in regiune prin combaterea traficului de persoane, intensificarea cooperarii politienesti, supraveghere navala si cooperare militara intre tarile din regiune.
Sper ca, pe termen lung, regiunea Marii Baltice sa poata servi drept model pentru alte regiuni ale UE.
Cum evaluati coordonarea din cadrul 'trioului' presedintiilor UE dintre Franta, Republica Ceha si Suedia?
 
Franta, Republica Ceha si Suedia au o cooperare stransa si fructuoasa. Modelul trioului a functionat foarte bine - am reusit astfel sa ne cunoastem atat intre noi, cat si calendarele presedintiilor noastre respective. Acest cadru este foarte util pentru o functionare mai fluida a presedintiilor prin rotatie. De asemenea, avem contacte stranse cu Spania, care va prelua Presedintia Consiliului din ianuarie.

29 iunie 2009 – Disponibilitatea domeniului de internet „.eu” se extinde la alfabetele chirilic si grec

Vorbitorii de bulgara si de greaca vor putea sa consulte website-urile .eu in aceste doua limbi. Astazi, Comisia Europeana a adoptat noi norme comunitare care sa permita utilizatorilor individuali si companiilor sa inregistreze nume in domeniul .eu folosind caracterele tuturor celor 23 de limbi oficiale ale Uniunii Europene, inclusiv literele chirilice si grecesti. Aceasta inseamna ca, mai tarziu in decursul acestui an, domeniul .eu va fi disponibil in alfabetele utilizate de bulgari, greci si ciprioti, si va accepta caracterele speciale folosite in alte limbi. Pana acum, cehii puteau folosi doar 27 din 42 de caractere, iar lituanienii 23 din 32. Intr-un nou raport al Comisiei pe tema dezvoltarii domeniului de nivel superior (top level domain) european, publicat astazi, se precizeaza ca numarul de nume inregistrate in domeniul .eu (actualmente situat in jurul cifrei de 3 milioane) a crescut cu 11% atat in 2007, cat si in 2008.
„La trei ani de la lansare, .eu a devenit alegerea optima pentru un numar din ce in ce mai mare de companii si de cetateni care doresc sa aiba o identitate europeana pe internet. Alegerea domeniului .eu este o modalitate foarte simpla prin care companiile pot demonstra ca sunt stabilite intr-unul din cele 27 de state membre si ca trebuie sa indeplineasca standardele ridicate ale legislatiei comunitare, in special cand este vorba despre protectia datelor, protectia consumatorilor sau reglementarile de pe piata financiara comunitara” a afirmat Viviane Reding, Comisarul pentru Societatea Informationala si Media. „Este absolut normal ca numele de domeniu alese de europeni sa fie caracterizate de aceeasi diversitate ca Europa insasi. Iata de ce am decis ca domeniul .eu sa devina disponibil in toate alfabetele utilizate in statele membre si sa accepte toate caracterele utilizate in cele 23 de limbi oficiale ale Uniunii Europene.”
Astazi, Comisia Europeana a modificat regulile domeniului .eu, astfel incat utilizatorii de internet sa aiba posibilitatea de a inregistra nume in domeniul .eu folosind alfabete diferite, precum cel chirilic sau grec.
Pana in momentul de fa ta, numele inregistrate in domeniul de nivel superior .eu puteau contine numai caracterele de la „a” la „z”, cifrele de la „0” la „9” si semnul „-”. In viitor, domeniul .eu va permite inregistrarea numelor care contin caractere de tipul „à”, „ą”, „ä”, „ψ” sau „д”. Cetatenii si companiile UE vor putea sa inregistreze nume de domeniu in alfabete nelatine, lucru esential pentru limbi ca greaca ori bulgara. In prezent, Bulgaria este una dintre tarile cu cel mai mic numar de nume inregistrate in domeniul .eu, respectiv 9 578 (a se vedea anexa).
Se preconizeaza ca noile reguli sa consolideze si mai mult atractivitatea domeniului european de nivel superior. Pentru a inregistra un nume in domeniul .eu, utilizatorii de internet trebuie sa fie stabiliti intr-unul dintre cele 27 de state membre ale UE.
Noile statistici publi cate astazi de Comisia Europeana demonstreaza ca popularitatea domeniului .eu este in continua crestere de la lansarea sa in urma cu trei ani. Numarul de nume inregistrate in domeniul .eu a crescut cu 11% atat in 2007, cat si in 2008. La aceasta crestere a contribuit si faptul ca taxa de inregistrare a scazut de la 10 EUR la 5 EUR in 2007, ajungand la 4 EUR in 2008. Popularitatea domeniului .eu se extinde foarte rapid, mai ales in Europa de est, numarul numelor inregistrate crescand cu 149% in Polonia si cu 142% in Lituania in perioada 2006 2008.
Domeniul .eu a reusit sa se inscrie pe locul patru in clasamentul celor mai populare domenii de nivel superior cu coduri de tara, fiind depasit numai de .de (Germania), .uk (Marea Britanie) si .nl (Țarile de Jos). Domeniul .eu se situeaza pe locul noua in clasamentul celor mai utilizate domenii la nivel mondial. In premiera, site-ul web oficial al presedintiei suedeze a UE poate fi consultat accesand un nume din domeniul „.eu”: www.se2009.eu .

Context
De la prima deschidere, in aprilie 2006 ( IP/06/476 ), a accesului pentru toti rezidentii UE si pentru toate organizatiile stabilite in UE, .eu a reusit sa castige din ce in ce mai multa popularitate. Pana in momentul primei aniversari, fusesera inregistrate 2,5 milioane de nume in domeniul .eu ( IP/07/483 ), iar in 2007 s-au mai adaugat 300 000 ( IP/08/530 ; IP/09/536 ).
Gestionarea domeniului .eu este incredin tata EURid , o organizatie independenta, non-profit. EURid se pregateste pentru lansarea oficiala a numelor internationalizate din domeniul .eu.
Raportul intermediar de astazi, pe tema .eu, este disponibil la:
http://ec.europa.eu/information_society/policy/doteu/
MEMO/08/218
http://www.eurid.eu/
Pentru a consulta cele mai recente statistici privind domeniul .eu: http://status.eurid.eu/

22 iunie 2009 – Saptamana verde 2009: Schimbarile climatice – actiune si adaptare

Avand in vedere noul acord international privind clima care urmeaza a fi finalizat in cadrul conferintei de la Copenhaga din decembrie, schimbarile climatice ocupa, firesc, locul central in tematica conferintei „Saptamana verde” 2009 organizata de Comisia Europeana intre 23 si 26 iunie la Bruxelles, in cladirea Charlemagne. Sub deviza „Actiune si adaptare”, „Saptamana verde”, conferinta anuala de cea mai mare amploare dedicata politicii europene de mediu, va examina provocarile complexe pe care le presupun reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera, atat la nivelul UE, cat si la nivel mondial, si adaptarea la schimbarile climatice deja in curs. Opt dintre sesiuni vor incerca, de asemenea, sa contureze o viziune realista a modului in care ar arata o lume cu emisii reduse de carbon in 2050. Se estimeaza ca evenimentul va atrage in cele trei zile un numar de peste 4 000 de participanti din Europa si nu numai. Presedintele Comisiei, José Manuel Barroso va tine discursul principal in cadrul sesiunii finale din 26 iunie, care va examina perspectivele acordului de la Copenhaga.
Comisarul pentru mediu, Stavros Dimas, a declarat: „Avand in vedere apropierea conferintei de la Copenhaga, este posibil ca anul 2009 sa ramana in istorie drept un punct de cotitura in lupta pentru a impiedica schimbarile climatice sa atinga niveluri periculoase si sa produca dezastre la scara mare pentru omenire. Programul cuprinzator al conferintei „Saptamana verde” va permite participantilor sa faca schimb de cunostinte cu privire la numeroase aspecte legate de provocarile climatice, la care politicienii, operatorii economici si societatea in general trebuie sa gaseasca un raspuns acum.”
Patru teme, 36 de sesiuni
Conferinta „Saptamana Verde” si expozitia asociata au ajuns la cea de-a noua editie, impunandu-se ca un forum anual important de promovare a dialogului si a schimbului de experienta, cunostinte si bune practici in materie de protectie a mediului.
Evenimentul reuneste participanti de la diferite niveluri guvernamentale, institutii internationale, intreprinderi, organizatii neguvernamentale si comunitati stiintifice si academice. Obiectivul sau este acela de a pune in discutie cele mai eficiente modalitati de a proteja si de a ameliora mediul in Europa, atat pentru generatiile actuale, cat si pentru cele viitoare. Evenimentul este deschis tuturor participantilor in mod gratuit. Pana in prezent s-au inregistrat peste 4 000 de participanti.
„Saptamana verde” 2009 examineaza schimbarile climatice in cadrul a patru sectiuni tematice: politicile UE in ceea ce priveste schimbarile climatice; dimensiunea internationala; adaptarea la schimbarile climatice si „viziunea 2050: o societate fara emisii de carbon.” Programul conferintei cuprinde 36 de sesiuni, unele organizate in parteneriat cu grupul de reflexie Prietenii Europei („Friends of Europe”) din Bruxelles, la care se adauga un mic numar de sesiuni suplimentare colaterale.
Printre nume roasele aspecte care vor fi abordate se numara implementarea pachetului legislativ al UE privind clima si energia, impactul schimbarilor climatice asupra ocuparii fortei de munca si coeziunii sociale, modul in care se poate adapta biodiversitatea la schimbarile climatice, „ecologizarea” economiei, provocarile cu care se confrunta agricultura, dimensiunea internationala a securitatii si ultimele evolutii in materie de captare si stocare a carbonului.
Comisarul Stavros Dimas va lua cuvantul in cadrul sesiunii de deschidere la nivel inalt, precum si in cadrul sesiunii finale, punand accentul pe „Drumul catre Copenhaga”. Alaturi de Presedintele José Manuel Barroso, in cadrul sesiunii finale vor mai lua cuvantul Ministrul suedez al mediului, Andreas Carlgren si Profesorul Wang Yi de la Academia Chineza de Știinte.
Printre vorbitorii la „Saptamana verde” 2009 se mai numara:
Ladislav Miko, Ministrul ceh al mediului
Excelen ta sa Roy Mickey Joy, Ambasador al Republicii Vanuatu
Excelen ta sa Joy Grant, Ambasador al statului Belize
Festus Mogae, Trimis special al ONU pentru schimbari climatice
Prof Jean-Pascal van Ypersele, Vicepre sedinte al Grupului interguvernamental de experti ONU pentru schimbari climatice
Tony Long, Director, Biroul pentru politici europene al WWF
Steve Fludder, Vicepre sedinte, GE Ecomagination
Jeff McNeely, Cercetator principal la Uniunea interna tionala pentru conservarea naturii („ International Union for the Conservation of Nature”)
Ray Hammond, autor si futurolog
Toate sesiunile vor fi transmise in direct pe site-ul web dedicat Saptamanii Verzi, la adresa:
http://ec.europa.eu/environment/greenweek/home.html .
Premiile LIFE si activitati organizate seara
Pe 24 iunie, intre orele 14:00 si 16:00, vor fi prezentate si premiate cele mai bune cinci proiecte LIFE-Mediu pentru 2008-2009 si cele mai bune cinci proiecte LIFE-Natura pentru 2007-2008. Proiectele LIFE-Mediu castigatoare provin din Danemarca, Luxemburg, Italia (2) si Regatul Unit, iar proiectele LIFE-Natura provin din Spania, Finlanda (2), Ungaria si Grecia.
Informatii suplimentare despre proiecte sunt disponibile la adresa:
http://ec.europa.eu/environment/life/bestprojects/best2008-2009/index.htm (LIFE-Mediu)
http://ec.europa.eu/environment/life/bestprojects/bestnat2007-2008/index.htm ( LIFE-Natura)
De asemenea, in fiecare seara a Saptamanii verzi se vor organiza diverse activitati, inclusiv o proiectie pe 24 iunie a noului film pe teme de schimbari climatice intitulat Epoca prostiei (The Age of Stupid) .
Conferinte de presa
Comisarul Stavros Dimas si Ministrul Ladislav Miko vor sustine o conferinta de presa comuna pe 23 iunie la ora 12:30 in sala de presa a cladirii Berlaymont.
Comisarul Stavros Dimas si Ministrul Andreas Carlgren vor sustine o conferinta de presa comuna pe 26 iunie la ora 09:15 in Salon Rouge din cladirea Charlemagne.
Din motive de securitate, toti participantii, inclusiv jurnalistii acreditati la institutiile europene, trebuie sa posede un ecuson „Saptamana verde” pentru a avea acces in cladirea Charlemagne. Inregistrarea se poate face la sosirea la conferinta sau, in prealabil, online (recomandat) pe site-ul: https://gw09.regware.be/

Informatii suplimentare:
Programul complet al conferin tei „Saptamana verde” si spatiul dedicat presei:
http://ec.europa.eu/environment/greenweek/home.html

18 iunie 2009 – Cand borcanele de iaurt incep sa va vorbeasca: Europa se pregateste pentru revolutia internetului

Internetul evolueaza intr-un ritm rapid: in timp ce cu 25 de ani in urma avea doar in jur de o mie de utilizatori, astazi aproximativ 1,5 miliarde de persoane din intreaga lume sunt conectate la internet. Europeanul mediu detine astazi cel putin un obiect conectat la internet, fie ca este vorba de un calculator sau de un telefon mobil. Insa numarul dispozitivelor conectate din jurul nostru care sunt practic invizibile, mai complexe si mai mobile se va multiplica de o suta sau chiar de o mie de ori in urmatorii 5-15 ani. Comisia Europeana a anuntat astazi actiunile pe care le va intreprinde pentru a garanta ca Europa va putea juca un rol major in structurarea acestor noi retele de obiecte interconectate, de la carti la masini, de la aparate electrice la alimente, altfel spus un „internet al obiectelor” emergent. Planul de actiune al UE prezentat astazi le va permite europenilor sa profite de aceasta evolutie si, in acelasi timp, sa faca fata provocarilor pe care ea le implica, precum respectarea vietii private, securitatea si protectia datelor cu caracter personal.
„In fiecare zi vedem noi exemple de aplicatii care conecteaza obiectele la internet si intre ele: de la masinile conectate la semafoare pentru prevenirea ambuteiajelor la aparatele de uz casnic conectate la retele electrice inteligente si la contoare de energie care permit utilizatorilor sa cunoasca consumul propriu de electricitate sau la trotuarele conectate care ghideaza persoanele cu deficiente de vedere ”, a declarat Viviane Reding, Comisarul european pentru Societatea Informationala si Media. „Posibilitatile oferite de aceasta noua evolutie a internetului sunt la fel de nelimitate ca numarul obiectelor din viata noastra zilnica pe care le afecteaza. Trebuie insa sa ne asiguram ca europenii, in calitate de cetateni, intreprinzatori si consumatori, sunt cei care stapanesc tehnologia si ca nu ne lasam dominati de ea.”
In prezent, internetul are in jur de 1,5 miliarde de utilizatori in intreaga lume, conectati prin calculatoare si dispozitive mobile (aproximativ 300 de milioane in UE). O evolutie majora in anii urmatori va fi conectarea progresiva nu numai a calculatoarelor, dar si a masinilor si a numeroase obiecte fizice, dand astfel nastere „internetului obiectelor”. Acestea pot fi simple obiecte din viata de zi cu zi, de exemplu borcane de iaurt care inregistreaza temperatura de-a lungul lantului de aprovizionare sau doua medicamente prescrise care avertizeaza pacientii cu privire la o posibila incompatibilitate. Poate fi vorba insa si de obiecte mai sofisticate, cum sunt sistemele de monitorizare a starii de sanatate sau sistemele de reciclare, care pot avea o contributie la solutionarea problemelor cu care se confrunta societatea actuala, precum imbatranirea populatiei si schimbarile climatice. Data fiind abundenta obiectelor care ne inconjoara in fiecare zi, aceasta interconectare a obiectelor fizice va amplifica efectele profunde pe care le au comunicatiile moderne asupra societatii noastre.
Printre cele 14 actiuni pentru promovarea evolutiei „internetului obiectelor” in UE (a se vedea anexa) prezentate astazi de Comisie se numara standardizarea tehnologiilor implicate in intreaga Europa, o mai buna finantare a cercetarii, dar si masuri pentru protejarea vietii private, a datelor si a securitatii, care se impun odata cu dezvoltarea acestor noi tehnologii. Inca de luna trecuta, Comisia a subliniat importanta de a acorda prioritate protectiei datelor cu caracter personal in legatura cu aparitia de noi tehnologii precum etichetele inteligente (dispozitive de identificare prin radiofrecventa – RFID) si a prezentat recomandari privind cel mai bun mod de a atinge acest obiectiv ( IP/09/740 , IP/09/571 ).
In paralel, Comisia depune eforturi pentru a asigura existenta unui numar suficient de adrese de internet (necesare pentru a conecta fiecare obiect la internet, la fel ca pentru site-urile web) pentru acest nou val de obiecte conectate. Aceasta presupune implementarea celei mai recente surse de adrese de internet (IPv6) si stabilirea conditiilor pentru utilizarea la scara larga a acesteia, care va permite obiectelor de tipul celor de uz casnic sa dispuna de o adresa proprie de internet pentru a se conecta la alte dispozitive ( IP/08/803 ).

Context:
In 2006, Comisia Europeana a lansat o consultare publica ( IP/06/289 ) cu privire la dezvoltarea si utilizarea de cipuri inteligente (tehnologii RFID). Pe baza acestei consultari, in martie 2007 Comisia a adoptat o comunicare ( IP/07/332 ) in care precizeaza ca tehnologia RFID este doar varful icebergului intr-o evolutie mai ampla aflata in plina desfasurare, denumita „internetul obiectelor”.
Planul de actiune prezentat astazi dezvolta aceasta declaratie si propune paisprezece actiuni pentru exploatarea intregului potential al acestei noi evolutii. Comisia, impreuna cu toate partile interesate, va implementa acest plan si va prezenta, in termen de trei ani, un raport asupra activitatilor pertinente sub forma unei noi comunicari.
Tot astazi, Comisia Europeana a mai adoptat o comunicare strategica cu privire la viitorul guvernarii internetului: a se vedea IP/09/951 .
Planul de actiune pentru „internetul obiectelor” este disponibil la adresa:
http://ec.europa.eu/information_society/policy/rfid/index_en.htm

8 iunie 2009 – Cresterea gradului de constientizare in caz de dezastre

Frecventa si gravitatea dezastrelor naturale si a celor provocate au crescut in ultimii ani. Pentru a atenua impactul acestora, Uniunea Europeana a decis sa actioneze in vederea cresterii gradului de constientizare in domeniul protectiei civile ca parte a capacitatii sale de gestionare a dezastrelor.
 Aceasta initiativa are drept scop imbunatatirea abilitatii cetatenilor de a face fata catastrofelor. In acest sens, unul din mijloace este numarul unic de urgenta european 112, insuficient cunoscut de catre toti europenii. Acesta trebuie promovat pentru a permite calatorilor sa contacteze serviciile locale de urgenta oriunde se afla in interiorul UE.
 Este important sa se obtina si sa se acorde accesul la informatii oportune, relevante si fiabile cu privire la o catastrofa pentru a se diminua efectele acesteia in materie de victime si pagube. Autoritatile, resursele de protectie civila si publicul larg trebuie sa stie cum sa reactioneze in timpul unei situatii de urgenta si ulterior acesteia.
 Un alt aspect important care trebuie abordat este securitatea personalului de salvare. Deoarece multimile intra in panica, personalul de salvare poate fi expus unor comportamente violente sau agresive si ar trebui sa fie pregatit pentru a face fata unor astfel de manifestari. Atentia publicului larg trebuie atrasa asupra semnificatiei reactiei sale atat fata de personalul de salvare, cat si fata de autoritati in vederea minimalizarii consecintelor unui dezastru.
 Personalul diplomatic joaca un rol important in facilitarea asistentei acordate cetatenilor UE din tarile terte. Acestora ar trebuie sa li se ofere activitati de formare pentru a isi imbunatati cunostintele si competentele, astfel incat sa fie capabili sa faca fata situatiilor de urgenta.  Website-urile nationale de protectie civila ar trebui conectate la website-ul existent al UE, si ar trebui facut schimb de cele mai bune practici.

2 iunie 2009 – Un nou sistem european care va contribui la protejarea planetei

Prin initiativa GMES (Global Monitoring for Environment and Security - Monitorizare globala pentru mediu si securitate), Europa dezvolta un sistem propriu de monitorizare a starii si a evolutiei mediului pe planeta noastra. Acest proiect reprezentativ s-a numarat printre subiectele dezbatute de ministrii europeni responsabili cu politica spatiala si de reprezentantii Agentiei Spatiale Europene (ESA) cu ocazia celei de a sasea reuniuni a Consiliului Spatiu, derulate la 29 mai.
 GMES va produce date de observatie a Pamantului colectate atat de la infrastructuri spatiale, cat si de la infrastructuri terestre. Componenta spatiala cuprinde 5 misiuni satelitare, numite „Sentinel”, aflate in curs de dezvoltare in cadrul ESA.   Componenta in-situ cuprinde senzori terestri, pe suprafata oceanelor sau transportati cu ajutorul aeronavelor. Aceste instalatii exista deja si sunt plasate atat pe teritoriul UE, cat si in afara acestuia.
 Vor fi furnizate servicii in urmatoarele 5 domenii:
1.Terestru (date geografice privind acoperirea terenurilor, supravegherea productiei agricole)
2. Marin (detectarea deversarilor de produse petroliere, prognoze meteo )
3. Atmosfera (calitatea aerului, expunerea la raze UV)
4. Raspuns in situatii de urgenta (harti rapide pentru acordarea ajutorului umanitar)
5. Securitate (supravegherea frontierelor)
GMES va oferi acces rapid la date fiabile, care pot contribui, de exemplu, la atenuarea impactului schimbarilor climatice si la imbunatatirea securitatii civile. Printre utilizatorii acestor servicii se vor numara factori de decizie, intreprinderi sau orice persoana care considera utile aceste informatii. Initiativa inainteaza catre faza sa operationala, care va fi lansata in 2011.
Se asteapta ca serviciile de baza GMES si aplicatiile acestora sa constituie un impuls important pentru inovare si competitivitate in Europa.

28 mai 2009 – Numaratoare inversa pana la alegeri: Cinci lucruri importante realizate de Parlamentul European in ultimul mandat

Legile adoptate de Parlamentul European au o influenta reala asupra vietii de zi cu zi a cetatenilor europeni. Aceasta se simte uneori direct si imediat; alteori, regulile europene sunt filtrate prin sistemul legislatiei nationale. In toate cazurile insa, Parlamentul European aduce o schimbare.
In ultimul mandat, Parlamentul European a avut numeroase realizari. In articolul de fata va prezentam cinci dintre acestea:
REACH: Parlamentul European a reusit sa scoata din impas o propunere complexa a Comisiei Europene referitoare la inregistrarea zecilor de mii de substante chimice, retragerea din circulatie a multor substante toxice si finantarea cercetarii, pentru gasirea altor substante care sa le inlocuiasca pe cele periculoase. Sanatatea publica si mediul inconjurator au fost principalii beneficiari ai acestei legi.
Drepturile pasagerilor: Parlamentul a adoptat reguli noi care cer companiilor de transport sa compenseze pasagerii in cazul intarzierilor sau anularii calatoriilor. Noua lege mai cere ca pretul biletului afisat, de exemplu, pe site-urile web sa indice clar toate taxele pe care trebuie sa le plateasca pasagerii.
Libertatea de a lucra in UE: Intr-una din cele mai aprinse dezbateri politice ale mandatului - privind asa zisa „directiva a serviciilor“ - deputatii europeni au ajuns la un acord ce permite Europei sa initieze reguli clare si corecte ce vor permite furnizorilor de servicii din statele UE sa isi desfasoare activitatea liberi pe teritoriul intregii Uniuni.
Combaterea incalzirii globale: Parlamentul European a abordat schimbarea climatica printr-un pachet de legi care are ca obiectiv reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera cu 20%, cresterea eficientei energetice cu 20% si folosirea resurselor de energie regenerabile in proportie de 20% din totalul de energie - pana in 2020.
Apeluri mai ieftine: Deputatii europeni au adoptat legi care impun un plafon preturilor pentru apelurile efectuate sau primite in regim de roaming, punand capat multor surprize neplacute legate de facturile telefonice la intoarcerea dintr-o calatorie in strainatate. Reguli similare au fost introduse si in cazul sms-urilor si al folosirii internetului prin telefonul mobil.
Acestea sunt doar cateva din realizarile Parlamentului European in perioada 2004-2009. Pentru mai multe detalii, faceti click pe link-ul de mai jos.
Care este selectia dumneavoastra de cinci lucruri pe care ati vrea sa le abordeze Parlamentul European in urmatorul mandat? Participati la dezbaterea deschisa pe site-ul nostru!

20 mai 2009 – "EUropa are nevoie de tine" - cel mai bun proiect premiat cu premiul Charlemagne pentru tineret

Bottom of Form
Initiativa poloneza de tineret "YOUrope needs YOU" a primit primul premiu Charlemagne pentru tineret, la 19 mai, in Aachen. Cu ajutorul unor serii de workshopuri organizate de studenti, prin metode informale, acest proiect a reusit sa transmita tinerilor date interesante despre Europa. Al doilea si al treilea premiu au fost acordate "Festivalului European de teatru studentesc de la Albi" (Franta), respectiv proiectului "Diplomatie in cizme de guma" (Germania). Presedintele Parlamentului European, Hans-Gert Pöttering, si presedintele Fundatiei Internationale pentru premiul Charlemagne, Michael Jansen, au participat la ceremonia de decernare, oferind premiul castigatorilor. Premiul European Charlemagne pentru Tineret sustine proiecte care promoveaza un sens comun al identitatii europene printre tineri. "Cu ideile, creativitatea si angajamentul de cate ati dat dovada demonstrati modul in care tinerii percep cauza europeana, precum si faptul ca Europa este intr-adevar o comunitate si o oportunitate pentru viitor", a declarat in discursul de bun venit presedintele PE.
"YOUrope needs YOU"
"YOUrope needs YOU" a fost conceput de membrii Forului Studentilor Europeni, AEGEE, cu scopul de a incuraja liceenii sa devina cetateni activi. Studentii sunt antrenati sa ofere workshop-uri despre Uniunea Europeana in licee, primul seminar de acest gen avand loc in decembrie 2008, la Gostzn, Polonia. Studentii au prezentat sansele pe care Europa le poate oferi elevilor din Polonia.
Potrivit lui Hans-Gert Pöttering, "acest proiect reprezinta intr-un mod convingator diversitatea europeana, avand posibilitatea de a influenta tanara generatie. Participantii la acest proiect sunt totodata ambasadorii UE si multiplicatori de opinie. Acest proiect poate fi un exemplu pentru alte initiative in Uniunea Europeana".
"Festivalului European de teatru studentesc de la Albi"
Luigi Cocilovo, Vicepresedinte al Parlamentului European, a acordat al doilea premiu "Festivalului European de teatru studentesc" de la Albi. Festivalul, care are loc in fiecare an,  aduce la Alibi, in Franta, grupuri de teatru, actori si interpreti de muzica din toata Europa. Evenimentul promoveaza cultura europeana si diversitatea culturala si artistica in randul unei cat mai mare audiente.
In discursul sau, domnul Cocilovo a subliniat ca "entuziasmul tinerilor din toate statele membre ale Uniunii Europene, care au participat in cadrul actiunii Premiului Charlemagne, este un semnal puternic pentru relansarea dezvoltarii unei identitati comune europene si a integrarii".  In opinia sa, "Festivalul European din Alibi este o ocazie importanta de a descoperi Europa si cultura sa prin intermediul teatrului". In plus, "acest proiect demonstreaza un adevarat 'spirit de deschidere' si subliniaza ideea diversitatii ca parte a identitatii europene".
"Diplomatie in cizme de guma"
Jürgen Linden,  primarul orasului Aachen, a inmanat cel de-al treilea premiu proiectului "Gumboot Diplomacy" ("Diplomatie in cizme de guma" ), din Germania.  In cadrul acestui proiect, grupuri de tineri din Olanda, Polonia, Ungaria si Germania au facut cercetari in zonelor inundate din regiunile lor, pentru ca apoi sa dezvolte o cercetare comuna asupra zonelor mlastinoase din proximitatea raului german Lippe, prezentand rezultatele obtinute in cadrul unei conferinte comune.
Valoarea premiilor si procedura de selectie
Celor trei proiecte castigatoare li se vor oferi 5 000 €, 3 000 €, respectiv 2 000 €, iar tinerii participanti vor fi invitati sa viziteze Parlamentul European in urmatoarele luni.
Juriile nationale, constand din cel putin doi membri ai Parlamentului European si un reprezentat al unei organizatii pentru tineret, au selectat cate un castigator national din fiecare dintre cele 27 state membre. In aprilie, juriul european, format din trei deputati europeni, presedintele Parlamentului European, Hans-Gert Pöttering, si patru reprezentanti ai Fundatiei Internationale pentru premiul Charlemagne din Aachen, au selectat trei castigatori dintre cele 27 de proiecte inaintate de catre juriile nationale.

13 mai 2009 – Cipuri mici cu potential mare: noile recomandari ale UE asigura respectarea vietii private de catre codurile de bare ale secolului XXI

Europenii ar trebui sa poata controla cipurile inteligente - o piata mondiala care se preconizeaza ca va creste de cinci ori in urmatorii zece ani – fiind totusi in acelasi timp capabili sa le utilizeze cu usurinta pentru simplificarea vietii de zi cu zi. Exista deja peste 6 miliarde de cipuri inteligente, dispozitive microelectronice care pot fi integrate intr-o diversitate de obiecte de uz cotidian, de la frigidere la cartelele de autobuz. Cu ajutorul tehnologiei de identificare prin frecventa radio (Radio Frequency Identification – RFID), cipurile pot prelucra automat date atunci cand sunt apropiate de dispozitive de „citire” care le activeaza, le receptioneaza semnalul radio si fac schimb de date cu ele. Sunt in cartelele pe care le utilizati pentru a intra in birou si in cardurile inteligente cu care va platiti taxele de autostrada. Comisia Europeana a adoptat astazi un set de recomandari prin care se asigura faptul ca toti cei implicati in proiectarea sau exploatarea de tehnologii bazate pe cipuri inteligente respecta dreptul fundamental al persoanelor la viata privata si la protectia datelor cu caracter personal, cuprins in Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene proclamata la 14 decembrie 2007.
„Cipurile inteligente, o tehnologie promitatoare pentru viitor, ne pot usura viata in multe feluri. Vorbim de obiecte banale care devin deodata inteligente, conectandu-se la o retea si facand schimb de informatii. Ganditi-va la frigidere inteligente care va anunta ca laptele este expirat sau la ambalaje inteligente pentru alimente, care ii avertizeaza pe parinti cu privire la posibile alergii”, a declarat Viviane Reding, comisarul UE pentru societatea informationala si media. „Utilizarea de mici cipuri inteligente pentru a permite comunicarea intre obiecte prezinta un clar potential economic. Dar europenii nu trebuie sa fie luati niciodata prin surprindere de noile evolutii tehnologice. De aceea, Comisia a adoptat astazi recomandari ferme adresate industriei de profil. Consumatorii europeni trebuie sa aiba incredere ca, daca vine vorba de datele lor personale, viata lor privata va ramane la adapost chiar si intr-un mediu tehnologic in schimbare. Prin urmare, Comisia doreste ca tehnologia RFID sa permita consumatorilor sa controleze securitatea datelor lor personale, acesta fiind cel mai bun mod de a asigura succesul sau economic. In definitiv, cota Europei pe piata mondiala a cipurilor inteligente va atinge 35% in urmatorii opt ani.”
Cipurile inteligente (sau dispozitivele de identificare radio) pot avea si au deja un impact enorm asupra activitatii intreprinderilor, asupra serviciilor publice si a produselor de consum, de la eficientizarea reciclarii si a serviciilor de sanatate la reducerea timpului de asteptare pentru plata taxelor de autostrada si pentru recuperarea bagajelor in aeroporturi.
Pentru a se asigura ca Europa este pregatita pentru aceste schimbari, Comisia a prezentat astazi urmatoarele principii vizand protejarea vietii private si a datelor cu caracter personal in cursul utilizarii cipurilor inteligente:
Consumatorii ar trebui sa poata decide daca produsele pe care le cumpara din magazine folosesc sau nu cipuri inteligente. La cumpararea unui produs cu cipuri inteligente, acestea ar trebui dezactivate automat, imediat si gratuit la punctul de vanzare, cu exceptia cazului in care consumatorul opteaza pentru pastrarea lor in functiune si cere in mod explicit acest lucru. Se pot acorda exceptari, de exemplu pentru a se evita impunerea unor sarcini inutile comerciantilor cu amanuntul, insa numai dupa ce se evalueaza impactul cipului asupra vietii private.
Companiile sau autoritatile publice care utilizeaza cipuri inteligente ar trebui sa ofere consumatorilor informatii simple si clare, din care acestia sa inteleaga daca datele lor cu caracter personal vor fi utilizate, ce tip de date se colecteaza (cum ar fi numele, adresa, data nasterii) si in ce scop sunt colectate acestea. De asemenea, acestea ar trebui sa eticheteze in mod clar dispozitivele care „citesc” informatiile stocate in cipurile inteligente, pentru ca acestea sa poata fi identificate, si sa puna la dispozitie un punct de contact de unde cetatenii sa poata obtine mai multe informatii.
Asociatiile si organizatiile din domeniul comertului cu amanuntul ar trebui sa atraga atentia consumatorilor asupra produselor care contin cipuri inteligente, prin adoptarea unui semn comun la nivel european care sa indice prezenta unui cip inteligent intr-un produs.
Inainte de a utiliza cipuri inteligente, companiile si autoritatile publice ar trebui sa realizeze evaluari ale impactului in ceea ce priveste protectia vietii private si a datelor. Aceste evaluari, supervizate de autoritatile nationale insarcinate cu protectia datelor, ar trebui sa asigure faptul ca datele cu caracter personal sunt in siguranta si bine protejate.
In 2008 s-au vandut, la nivel mondial, 2,2 miliarde de dispozitive RFID, cum ar fi cele utilizate pentru plata taxelor de autostrada sau pentru identificarea containerelor de transport, dintre care aproximativ o treime s-au vandut in Europa. Potrivit estimarilor, piata mondiala a dispozitivelor RFID s-a ridicat la 4 miliarde EUR in 2008 si urmeaza sa creasca pana la circa 20 miliarde EUR pana in 2018.
Context:
In 2006, Comisia Europeana a lansat o consultare publica (IP/06/289) cu privire la realizarea si utilizarea de cipuri inteligente (sau de tehnologii de identificare prin frecventa radio). Pe baza acestei consultari, Comisia a adoptat ulterior, in martie 2007, o comunicare (IP/07/332) in care arata ca publicul asteapta masuri suplimentare de protectie a vietii private si a datelor. Recomandarea adoptata astazi, a carei elaborare s-a bazat pe consultarea tuturor partilor interesate, inclusiv furnizorii si utilizatorii acestei tehnologii, organismele de standardizare, organizatiile consumatorilor, grupurile din cadrul societatii civile si sindicatele, constituie un raspuns la aceste asteptari si vizeaza crearea de conditii echitabile pentru industria europeana de profil, respectand in acelasi timp dreptul la viata privata al persoanelor. Statele membre au acum la dispozitie doi ani pentru a informa Comisia cu privire la masurile pe care intentioneaza sa le ia pentru a asigura indeplinirea obiectivelor din recomandare. In termen de trei ani, Comisia va prezenta un raport cu privire la implementarea recomandarii, inclusiv o analiza a impactului acesteia asupra companiilor si a autoritatilor publice care utilizeaza cipuri inteligente, precum si asupra cetatenilor.

Recomandarea poate fi consultata la:
http://ec.europa.eu/information_society/policy/rfid/index_en.htm
MEMO/09/232

6 mai 2009 – Drepturile consumatorilor: Comisia doreste ca cetatenii sa navigheze pe Internet fara frontiere

Comisia Europeana a lansat astazi eYouGuide, un nou instrument online care ofera sfaturi practice privind „drepturile digitale” ale consumatorilor in conformitate cu legislatia UE. Acest ghid, care raspunde unui apel al Parlamentului European din 2007, abordeaza probleme ale consumatorilor precum drepturile acestora in relatia cu furnizorul de servicii de Internet de banda larga, cumparaturile pe Internet, descarcarea de muzica si protejarea propriilor date cu caracter personal online si pe site-urile de socializare in retea. Desi 48,5% din locuintele din UE dispun de o conexiune Internet de banda larga, un nou studiu al Eurobarometrului arata ca neincrederea ii determina in continuare pe multi consumatori sa nu efectueze tranzactii online. Doar 12% din utilizatorii de Internet din UE se simt in siguranta atunci cand efectueaza tranzactii pe Internet, 39% din utilizatori au indoieli serioase legate de siguranta, iar 42% nu indraznesc sa efectueze tranzactii financiare online. 65% din utilizatorii de Internet din UE nu stiu de unde sa obtina informatii si sfaturi privind comertul transfrontalier in cadrul UE. O treime din consumatori ar lua in considerare varianta achizitiilor online dintr-o alta tara, considerand ca ar fi mai bine sau mai ieftin, dar numai 7% fac efectiv astfel de achizitii. Informatiile clare privind drepturile de care se bucura vor spori increderea cetatenilor si vor debloca intregul potential economic al pietei unice online a Europei, care echivaleaza cu venituri de 106 miliarde de euro.
„In UE, drepturile consumatorilor online nu ar trebui sa depinda de locul in care se afla sediul unei societati sau al unui site web. Granitele nationale nu ar trebui sa mai complice vietile consumatorilor europeni atunci cand acestia utilizeaza Internetul pentru a cumpara o carte sau pentru a descarca o melodie ”, a spus Viviane Reding, comisar UE pentru societatea informationala si media. „In pofida progreselor realizate, trebuie sa ne asiguram ca exista o piata unica pe Internet, atat pentru consumatori, cat si pentru intreprinderi.”
„Daca dorim ca cetatenii sa compare produsele si preturile si sa exploateze potentialul comunicatiilor digitale, atunci trebuie sa le inspiram incredere ca drepturile lor sunt garantate. Acest lucru presupune instituirea si consolidarea unui set precis de drepturi ale consumatorilor care indeplineste standardele ridicate aplicate deja comertului traditional. Oferta Internetului pentru consumatori este completa, dar trebuie sa cream un climat de incredere, astfel incat oamenii sa poata cumpara de oriunde in siguranta” , a spus Meglena Kuneva, comisarul UE pentru protectia consumatorilor.
Un ghid privind drepturile consumatorilor in prezent
eYouGuide explica drepturile concrete ale consumatorilor europeni care navigheaza pe Internet sau isi fac cumparaturile online, gratie normelor UE care, de 25 de ani, ofera protectie consumatorilor europeni. De asemenea, atunci cand sunt conectati la Internet, consumatorii europeni au urmatoarele drepturi: 
-       sa obtina informatii clare privind preturile si conditiile inainte de a efectua o achizitie;
-       sa decida daca si cum sunt tratate datele lor cu caracter personal;
-       sa primeasca produsul in termen de 30 de zile de la cumparare;
-      o perioada „de reflectie” de cel putin 7 zile lucratoare dupa efectuarea achizitiei, timp in care se pot razgandi;
-      o garantie de cel putin 2 ani pentru produsele cumparate;
-      protectie impotriva vanzatorilor necinstiti, a clauzelor contractuale abuzive si a practicilor comerciale neloiale.
Consumatorii pot fi siguri ca toate aceste drepturi sunt respectate pe orice site web a carui adresa se termina cu extensia „.eu”. Spre deosebire de site-urile web ale caror adrese se termina cu .com sau .net, un site care se termina cu .eu (domeniul de prim nivel deschis in 2006, ajuns acum la 3 milioane de site-uri, IP/09/536 ) trebuie inregistrat de o persoana sau o societate cu sediul intr-unul dintre cele 27 de state membre ale UE si trebuie sa respecte legislatia UE.
O „Agenda digitala” pentru drepturile consumatorilor in viitor
De asemenea, comisarii Reding si Kuneva au evidentiat astazi lacunele din reglementarile UE prin acoperirea carora ar putea fi consolidate in continuare increderea consumatorilor si piata unica pentru intreprinderi. Intr-o „Agenda digitala” comuna, cei doi comisari au identificat 8 domenii prioritare pentru eventuale actiuni la nivelul UE:
1. Combaterea mesajelor nesolicitate prin sanctiuni civile si penale la fel de eficiente in toate statele membre ale UE si in tarile invecinate. „Interzicerea mesajelor nesolicitate” („ban on spam”) face parte din legislatia UE inca din 2003, dar 65% dintre europeni se plang in continuare de „mesajele nesolicitate prea numeroase”. In vreme ce 19,8% din mesajele nesolicitate provin din SUA si 9,9% din China, 23,4% din acestea provin din Europa, Italia (cu 3%), Spania (cu 2,9%), UK (cu 2,7%) si Germania (cu 2,4%) incadrandu-se in „Top 12”. La toate acestea se adauga vecinii Uniunii Europene, Turcia (cu 4,4%) si Rusia (6,4%).
2. Prin pregatirea unor regimuri de licente multiteritoriale pentru continutul online, se garanteaza faptul ca nu conteaza pentru consumatori din ce tara membra a UE provine continutul digital (muzica, jocuri, filme, carti).
3. Punand capat fragmentarii legislative privind „reproducerile in scop privat” , se ofera consumatorilor certitudine in legatura cu ceea ce pot si nu pot face cu melodiile, inregistrarile video si filmele pe care le descarca de pe Internet si care fac obiectul drepturilor de autor.
4. Extinderea principiilor normelor privind protectia consumatorilor pentru a acoperi acordurile de acordare a licentelor pentru produse precum programele de calculator descarcate in scopul asigurarii protectiei impotriva virusilor, jocurile sau alte continuturi care fac obiectul unor licente. Licentele ar trebui sa le garanteze consumatorilor aceleasi drepturi de baza de care se bucura atunci cand cumpara bunuri : dreptul la un produs care functioneaza in conditii comerciale echitabile.
5. Garantia ca politicile de confidentialitate legate de ofertele online sunt comunicate in mod adecvat si contin clauze contractuale loiale.
6. Rezolvarea problemelor legate de normele fragmentate si incomplete privind e-accesibilitatea pentru a facilita utilizarea site-urilor web, a serviciilor de plati electronice si a altor servicii online de catre persoanele cu dizabilitati (15% din populatia UE).
7. Explorarea posibilitatilor de consolidare a increderii in platile online, incluzand modele de succes precum sistemele de restituire a sumelor platite cu cardul, care permit consumatorilor sa anuleze, in ultima instanta, platile efectuate catre comerciantii necinstiti.
8. Colaborarea cu asociatiile producatorilor si ale consumatorilor pentru a institui un sistem european al marcilor de incredere pentru site-urile web dedicate comercializarii cu amanuntul care respecta cele mai bune practici.

Pentru informatii suplimentare
Site-ul web al eYouGuide: http://ec.europa.eu/eyouguide (online: 5 mai, 16:00)
Rezolutia Parlamentului European din 21 iunie 2007 privind increderea consumatorilor in mediul digital: http://www.europarl.europa.eu/sides/getDoc.do?pubRef=-//EP//TEXT+TA+P6-TA-2007-0287+0+DOC+XML+V0//EN
Noul studiu al Eurobarometrului, „Consumer Confidence in the Information Society” („Increderea consumatorilor in societatea informationala”), este disponibil la adresa:
http://ec.europa.eu/information_society/policy/nis/strategy/activities/index_en.htm

29 aprilie 2009 – Bugetul UE pentru 2010 vizeaza redresarea economica

Comisia a adoptat azi proiectul preliminar de buget pentru 2010, in valoare de 139 de miliarde de euro. Redresarea economica reprezinta domeniul prioritar catre care vor fi directionate cheltuielile in anul urmator, propunerea de buget vizand alocarea celei mai mari parti a fondurilor (45%) masurilor destinate cresterii economice si locurilor de munca – o majorare cu 3,2% fata de 2009 – pentru a permite restabilirea competitivitatii in Uniune. Fondurile destinate programelor importante din domeniul cercetarii si energiei vor fi suplimentate cu peste 12%, iar cele destinate politicii de coeziune vor cunoaste, de asemenea, o crestere, statele UE-12 urmand sa primeasca 52% din totalul fondurilor structurale si de coeziune. Se vor inregistra majorari la toate rubricile bugetare, cu angajamente in valoare totala de 138,6 miliarde de euro (1,18% din VNB) si plati in valoare de 122,3 miliarde de euro (1,04% din VNB).

Cu ocazia prezentarii propunerii de buget, Siim Kallas, vicepresedintele Comisiei, responsabil pentru afacerile administrative, audit si lupta antifrauda, precum si pentru programarea financiara si buget, a afirmat: „Bugetul actual vizeaza masuri menite sa previna o adancire a crizei economice. 6 miliarde de euro vor fi alocati pentru cercetare si inovare, iar aproximativ 9 milioane de cetateni vor beneficia de asistenta prin Fondul social european.” „In anul 2010 va fi varsata si a doua transa a contributiei din bugetul european la planul de redresare, valoarea totala a fondurilor suplimentare dedicate combaterii crizei ajungand astfel la peste 6 miliarde pentru perioada 2008-2010.”, a adaugat el in continuare.
62 de miliarde pentru locuri de munca, infrastructura, competitivitate
Prioritatea absoluta a UE va consta in canalizarea fondurilor catre proiecte care salveaza si creeaza locuri de munca, sprijina intreprinderile si restabilesc competitivitatea. Retelele transeuropene de transport si energie vor primi cu 12,7% mai multe fonduri comparativ cu 2009 (1,08 miliarde de euro), iar programul pentru competitivitate si inovare cu 3,3% (0,5 miliarde de euro) mai mult. 2010 va fi Anul european al combaterii saraciei si excluziunii sociale, fiindu-i alocat un buget de aproape 20 de milioane de euro si fiind planificate o serie de initiative pentru toate statele membre. Pentru cel de-al doilea an al sau de activitate, Galileo - proiectul emblematic al UE de navigatie prin satelit - va beneficia de fonduri in crestere cu 8% fata de anul precedent, respectiv 0,9 miliarde de euro.
Cea mai mare parte din fondurile de coeziune merg in UE-12
Din suma totala de 62 de miliarde de euro prevazuta pentru locuri de munca si competitivitate, 49 de miliarde vor fi alocate pentru programele de coeziune in UE-27. Continua introducerea progresiva a finantarii pentru statele membre care au aderat la UE in 2004 si in 2007 (UE-12). Pentru prima oara, UE-12 va primi cea mai mare parte din fondurile structurale si de coeziune ale UE (52%).
Sprijinul acordat agriculturii in aceste regiuni va creste de asemenea, ceea ce va avea un impact concret asupra UE-12, care primesc in prezent aproape 20% din asistenta, respectiv 11 miliarde de euro. Datorita PAC, pietei unice si preturilor mai mari pe piata, veniturile agricultorilor din statele UE-12 sunt in prezent cu 47% mai ridicate decat inainte de aderare. Valoarea fondurilor destinate resurselor naturale in UE-27 este de 59 de miliarde de euro, iar, dintre acestea, cheltuielile pentru mediu si dezvoltarea rurala vor creste cu aproape 2,5%, pana la aproape 15 miliarde de euro.
A doua transa de finantare pentru Planul european de redresare economica
In aprilie 2009, Parlamentul European, Consiliul si Comisia au convenit asupra necesitatii de a acorda o suma suplimentara de 5 miliarde de euro pentru a finanta proiecte europene importante in domeniile energiei si infrastructurilor de banda larga si pentru a face fata noilor provocari din zonele rurale legate de bilantul de sanatate al PAC. Dupa infuzia primei transe, in valoare de 2,6 miliarde de euro in 2009, o suma suplimentara de 2,4 miliarde de euro va fi inclusa in bugetul pentru 2010, sursa fondurilor urmand a fi stabilita mai tarziu in cadrul procedurii bugetare din 2010.
8 miliarde de euro ca ajutor extern
In 2010, UE isi va continua eforturile de a acorda asistenta tarilor mai sarace si va continua sa aiba o prezenta importanta pe scena mondiala, astfel incat sa poata face fata provocarilor globale precum schimbarile climatice, securitatea alimentelor si globalizarea. Ajutorul UE pentru tarile in curs de dezvoltare, directionat prin intermediul Instrumentului de cooperare pentru dezvoltare, va creste cu 1,7%, ajungand astfel la 2,4 miliarde de euro. Asistenta pentru preaderare (IPA) creste cu aproape 5%, respectiv 1,6 miliarde de euro. Fondurile pentru politica externa si de securitate comuna (PESC) a UE vor creste cu 16% (pana la 282 de milioane de euro). Ultima parte a sumei de 1 miliard de euro corespunzatoare Facilitatii de ajutor pentru alimente va fi de asemenea finantata din bugetul pentru 2010 (170 de milioane de euro).
UE – un loc mai sigur pentru noi toti
Partea din buget care urmeaza sa beneficieze de cea mai mare crestere a nivelului cheltuielilor (in conformitate cu programarea financiara pe sapte ani a UE) va fi cea destinata proiectelor de combatere a criminalitatii, terorismului si de gestionare a fluxurilor de migratie, care va fi majorata cu 13,5%, pana la aproape 1 miliard de euro.
La un nivel mai general, cheltuielile administrative pentru toate institutiile UE vor creste moderat cu 2,1%, cheltuielile proprii ale Comisiei Europene urmand sa creasca cu mai putin de 1% (0,9%), pana la 3,6 miliarde de euro.

Context
Bugetul cuprinde previziuni atat pentru angajamente (garantii juridice de a asigura finantare, cu conditia indeplinirii anumitor conditii), cat si pentru plati (in numerar sau transferuri bancare catre beneficiari). Bugetul UE va fi adoptat in forma sa finala in timpul sesiunii plenare a Parlamentului European din luna decembrie.

22 aprilie 2009 – Mesajele scrise, apelurile si serviciile de date in roaming vor costa mult mai putin de la 1 iulie

Un mesaj scris trimis din strainatate in UE va costa cel mult 0,11 EUR de la 1 iulie, fata de 0,28 EUR, cat costa in prezent. Au trecut vremurile in care consumatorii sufereau „socuri ale facturii” daca descarcau o imagine sau un film utilizand serviciile de roaming in UE cu telefonul mobil. Reunit in sesiune plenara la Strasbourg, Parlamentul European a votat astazi cu o ampla majoritate pentru noi reglementari la nivelul UE privind mesajele scrise si serviciile de date in sistem roaming, propuse de Comisia Europeana in septembrie 2008 (IP/08/1386). Parlamentul a votat, de asemenea, noi reduceri ale preturilor pentru apelurile efectuate cu telefonul mobil in roaming intr-o alta tara UE. Pana in iulie 2011, plafonul va scadea progresiv de la 0,46 la 0,35 EUR pe minut pentru un apel efectuat in strainatate in roaming si de la 0,22 la 0,11 EUR pentru apelurile primite in strainatate in roaming. Operatorii de telefonie mobila vor trebui sa factureze apelurile in roaming la secunda incepand cel tarziu din secunda 31, ceea ce va pune capat practicilor actuale, din cauza carora consumatorii platesc cu pana la 24% mai mult. Deoarece Consiliul ministrilor UE pentru telecomunicatii a semnalat deja ca este de acord cu noile reglementari privind serviciile de roaming, votul de astazi pregateste intrarea in vigoare a noilor reglementari la momentul ideal, chiar la inceputul perioadei vacantei de vara. Conform asteptarilor, consumatorii europeni vor economisi pana la 60% din costul facturii pentru utilizarea telefonului mobil in strainatate in UE.
„Apreciez sprijinul puternic acordat astazi de Parlamentul European propunerii Comisiei de a crea o piata unica a telecomunicatiilor pentru toti europenii, indiferent daca acestia trec frontiera in scop turistic sau pentru calatorii de afaceri,” a declarat José Manuel Barroso, presedintele Comisiei Europene. „Acum, in urma acestui vot, Europa este in mod clar cel mai atractiv continent din lume pentru utilizatorii telefoanelor mobile. Sper ca acest fapt sa se traduca foarte curand intr-o dezvoltare si mai accentuata a serviciilor de date mobile in UE.”
„Votul de astazi pune capat definitiv jecmanelii pentru roaming in Europa,” a declarat comisarul UE pentru telecomunicatii, Viviane Reding. „Gratie sprijinului puternic al Parlamentului European si al Consiliului, s-a ajuns la un acord privind noile reglementari referitoare la roaming intr-un timp record de doar 7 luni. Tocmai la timp pentru vacanta de vara, cetatenii europeni vor putea vedea acum piata unica fara frontiere pe facturile lor de telefon.”
„In vremuri de recesiune economica, intarirea puterii de cumparare a consumatorilor este un instrument puternic pentru o recuperare rapida”, a declarat Comisarul pentru protectia consumatorilor, Meglena Kuneva. „Iata de ce votul de astazi va consolida pozitia consumatorilor, stimuland si mai mult utilizarea telefoniei mobile in Europa.”
Noile reglementari UE privind serviciile de roaming aprobate astazi de Parlament vor avea drept rezultat:
plafonarea pretului care poate fi facturat consumatorilor pentru trimiterea unui mesaj scris in timp ce se afla in strainatate la 0,11 EUR (fara TVA), fata de media actuala de 0,28 EUR (pretul pentru un mesaj scris trimis in roaming fiind de peste 0,35 EUR in Țarile de Jos si in Portugalia).
reducerea substantiala a tarifelor pentru transferul de date in roaming (costul navigarii pe Internet sau al descarcarii de filme utilizand telefonul mobil in strainatate), introducand un plafon pentru preturile en gros de 1 EUR/magabyte descarcat, fata de media actuala a preturilor en gros de 1,68 EUR/megabyte, cu tarife foarte ridicate in Irlanda (6,82 EUR), Grecia (5,30 EUR) si Estonia (5,10 EUR). Plafonul pentru preturile en gros va scadea la 0,80 EUR in 2010 si la 0,50 EUR in 2011.
protejarea consumatorilor de „socurile facturii”, permitand clientilor sa aleaga un mecanism de intrerupere atunci cand factura ajunge la 50 EUR, consumatorul putand opta pentru o limita superioara. Aceste masuri de transparenta vor trebui puse in practica de operatori pana in martie 2010. Recent, un consumator german care a descarcat in roaming un program TV in timp ce se afla in Franta a primit o factura in valoare de 46 000 EUR.
reducerea in continuare a plafoanelor tarifare pentru apelurile efectuate cu telefonul mobil in roaming. Plafoanele actuale, si anume 0,46 EUR pentru apelurile efectuate si 0,22 EUR pentru apelurile primite in strainatate, vor cobori la 0,43 EUR pentru apelurile efectuate si 0,19 EUR pentru apelurile primite in strainatate de la 1 iulie 2009, apoi la 0,39, respectiv 0,15 EUR, de la 1 iulie 2010 si la 0,35, respectiv 0,11 EUR, de la 1 iulie 2011 (este vorba in toate cazurile de preturi pe minut, fara TVA).
introducerea principiului facturarii la secunda dupa primele 30 de secunde pentru apelurile efectuate in roaming si incepand cu prima secunda pentru apelurile primite in roaming. In prezent, consumatorii platesc cu aproximativ 20% mai mult decat consuma efectiv atunci cand efectueaza sau primesc apeluri.
In urma votului de astazi al Parlamentului, noul regulament al UE privind serviciile de roaming va deveni lege direct aplicabila in toate cele 27 de state membre ale UE la 1 iulie 2009.
Noile reglementari privind serviciile de roaming, care se adauga primelor reglementari UE privind apelurile in roaming adoptate in 2007 (IP/07/870), vor fi aplicabile pana in vara anului 2012. Parlamentul European a cerut Comisiei sa prezinte, pana in vara anului 2010, inca un raport privind aplicarea noilor reglementari. Apoi Comisia ar putea propune reglementari suplimentare, daca este cazul, in 2011, pana la sfarsitul lunii iunie. „Dezvoltarea pietei serviciilor de roaming va fi monitorizata indeaproape de UE in urmatorii trei ani”, a spus comisarul Reding. „Imi exprim ferm speranta ca sectorul telefoniei mobile va intelege acest mesaj. Mingea este acum in terenul lor, daca doresc sa arate ca poate exista o concurenta sanatoasa pe piata serviciilor de roaming. Cea mai buna dovada a acestui lucru ar fi aparitia foarte curand pe piata a unor pachete atractive cu servicii de roaming pentru apeluri si transfer de date.”
Istoric:
De la inceputul mandatului actualei Comisii Europene, gradul de utilizare a telefoniei mobile in UE a crescut de la 84,6% la 119% din populatie (IP/09/473).
Piata telecomunicatiilor in UE numara 500 de milioane de utilizatori potentiali ai telefoniei fixe si mobile, ai Internetului de banda larga si ai serviciilor de date mobile. Este de asteptat ca, pentru a rezolva problemele structurale legate de concurenta si de coerenta in reglementare in cadrul acestei piete si pentru a stimula noile investitii, Parlamentul European sa voteze, in cadrul sesiunii plenare din luna mai, o reforma majora a reglementarilor UE in sectorul telecomunicatiilor initiata de Comisie in noiembrie 2007 (IP/07/1677, MEMO/07/458, IP/08/1661). Noile reglementari includ instituirea, pana in ianuarie 2010, a unei autoritati de reglementare la nivel european in sectorul telecomunicatiilor, numita „BEREC” (Organismul autoritatilor europene de reglementare pentru comunicatii electronice).
Site-ul Internet al Uniunii Europene privind serviciile de roaming ofera o imagine de ansamblu asupra actualelor tarife de roaming in fiecare tara UE:
http://ec.europa.eu/information_society/activities/roaming/index_en.htm.

15 aprilie 2009 – Cutremurul din Italia: cum poate veni Uniunea Europeana in ajutorul victimelor?

Cel putin 294 de persoane si-au pierdut viata, aproximativ 40.000 au ramas fara casa, iar pagubele materiale se ridica la patru miliarde de euro: acesta este bilantul cutremurului din Italia de saptamana trecuta. Ce poate face Uniunea Europeana pentru a sprijini supravietuitorii? Din 2002, Fondul European de Solidaritate ajuta victimele catastrofelor naturale si sustine reconstructia in zonele devastate.
Fondul de Solidaritate: beneficiari
2008: Romania si Regatul Unit in urma inundatiilor, Cipru in urma secetei, Germania in urma unei furtuni
2007: Reunion/Guadalupe in urma unui uragan tropical, Grecia in urma unor incendii, Slovenia in urma unor inundatii
2006: Bulgaria, Romania si Austria in urma inundatiilor
2005: Estonia, Letonia, Lituania, Slovacia si Suedia, in urma unor furtuni
2004: Spania in urma unor incendii si Malta si Franta in urma unor inundatii
2003: Italia (Molise) in urma unui cutremur, Portugalia in urma unor inundatii si cateva regiuni din Spania in urma naufragiului petrolierului „Prestige“
2002: Germania, Austria, Cehia si Franta in urma unor inundatii.
Supravietuitorii cutremurului din Italia au sarbatorit Pastele catolic in corturi. Pe 6 aprilie, presedintele Parlamentului European, Hans-Gert Pöttering, si-a exprimat solidaritatea cu victimele cutremurului teribil din centrul Italiei.
„Speram ca multi oameni vor fi inca salvati din daramaturi. Suntem solidari cu cei ramasi fara case si cu cei afectati de dezastru“, a spus domnul Pöttering in numele deputatilor europeni.
Un miliard de euro pe an pentru victimele catastrofelor naturale
Din 2002, Uniunea Europeana ofera sprijin victimelor catastrofelor naturale prin Fondul de Solidaritate. Banii sunt folositi pentru reconstruirea infrastructurii, servicii de urgenta si adapost temporar pentru victime si curatarea zonelor afectate de dezastre.
Fondurile pot fi cerute de autoritatile nationale intr-o perioada de 10 saptamani de la catastrofa. Parlamentul European si Consiliul Uniunii Europene decid impreuna alocarea fondurilor, in urma unei propuneri a Comisiei Europene. In fiecare an, un miliard de euro este alocat ajutorului de urgenta in urma catastrofelor naturale.
In afara de banii primiti prin Fondul de Solidaritate, Italia mai poate folosi pentru reconstruirea regiunii Abruzzo si alte fonduri primite de la Uniunea Europeana, de exemplu cele regionale si cele agricole.
Sursa: http://www.europarl.europa.eu/sides/getDoc.do?language=RO&type=IM-PRESS&reference=20090414STO53644

8 aprilie 2009 – Luc Montagnier spera sa avem un vaccin impotriva SIDA in cinci ani

Profesorul francez Luc Montagnier a descoperit virusul HIV in 1983, primind pentru acest lucru Premiul Nobel pentru medicina (in 2008). Saptamana trecuta, dumnealui a participat la o conferinta organizata de Parlamentul European pe tema cercetarii biomedicale in secolul 21. Intr-un interviu exclusiv, domnul Montagnier ne-a vorbit despre posibilitatea crearii unui virus anti-SIDA in urmatorii cinci ani.
In ultimul timp, tinerii sunt din ce in ce mai dezinteresati in ceea ce priveste cercetarea stiintifica. Ce putem face pentru ca cercetarea sa devina mai atractiva?
O parte din descoperirile stiintifice recente sunt discutabile pentru progresul umanitatii. In zilele noastre, exista ideea ca stiinta nu este indispensabila colectivitatii, lucru care, evident, nu ii atrage pe tineri. Ne lipseste oarecum cultura stiintifica, in special in emisiunile de televiziune, prin comparatie cu Statele Unite, de exemplu.
Cum sa luptam impotriva acestei mentalitati? Cred ca trebuie sa aratam intai ca am ajuns unde suntem acum datorita stiintei si medicinii. Medicina si cercetarea medicala sunt indispensabile; nu reprezinta un lux, ci o necesitate.
Trebuie sa convingem si politicienii, care nu vorbesc prea des de stiinta. De cele mai multe ori, cand apar probleme financiare, politicienii tind sa reduca bugetul pentru cercetare, pentru ca in acest fel nu apar manifestatii in strada - cum s-ar intampla in cazul reducerii bugetelor in alte domenii.
Anul trecut ati primit Premiul Nobel pentru cercetarile dumneavoastra in domeniul virusului HIV. Dupa parerea dumneavoastra, ce ar trebui sa faca UE si Parlamentul European pentru a intensifica lupta impotriva SIDA?
In primul rand, trebuie sa continuam cercetarea in acest domeniu. Nu am rezolvat toate problemele, nu stim nici sa vindecam, nici sa prevenim boala printr-un vaccin. Cercetarea trebuie sa fie inovatoare. Dupa parerea mea, au fost cheltuiti prea multi bani - nu la nivel european, ci international - pentru crearea unui vaccin preventiv, cercetarea in acest domeniu fiind bazata pe concepte false.
Eu am suferit datorita faptului ca proiectul meu de vaccin terapeutic (pentru persoanele deja infectate) a fost refuzat la nivel european. In acel moment se considera ca intreruperea terapiei anti-retrovirale pentru testarea vaccinului terapeutic contravine eticii. Cred ca de la inceput trebuia sa ne concentram asupra unui vaccin terapeutic (pentru vindecarea persoanelor infectate) si nu sa ne gandim la unul preventiv. Aceasta idee incepe sa castige teren, in special in Statele Unite.
Pe de alta parte, trebuie sa incercam sa identificam componenta virusului care este rezistenta la terapie, pe care noi o numim „rezervorul virusului“.
Cand credeti ca vom avea acest vaccin?
In patru sau cinci ani din momentul in care incepem cercetarea (cand primim finantarea). Proiectul este bine delimitat, stim exact ce avem de facut si, contrar vaccinului preventiv, putem demonstra deja eficacitatea vaccinului terapeutic asupra unui numar mic de bolnavi.
Sursa: http://www.europarl.europa.eu/sides/getDoc.do?language=RO&type=IM-PRESS&reference=20090403STO53400

1 aprilie 2009 – Se reduc taxele de inregistrare pentru marcile comunitare

Odata cu cresterea economica masiva inregistrata la nivelul Uniunii inaintea izbucnirii crizei financiare, a crescut si numarul intreprinderilor interesate sa isi protejeze drepturile asociate marcilor lor comerciale. In acest fel, s-a creat un excedent bugetar neasteptat.
In ciuda reducerii initiale din 2005 a taxelor de inregistrare, oficiul comunitar de inregistrare a marcilor dispune in prezent de o rezerva de lichiditati de peste 300 de milioane de euro, situatie ce contravine statutului sau de organizatie non-profit. Dupa indelungi dezbateri, statele membre au convenit sa reduca din nou taxele, de aceasta data cu 40%.
Infiintat in 1996, oficiul de inregistrare a marcilor a fost finantat integral din taxele platite de intreprinderile care apeleaza la serviciile sale. Pana la aceasta data, UE a inregistrat peste 500 000 de marci comerciale pentru intreprinderi din toata lumea, interzicand altor companii sa foloseasca aceleasi denumiri, simboluri si sloganuri.
Cu ajutorul marcilor, se poate face distinctia intre companii si produse. Din acest motiv sunt extrem de valoroase pentru intreprinderi. De asemenea, ele vin in sprijinul consumatorilor, indicand faptul ca marfa este autentica si nu o imitatie de calitate indoielnica.
In prezent, companiile platesc doua tipuri de taxe pentru protectia marcilor: o taxa de cerere si o taxa de inregistrare. Incepand din luna mai, pentru a economisi timp, se va plati o singura taxa.
Mai mult decat atat, costul total al cererii adresate in scris va scadea de la 1 750 la 1 050 euro. Companiile care depun cererea on-line vor plati chiar mai putin, 900 de euro in loc de 1 600. Tarifele se aplica marcilor comerciale inregistrate pe teritoriul UE. Pentru validarea, in UE, a unei marci comerciale internationale, taxa va scadea de la 1 450 la 870 de euro.
Charlie McCreevy, comisar pentru piata interna, spune ca aceste reduceri le vor ajuta pe intreprinderi sa economiseasca 60 de milioane de euro pe an si vor stimula antreprenoriatul, element cheie pentru revigorarea economiei. Noile masuri vor fi apreciate, in mod special, de intreprinderile mici, pentru care procesul de inregistrare a marcilor reprezinta, adesea, o povara.
In acelasi context, UE lanseaza si un forum avand ca tema combaterea vanzarii de produse contrafacute, a descarcarii ilegale si a altor incalcari ale drepturilor de proprietate intelectuala. Noul „observator” va reuni experti din sfera publica si privata pentru a evalua problema si a gasi solutii. Potrivit Organizatiei pentru Cooperare si Dezvoltare Economica, cifra rezultata, la nivel mondial, din comertul cu produse contrafacute, se ridica la 150 de miliarde de euro.
Mai multe informatii despre protectia drepturilor in UE.
Sursa: http://ec.europa.eu/news/business/090331_1_ro.htm

25 martie 2009 – Primavara Europeana 2009: elevii sunt invitati sa participe la un dialog privind viitorul Europei

Lansarea campaniei „Primavara Europeana” de anul acesta, menita sa incurajeze elevii sa participe la activitati de sensibilizare cu privire la problematicile europene, a avut loc la 25 martie, la Strasbourg. Vicepresedinta Comisiei Europene, Margot Wallström, si Katerina Batzeli, presedinta Comitetului pentru cultura si educatie al Parlamentului European, s au intalnit cu un grup de elevi aflati in vizita la Parlamentul European pentru a marca aceasta ocazie. Evenimentul a avut loc in ajunul alegerilor parlamentare din luna iunie.
„Primavara Europeana” este un eveniment anual organizat de European Schoolnet, o retea formata din 31 de ministere ale educatiei din Europa, fondata de Comisia Europeana. Motto-ul pentru anul acesta este: „Ideile pun in miscare Europa”, iar evenimentul este legat de Anul creativitatii si inovarii. Pana la data de 30 iunie se organizeaza activitati in scoli din toate statele membre si din alte tari europene, inclusiv Norvegia, Bosnia si Hertegovina si Elvetia.
Printre aceste activitati se numara discutii privind Europa cu vorbitorii invitati, discutii on-line cu comisari si cu alte figuri publice europene, dezbateri, concursuri si alte proiecte menite sa stimuleze intelegerea problematicilor europene. Tinerii sunt invitati sa constituie retele in cadrul unui dialog cu privire la viitorul democratiei in Europa.
„Este o oportunitate extraordinara de a sensibiliza tinerii cu privire la importanta UE si a Parlamentului European – ca viitori alegatori, acestia trebuie sa isi faca acum cunoscute opiniile cu privire la problemele care sunt importante pentru ei”, a declarat Margot Wallström.
„A comunica Europa cetatenilor sai, mai mult, generatiilor celor mai tinere din Europa, elevilor, nu reprezinta doar o prioritate a UE, ci elementul fundamental al agendei pentru viitorul Europei”, a declarat Katerina Batzeli. „‹‹Primavara Europeana›› reprezinta o modalitate de a informa societatea scolara, de a o implica si de a o dinamiza astfel incat sa isi poata exercita dreptul de a participa la viata democratica a Uniunii.”
„Ne asteptam ca tinerii sa dea dovada de mult spirit creator si inovator in modelarea viitorului Europei”, a declarat Ján Figel’, comisarul responsabil cu educatia si formarea profesionala. Acesta a participat deja la o discutie on-line cu scolile. „In fiecare an, zeci de mii de tineri europeni participa la programe europene concepute special pentru ei. Accesul la informatii de calitate cu privire la Europa si oportunitatile de a discuta despre viitorul nostru constituie o formare esentiala in ceea ce priveste calitatea de cetatean.”
Precedentele campanii „Primavara Europeana” au avut ca teme dialogul intercultural, dezbateri referitoare la viitor si extinderea Uniunii Europene.
Pana in prezent, peste 4 000 de scoli s-au inscris pentru a participa la diverse evenimente finantate cu ajutorul resurselor puse la dispozitie prin intermediul site ului web consacrat proiectului, disponibil in 23 de limbi la adresa:
http://www.springday2009.net
Vorbitorii care doresc sa viziteze o scoala, isi pot exprima interesul in acest sens la adresa:
http://www.springday2009.net/ww/en/pub/spring2009/misc/back_to_school_apps.cfm
Lista vorbitorilor invitati cuprinde deja peste 30 de membri ai Parlamentului European, trei comisari europeni si o serie de reprezentanti ai autoritatilor nationale si regionale, precum si profesori universitari, experti si studenti, fosti beneficiari ai burselor Erasmus.

18 martie 2009 – Simplificarea PAC: Comisia avanseaza considerabil in directia atingerii obiectivului de reducere cu 25% a sarcinii administrative in agricultura pana in 2012

Multumita progreselor considerabile inregistrate deja in domeniul simplificarii politicii agricole comune si altor masuri care mai sunt de intreprins, Comisia are increderea ca isi va atinge obiectivul de reducere cu 25% a sarcinii administrative generate de PAC pana in 2012. Aceasta opinie este sustinuta de avizul adoptat recent de grupul Stoiber pe tema agriculturii. Un nou raport subliniaza o serie de masuri luate in ultimii trei ani si jumatate, care reduc birocratia pentru fermieri, pentru companiile din sectorul alimentar si pentru administratii si care pot reduce costurile anuale cu milioane de euro, ceea ce va face agricultura europeana mai competitiva.
Din 2005, Comisia si-a urmat planul de actiune pentru simplificarea PAC, a abrogat sute de acte caduce, a introdus reforme care rationalizeaza PAC si a imbunatatit practicile legislative si sistemele informatice. O schimbare majora a constituit-o recentul acord privind bilantul de sanatate al PAC, care va permite reducerea complexitatii acestei politici. Alte masuri aflate pe agenda Comisiei vizeaza o posibila rationalizare a normelor privind ecoconditionalitatea, revizuirea legislatiei cu mai multa regularitate si modificarile care ar putea fi aduse politicii UE privind calitatea, inclusiv in sfera standardelor de comercializare si a sistemului indicatiilor geografice.
„Am facut mari progrese in eforturile noastre de a face PAC mai simpla si mai accesibila”, a declarat Mariann Fischer Boel, comisarul pentru agricultura si dezvoltare rurala. „Simplificarea acestei politici inseamna mai putina bataie de cap pentru administratori, dar, lucru si mai important, inseamna ca fermierii pot petrece mai mult timp pe camp, facand ce stiu sa faca cel mai bine, si mai putin timp completand hartii. Modificarile pe care le-am introdus vor permite, de asemenea, reducerea cu milioane de euro a costurilor suportate de fermieri. Avand in vedere dificultatile economice actuale, acest lucru este binevenit.”
Comisia si-a concentrat atentia asupra simplificarii PAC inca de la publicarea primei sale comunicari pe acest subiect, in octombrie 2005. Programul se integreaza perfect in strategia globala a Comisiei privind o mai buna legiferare.
Realizari din 2005 pana in prezent
Planul de actiune:
Lansat la sfarsitul anului 2006, acest plan a evoluat de la 20 la circa 50 de proiecte; 43 de proiecte au fost deja implementate.
Eliminarea obligatiei de a detine licenta pentru exporturile de carne de vita fara restituire a redus costurile operatorilor cu aproximativ 16 EUR pe tona.
Sarcinile administrative cu care se confrunta exploatatiile vor scadea cu aproximativ 19 milioane EUR ca urmare a inlaturarii obligatiei fermierilor de a avea la dispozitie o parcela de pamant timp de cel putin 10 luni pentru a putea solicita plati directe.
Pentru importuri, cerintele privind licentele s-au redus de la 500 la 65, iar pentru exporturi au ramas in vigoare numai 43 de astfel de cerinte, ceea ce ar putea permite scaderea costurilor cu aproximativ 7,4 milioane EUR.
Comisia a abrogat standardele de comercializare specifice in cazul a 26 de tipuri de fructe si legume, ceea ce inseamna ca operatorii nu mai au de suportat costuri ca sa se conformeze, ca autoritatile nationale nu mai trebuie sa efectueze controale si ca se vor irosi mai putine produse.
Modificarea normelor privind ecoconditionalitatea ar putea reduce sarcinile administrative ale exploatatiilor cu pana la 5,7 milioane EUR.
Masuri de natura politica:
Prin eliminarea unui numar de sisteme de ajutoare specifice, bilantul de sanatate ar putea duce la o reducere de aproximativ 135 milioane EUR a sarcinii administrative cu care se confrunta exploatatiile. Se estimeaza ca eliminarea obligatiei de scoatere a terenurilor din productia comerciala va reduce cu 146 milioane EUR costurile suportate de exploatatii.
Simplificarea este sprijinita de reformele din sectorul zaharului, al vinului si al fructelor si legumelor si de integrarea acestor sectoare in sistemul de plati unice si in organizarea comuna unica a pietelor.
Simplificarea tehnica:
S-au abrogat aproape 300 de acte caduce.
Adoptarea organizarii comune unice a pietelor inlocuieste cele 21 de organizari comune ale pietelor cu una singura, reducand numarul de articole de la aproximativ 920 la aproximativ 230 si abrogand 78 de acte ale Consiliului.
Numarul de instrumente juridice privind ajutoarele de stat s-a redus de la sase la trei.
Un nou sistem informatic, ISAMM, destinat facilitarii schimbului de informatii intre Comisie si statele membre, se afla in faza finala de elaborare.
Prin utilizarea mai buna a tehnologiilor informatiei, statele membre ar putea realiza o reducere suplimentara de peste 400 milioane EUR a sarcinii administrative cu care se confrunta exploatatiile.
Actiuni viitoare:
Masurile planificate includ:
Noi cursuri de formare pentru functionari, care includ un sejur intr-o exploatatie; posibila armonizare a normelor privind ecoconditionalitatea; imbunatatirea politicii privind calitatea; revizuirea legislatiei cu mai multa regularitate; cursuri de formare in tehnici de redactare pentru a face legislatia mai usor de citit.
http://ec.europa.eu/agriculture/simplification/index_en.htm

9 martie 2009 – Politica de coeziune sprijina „economia verde” pentru crestere si locuri de munca pe termen lung in Europa

Danuta Hübner, comisarul european pentru politica regionala, a anuntat astazi ca 105 miliarde de euro vor fi investiti in „economia verde” prin intermediul politicii de coeziune a Uniunii Europene. Finantarea, care reprezinta peste 30% din bugetul pentru politica regionala pentru 2007-2013, ofera o platforma solida pentru crearea de locuri de munca si un impuls semnificativ pentru regiuni si orase in incercarea lor de a mentine Europa in pozitia de lider la nivel global in domeniul tehnologiilor verzi.
Comisarul Hübner a declarat: „Sprijinul pentru economia verde si mediul inconjurator merge mana in mana cu obiectivul politicii de coeziune de a oferi crestere durabila, locuri de munca si competitivitate. Intr-un climat financiar dificil, aceasta investitie va fi de cea mai mare utilitate in crearea de locuri de munca pe termen lung si in revigorarea economiilor locale, concretizand, in acelasi timp, angajamentul Uniunii Europene in lupta impotriva schimbarilor climatice.”
Investitii ambitioase in initiative pentru mediul inconjurator
Suma de 105 miliarde de euro, dedicata proiectelor si locurilor de munca verzi, este de aproape trei ori mai mare decat suma alocata in acest scop in perioada bugetara 2000-2006. O mare parte a pachetului financiar (54 de miliarde de euro) este destinata sprijinirii statelor membre in respectarea legislatiei de mediu a Uniunii Europene. 28 de miliarde de euro sunt alocati numai pentru imbunatatirea gestionarii resurselor de apa si a deseurilor.
Romania si Bulgaria investesc cea mai mare parte a fondurilor din politica de coeziune in proiecte legate de mediul inconjurator, 45% si, respectiv, 42% din sumele alocate. Aceste investitii includ sute de proiecte majore in materie de mediu, care contribuie, in plus, la protejarea si crearea locurilor de munca in Uniunea Europeana.
Lupta impotriva schimbarilor climatice
Uniunea Europeana si-a impus obiective ambitioase in lupta impotriva schimbarii climatice – o reducere cu 20% a emisiilor de gaze cu efect de sera pe teritoriul Uniunii si un procent de 20% de utilizare a energiilor regenerabile in consumul Uniunii pana in anul 2020. Prin cei 48 de miliarde de euro alocati masurilor menite sa indeplineasca obiectivele Uniunii Europene in materie de schimbari climatice si crearea unei economii cu emisii scazute de carbon, politica de coeziune aduce o contributie considerabila la atingerea acestor obiective. In aceasta suma intra 23 de miliarde de euro pentru cai ferate, 6 miliarde de euro pentru transport urban nepoluant, 4,8 miliarde de euro pentru energii regenerabile si 4,2 miliarde de euro pentru eficienta energetica.
Politica de coeziune ajuta si la crearea de noi deschideri pe piata pentru economiile locale, oferind acestora capacitatea de a profita, ca noi surse potentiale de crestere, de oportunitatile deschise de necesitatea de a se aborda schimbarea climatica. Aproape jumatate dintre statele membre (Austria, Bulgaria, Republica Ceha, Franta, Germania, Ungaria, Italia, Polonia, Portugalia, Romania, Slovacia, Slovenia si Marea Britanie) au integrat indicatorii de reducere a emisiilor de gaze cu efect de sera in programele lor finantate prin politica de coeziune. Franta, de pilda, a dezvoltat un instrument unic de evaluare pentru monitorizarea emisiilor de CO2 ale tuturor proiectelor care beneficiaza de o finantare comunitara.

Promovarea ecoinovarii
Promovarea ecoinovarii si a noilor locuri de munca „ecologice”, in special in intreprinderile mici si mijlocii (IMM-uri), se afla intre primele prioritati pentru sprijinirea regiunilor. Politica de coeziune contribuie cu 3 miliarde de euro la promovarea produselor si proceselor de productie favorabile mediului inconjurator in IMM-uri. Unul dintre obiectivele clare ale finantarii pentru cercetare si inovare este impulsionarea generala a investitiilor in tehnologii verzi. Lahti Cleantech cluster, din Finlanda, este un bun exemplu pentru acest tip de sprijin. Investitia comunitara (1,5 milioane de euro) in acest proiect a incurajat inovarea si dezvoltarea de tehnologii de mediu inconjurator, reunind intreprinderi mici si mari, organizatii educationale si autoritati regionale. Rezultatele vorbesc de la sine: s-au creat 170 de noi locuri de munca, 20 de noi societati care folosesc tehnologie nepoluanta s-au infiintat in regiunea Lahti si proiectul a atras investitii totale de 30 de milioane de euro.
Programe „verificate ecologic”
Cele 455 de programe operationale din nucleul politicii de coeziune sunt „verificate ecologic”: inainte de aprobarea de catre Comisia Europeana, statele membre trebuie sa prezinte o evaluare strategica de mediu pentru a asigura respectarea de catre programe a normelor de mediu ale Uniunii Europene. O evaluare de impact asupra mediului trebuie realizata si pentru anumite investitii cu finantare comunitara – de exemplu, proiecte majore de transport.
O politica flexibila pentru adaptarea la probleme complexe
Problemele de mediu nu respecta frontierele. Politica de coeziune, prin numeroasele sale programe transfrontaliere, transnationale si interregionale poate oferi o platforma importanta pentru noi tipuri de cooperare. De exemplu, Strategia UE pentru regiunea Marii Baltice, este prima strategie a Uniunii Europene realizata la nivel de „macroregiune”, implicand tari vecine cum ar fi Rusia. Unul dintre obiectivele principale ale acestei strategii este imbunatatirea starii ecologice a Marii Baltice.
Anexa: Fonduri de coeziune destinate mediului inconjurator in Romania.
Pentru mai multe informatii:
http://ec europa eu/regional_policy/projects/stories/index_en cfm
http://ec europa eu/sustainable/

3 martie 2009 – Uniunea Europeana lanseaza o campanie de combatere a diferentelor de salarizare intre femei si barbati

Comisia Europeana lanseaza astazi o campanie la nivelul UE care va contribui la combaterea diferentelor de salarizare intre femei si barbati. In cadrul economiei UE, femeile castiga in medie cu 17,4% mai putin decat barbatii. Campania lansata in contextul Zilei Internationale a Femeii, 8 martie, se axeaza pe conceptul simplu „remunerare egala pentru o munca de valoare egala” si urmareste sa mareasca sensibilizarea cu privire la diferentele de salarizare, la cauzele acestora si la modalitatile de a le solutiona.
„Diferentele de salarizare intre femei si barbati au cauze multiple si necesita solutii multiple. Pentru a le combate este necesara o actiune la toate nivelurile si un angajament din partea tuturor partilor implicate – de la angajatori, sindicate si autoritatile nationale pana la fiecare dintre cetateni. Datorita campaniei pe care o lansam, cetatenii vor intelege mai bine motivele pentru care in Europa femeile continua sa castige mult mai putin decat barbatii, precum si care sunt modalitatile de a solutiona aceasta problema”, a declarat Vladimír Špidla, comisarul UE pentru egalitatea de sanse. „In contextul economic actual, egalitatea dintre femei si barbati este mai importanta ca niciodata. Putem face fata acestei crize numai valorificand potentialul tuturor talentelor de care dispunem”, a adaugat comisarul.
„Remunerare egala pentru munca egala” constituie unul dintre principiile fondatoare ale Uniunii Europene. Consacrat de Tratatul de la Roma din 1957, in anul 1975 acest principiu a facut deja obiectul unei directive care interzice discriminarea cu privire la orice aspect legat de salarizarea femeilor si a barbatilor pentru aceeasi munca sau pentru o munca de valoare egala. In consecinta, cazurile „simple si vizibile” de discriminare directa – diferente de remunerare intre femei si barbati avand posturi identice, experienta si competente identice, precum si acelasi nivel de performanta – au scazut semnificativ datorita eficientei masurilor legislative la nivel european si national privind egalitatea de remunerare. Dar, in aceste conditii, de ce continua sa existe o diferenta de remunerare intre femei si barbati de 17,4% la nivelul UE?
Diferenta de remunerare reprezinta diferenta dintre plata medie pe ora pentru femei si cea pentru barbati, inainte de aplicarea impozitelor, in toate domeniile economiei. Aceasta diferenta reflecta discriminarea si inegalitatea continue care se manifesta pe piata muncii si care, in practica, afecteaza in principal femeile. De exemplu, frecvent munca femeilor continua sa fie considerata mai putin importanta decat cea a barbatilor si femeile lucreaza adesea in sectoare in care salariile sunt, in medie, mai joase decat in sectoarele dominate de barbati (de obicei, in cadrul supermarketurilor, casierele castiga mai putin decat magazionerii).
De asemenea, ca urmare a reducerii castigurilor de a lungul vietii si a pensiilor femeilor, diferentele de salarizare cauzeaza saracie in randul femeilor in varsta. 21% dintre femeile in varsta de 65 de ani sau mai mult sunt expuse riscului de saracie, in timp ce numai 16% dintre barbati se afla in aceasta situatie.
Campania vizeaza sensibilizarea cu privire la diferentele de salarizare si la modalitatile de a le combate. Pentru a ajunge la cetateni, la angajatori si la lucratori, campania va promova bunele practici cu privire la combaterea diferentelor de salarizare din intreaga Europa si va distribui un set de instrumente privind campania pentru angajatori si sindicate la nivel european si national. Alte activitati includ site-ul campaniei, publicitatea in presa europeana, precum si informarea prin intermediul afiselor.
Campania constituie o continuare a comunicarii Comisiei din 2007 privind diferentele de salarizare, care a analizat cauzele acestor diferente si a identificat directiile de actiune la nivelul UE. Comunicarea a subliniat necesitatea de sensibilizare in legatura cu diferentele de remunerare si cu modalitatile in care acestea pot fi combatute actionand la toate nivelurile, implicand toate partile interesate si concentrandu-se asupra tuturor factorilor contributivi.
Raportul anual privind egalitatea
Raportul anual 2009 privind egalitatea intre femei si barbati – prezentat tot astazi de Comisia Europeana – confirma ca, in ciuda anumitor progrese in domeniul egalitatii de sanse intre femei si barbati, continua sa existe diferente semnificative in diferite domenii. Cu toate ca rata de ocupare a fortei de munca in randul femeilor a crescut constant in ultimii ani (in prezent, 58,3% pentru femei si 72,5% pentru barbati), femeile inca mai lucreaza cu jumatate de norma mai frecvent decat barbatii (31,2% dintre femei si 7,7% dintre barbati), iar angajatii de sex feminin predomina in sectoarele in care salariile sunt mai scazute (peste 40% dintre femei lucreaza in domeniul sanatatii, educatiei si administratiei publice – procentaj de doua ori mai ridicat decat cel privind barbatii). Cu toate acestea, femeile reprezinta 59% din totalul noilor absolventi de universitate.
Participarea femeilor si a barbatilor la procesul decizional
Intre timp, un alt raport de expertiza elaborat de Comisie confirma ca femeile sunt, de asemenea, foarte slab reprezentate in ceea ce priveste functiile de decizie din domeniul economic si participarea la politica europeana. Guvernatorii tuturor bancilor centrale ale celor 27 de state membre ale UE sunt barbati. Slaba reprezentare a femeilor in ceea ce priveste functiile de raspundere este si mai pronuntata in intreprinderile mari, unde barbatii reprezinta aproape 90% din membrii consiliilor de administratie ale celor mai importante societati (societatile incluse in indicele blue-chip din tarile respective) – cifra care s-a imbunatatit doar foarte putin in ultimii ani.
Proportia femeilor care sunt membre ale parlamentelor nationale (pentru parlamentele cu o singura camera legislativa sau pentru camera inferioara) a crescut cu aproape 50% in ultimul deceniu, de la 16% in 1997 la 24% in 2008. Proportia pentru Parlamentul European este doar usor mai ridicata (31% femei). In medie, in randul ministrilor din guvernele nationale, proportia barbatilor in raport cu cea a femeilor este de aproximativ trei la unu (25% femei, 75% barbati).

Informatii suplimentare:
Site-ul privind campania de combatere a diferentelor de salarizare
http://ec.europa.eu/equalpay
Raportul anual 2009 privind egalitatea intre femei si barbati
http://ec.europa.eu/social/main.jsp?catId=418&langId=ro
Women in European Politics - time for action
http://ec.europa.eu/employment_social/publications/booklets/equality/pdf/ke8109543_en.pdf
Comunicate de presa video privind diferentele de remunerare si rolul femeilor si al barbatilor in procesul decizional
http://www.tvlink.org

23 februarie 2009 – Comisia isi indreapta atentia catre prevenirea dezastrelor si reducerea riscurilor in interiorul si in exteriorul Uniunii Europene

Comisia Europeana a adoptat astazi doua comunicari referitoare la dezastre: o abordare comunitara a reducerii impactului dezastrelor naturale si al celor provocate de om pe teritoriul UE si o strategie de sprijinire a reducerii riscului de dezastre in tarile in curs de dezvoltare. Comunicarile, adoptate ca pachet, reprezinta o prima tentativa de constituire a unei abordari mai strategice, in special din perspectiva unor riscuri sporite determinate de schimbarile climatice. Actiunea propusa la nivel comunitar vizeaza domenii in care o abordare comuna este mai eficienta decat abordari nationale separate, cum ar fi dezvoltarea cunoasterii, punerea in legatura a protagonistilor si politicilor, precum si ameliorarea performantei instrumentelor comunitare existente de prevenire a dezastrelor. In ceea ce priveste tarile in curs de dezvoltare, Comisia prezinta o strategie a UE de sprijinire a reducerii impactului dezastrelor naturale asupra unor tari considerate a fi cu risc ridicat. Ambele comunicari contribuie la implementarea „Cadrului de actiune de la Hyogo pentru perioada 2005-2015”, adoptat la conferinta mondiala privind reducerea dezastrelor.
Comisarul european pentru mediu, Stavros Dimas, a declarat: „Dezastrele naturale constituie o amenintare tot mai importanta pentru statele membre ale UE si se preconizeaza cresterea frecventei si magnitudinii acestora in urmatorii ani din cauza efectelor schimbarilor climatice. Trebuie sa facem tot posibilul pentru a reduce impactul acestora pregatindu-ne cat mai bine in acest sens. Aceasta comunicare este un prim pas important in lansarea unui proces de interventie comunitara pe termen lung in acest domeniu.”
Comisarul european pentru dezvoltare si ajutor umanitar, Louis Michel, a declarat: „Tsunami-urile sau uraganele lasa in urma ravagii si distrug vietile oamenilor saraci de pe tot globul. Știm ca e mai bine sa previi decat sa vindeci. Investitiile in reducerea riscurilor inainte de producerea unui dezastru aduc beneficii enorme in comparatie cu ajutoarele umanitare care se acorda in urma acestuia. Și stim ca situatia va continua sa se inrautateasca din cauza schimbarilor climatice; de aceea trebuie sa actionam acum. Consider ca reducerea riscului de dezastre va ajuta la salvarea de vieti si va reprezenta, de asemenea, o arma fundamentala in lupta impotriva saraciei de pe intreaga planeta.”
Prevenirea:  valoare adaugata la nivelul UE
Comunicarea privind prevenirea identifica domenii in care actiunea la nivelul UE ar putea aduce valoare adaugata. Acestea cuprind: instituirea unui inventar la nivel comunitar continand informatiile si bunele practici existente; elaborarea unor orientari privind cartografierea pericolelor si riscurilor; punerea in legatura a protagonistilor si politicilor pe parcursul ciclului de gestionare a dezastrelor prin mai multa instruire si prin mai multe actiuni de sensibilizare; ameliorarea accesului la sistemele de avertizare timpurie si o directionare mai eficienta a fondurilor comunitare.
Reducerea riscului de dezastre: o masura esentiala pentru reducerea sustenabila a saraciei
Comunicarea privind reducerea riscului de dezastre stabileste expune urmatoarele prioritati de actiune:
consolidarea dialogului politic cu tarile in curs de dezvoltare;
integrarea reducerii riscului de dezastre atat in politica si actiunile UE, cat si in cele ale tarilor in curs de dezvoltare, inclusiv asistenta din partea UE acordata investitiilor la nivel national destinate reducerii riscurilor;
elaborarea unor planuri regionale, incepand cu unul pentru Caraibe: aceste planuri de actiune vor include, de exemplu, asistenta pentru campaniile de sensibilizare.
UE va stabili toate actiunile specifice preconizate intr-un plan de implementare prevazut pentru iunie 2009.

Context
In martie 2008, Comisia a adoptat o Comunicare privind consolidarea capacitatii de raspuns a Uniunii in caz de catastrofe [COM(2008)130]. Aceasta a avut o abordare integrata care cuprinde toate etapele dezastrelor (prevenire, pregatire, raspuns imediat, recuperare), toate tipurile de dezastre (in interiorul sau in exteriorul UE, naturale sau provocate de om) si toate instrumentele UE, precum si coordonarea interinstitutionala. Comunicarea a inclus si o anexa specifica privind incendiile forestiere. Comunicarea a anuntat cele doua propuneri privind prevenirea si privind strategia UE pentru reducerea riscului de dezastre in tarile in curs de dezvoltare. Mai mult, atat Parlamentul European, cat si Consiliul au facut un apel sa se actioneze de urgenta in domeniul prevenirii dezastrelor.
Costul economic al dezastrelor din Europa este estimat la 15 miliarde de euro.
Dezastrele afecteaza cel mai mult tarile in curs de dezvoltare, deoarece acestea sunt cele mai vulnerabile si au cea mai redusa capacitate de a se confrunta cu astfel de situatii. De asemenea, dezastrele submineaza si pun in pericol realizarea Obiectivelor de Dezvoltare ale Mileniului (ODM) stabilite de ONU. Cele opt obiective includ injumatatirea numarului de persoane al caror venit este mai mic de 1 dolar pe zi si posibilitatea ca fiecare copil sa poata incheia un ciclu primar de studii pana in 2015 (http://www.un.org/millenniumgoals ).
Conform Cadrului de actiune de la Hyogo din 2005, un cadru international privind reducerea riscului de dezastre, statele ar trebui sa conlucreze in aceasta problema.
http://www.unisdr.org/eng/hfa/hfa.htm
Informatii suplimentare
Comunicarea privind prevenirea:
http://ec.europa.eu/environment/civil/index.htm
Comunicarea privind reducerea riscului de dezastre:
http://ec.europa.eu/development/policies/9interventionareas/environment_en.cfm

16 februarie 2009 – Statele membre ale Uniunii Europene renunta la televiziunea analogica terestra

Europa este leader mondial in procesul de inlocuire a televiziunii analogice cu televiziunea digitala. Comisia Europeana a adoptat o abordare coordonata in vederea crearii de capacitate si a utilizarii viitoare a spectrului radio, deoarece doreste sa se asigure ca cetatenii europeni se pot bucura de avantajele televiziunii digitale, inclusiv de o serie de servicii de televiziune interactive in crestere (precum televiziunea de inalta definitie sau video la cerere), disponibile pe platforme de transmisie multiple, printre care retele terestre, prin cablu, prin satelit, retele de televiziune prin internet si de televiziune mobila. Pentru atingerea acestui obiectiv, statele membre renunta treptat la transmisiile analogice, care ocupa o mare parte din spectrul radio, si trec la transmisiile digitale. In concluzie, inlocuirea transmisiilor de televiziune analogica terestra in Europa este in plina desfasurare. Cinci state membre (Germania, Finlanda, Luxemburg, Suedia si Țarile de Jos) au incheiat deja procesul de renuntare la televiziunea analogica si se preconizeaza ca pana in 2010 se vor inregistra progrese semnificative in acest sens in intreaga Europa. Se asteapta ca aproape toate statele membre sa incheie acest proces pana in 2012, termenul stabilit la nivel comunitar.
„Numarul cetatenilor europeni care se bucura de avantajele televiziunii digitale este din ce in ce mai mare. Mai multe statele membre ale UE sunt, in mod clar, leaderi mondiali in trecerea de la transmisiile de televiziune analogice terestre la televiziunea digitala”, a declarat Viviane Reding, comisarul european pentru telecomunicatii si mass-media. „In Europa, aceasta trecere are loc conform planului si este in plina desfasurare, mai ales in comparatie cu alte tari din lume. Am convingerea ca, in urmatorii doi ani, si alte tari din Uniunea Europeana se vor alatura grupului initial de tari care au trecut la transmisiile digitale. Aceasta inseamna ca, daca Europa ia rapid deciziile corecte, o mare parte, noua, din spectru va fi disponibila pentru noile servicii de televiziune si prin unde radio. Hotararile coordonate privind utilizarea asa-numitului «dividend digital» sunt un element cheie pentru redresarea economica rapida a Europei.”
Transmisiile digitale ofera imagini si sunet de o calitate superioara, o mai buna receptie mobila, canale de televiziune si de radio mai numeroase, precum si servicii de informare imbunatatite (precum ghidurile de programe afisate pe ecran). Intrucat transmisiile digitale utilizeaza spectrul radio intr-un mod mai eficient, ele vor crea capacitate in cadrul acestuia pentru noi utilizari, precum televiziunea de inalta definitie, comunicatiile mobile sau cele in banda larga prin unde radio in zonele rurale. Aceasta ar trebui sa stimuleze inovatiile si posibilitatile de crestere in domeniul telecomunicatiilor si in industria media, contribuind totodata la eforturile europene de a impulsiona redresarea economica. Comisia lucreaza la o abordare comuna referitoare la modul de utilizare a capacitatii care a devenit disponibila prin trecerea la transmisiile digitale, in scopul de a obtine beneficiile optime pentru piata interna si cei 500 de milioane de cetateni ai sai.
Transmisiile de televiziune digitale terestre au fost deja introduse in 21 de state membre (Austria, Belgia, Bulgaria, Republica Ceha, Danemarca, Germania, Estonia, Grecia, Spania, Franta, Ungaria, Italia, Lituania, Luxemburg, Letonia, Malta, Țarile de Jos, Finlanda, Suedia, Slovenia, Regatul Unit), in unele parti ale teritoriului national al acestora. Alte cinci state membre (Cipru, Irlanda, Polonia, Portugalia si Slovacia) au anuntat ca vor fi furnizate servicii digitale cel tarziu in 2010. Romania nu si-a prezentat inca planurile.
Renuntarea la televiziunea analogica terestra a avut loc deja in Luxemburg, Țarile de Jos, Finlanda, Suedia, Germania, Belgia (Flandra) si in mare parte din teritoriul Austriei. Se va renunta la aceste transmisii pana cel tarziu la sfarsitul anului 2010 in Austria, Estonia, Danemarca, Spania, Malta si Slovenia. In Belgia (in Valonia si in regiunea Bruxelles-Capitale), Bulgaria, Cipru, Republica Ceha, Grecia, Franta, Ungaria, Italia, Lituania, Letonia, Portugalia, Romania, Slovacia si Regatul Unit, se va renunta la televiziunea analogica terestra in perioada cuprinsa intre sfarsitul anului 2010 si sfarsitul anului 2012. In Polonia, termenul limita pentru renuntarea completa la acest tip de televiziune este 2015.
Grup:    State membre
A (procesul de renuntare la televiziunea analogica este incheiat)    BE (Flandra), DE, FI, LU, NL, SE
B (termenul pentru renuntarea la televiziunea analogica este cel tarziu sfarsitul anului 2010)    AT, DK, EE, ES, MT, SI
C (termenul pentru renuntarea la televiziunea analogica este cel tarziu  sfarsitul anului 2012)    BE (regiunea Bruxelles-Capitale), BG, CY, CZ, EL, FR, HU, IT, LT, LV, PT, RO, SK, UK
In timp ce Statele Unite au devansat termenul pentru incheierea acestui proces pentru 12 iunie 2009, pentru Japonia, termenul preconizat este luna iulie 2011,  pentru Coreea de Sud, sfarsitul anului 2012, pentru Australia anul 2013, iar pentru India si Rusia, 2015.
Tehnologia utilizata in Europa pentru transmisiile de televiziune digitale terestre este DVB-T. Comisia Europeana incurajeaza utilizarea standardelor din familia DVB in Europa si la nivel mondial (IP/08/451).
Pentru informatii suplimentare:
Informatiile furnizate de statele membre privind planurile lor de trecere la transmisiile digitale sunt publicate pe site-ul web al Comisiei la adresa:
http://ec.europa.eu/information_society/policy/ecomm/current/broadcasting/switchover/national_plans/index_en.htm
Comunicarea pe tema accelerarii trecerii de la transmisiile analogice la cele digitale se poate consulta la adresa:
http://eur-lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=CELEX:52005DC0204:EN:NOT
Comunicarea pe tema dividendului digital se afla la adresa:
http://eur-lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=CELEX:52007DC0700:EN:NOT

10 februarie 2009 – Socializarea in retea: principalele societati de web incheie un acord cu sprijinul Comisiei 

Pentru prima data, 17 societati de web de prima importanta au semnat un acord european destinat sa imbunatateasca siguranta minorilor care utilizeaza site-uri de socializare in retea (social networking). Este vorba de Arto, Bebo, Dailymotion, Facebook, Giovani.it, Google/YouTube, Hyves, Microsoft Europe, Myspace, Nasza-klaza.pl, Netlog, One.lt, Skyrock, StudiVZ, Sulake/Habbo Hotel, Yahoo!Europe si Zap.lu. Site-urile de socializare in retea sunt un fenomen social si economic emergent, atragand 41,7 milioane de utilizatori frecventi in Europa si schimband modul in care interactionam cu ceilalti pe web. Utilizarea retelelor sociale a crescut in ultimul an cu 35 % in Europa si se preconizeaza ca va creste cu peste 100 %, ajungand la 107,4 milioane de utilizatori in 2012. Pentru ca retelele sociale sa continue sa creasca, utilizatorii tineri trebuie sa se simta in siguranta atunci cand isi extind retelele sau cand dezvaluie orice fel de informatii personale. Acordul semnat la Luxemburg astazi, de Ziua pentru un internet mai sigur (Safer Internet Day), organizata de Comisia Europeana, le va permite adolescentilor sa faca fata potentialelor riscuri cu care se pot confrunta online, precum hartuirea cibernetica sau dezvaluirea de informatii personale.
„Comisia saluta acest prim acord european privind socializarea in retea. Este un important pas inainte pentru a oferi copiilor nostri mai multa siguranta atunci cand acceseaza site-urile de socializare in retea din Europa”, a spus comisarul european pentru societate informationala si mass-media, Viviane Reding.  „Socializarea in retea are un potential enorm sa se dezvolte in Europa, sa contribuie la cresterea economica si sa faca societatea noastra mai interactiva – atata timp cat copiii si adolescentii au incredere si dispun de instrumentele adecvate pentru a fi in siguranta atunci cand isi fac „prieteni” si cand dezvaluie informatii personale online. Voi monitoriza indeaproape implementarea acordului de astazi, iar Comisia va reveni asupra acestui subiect peste un an.”
Astazi, pentru prima data, principalele site-uri europene de socializare in retea s-au reunit in cadrul Zilei pentru un internet mai sigur din acest an pentru a-si recunoaste responsabilitatea si a identifica potentialele riscuri existente pe site-urile lor pentru tinerii cu varsta sub 18 ani. Acestea includ hartuirea cibernetica (cyberbullying - hartuirea copiilor pe site-urile de internet sau prin mesaje trimise pe telefoane mobile), manipularea psihologica (cazul in care un adult se imprieteneste cu un copil cu intentia de a abuza sexual de acesta) si comportamentul de risc, precum dezvaluirea de informatii personale. Site-urile respective intentioneaza sa limiteze aceste riscuri astfel: 
punand la dispozitie un buton de „semnalare a abuzului”, usor de utilizat si accesibil, care sa permita utilizatorilor sa raporteze orice contact sau comportament necorespunzator al unui alt utilizator printr-o singura apasare de buton.
asigurandu-se ca toate profilurile si listele de contacte online ale utilizatorilor site-ului web care sunt inregistrati ca fiind minori au automat setata optiunea „confidential”. Acest lucru va face mai dificila contactarea tanarului de catre persoane rau intentionate.
asigurandu-se ca profilurile confidentiale ale utilizatorilor cu varsta sub 18 ani nu pot fi cautate (pe site-uri web sau cu ajutorul motoarelor de cautare)
garantand ca optiunile de confidentialitate sunt evidente si accesibile in orice moment, astfel incat utilizatorii sa isi dea seama cu usurinta daca toata lumea sau numai prietenii lor pot vedea ce afiseaza ei online.
impiedicand minorii sa utilizeze serviciile lor: daca un site de socializare in retea este destinat adolescentilor cu varsta peste 13 ani, ar trebui sa fie dificil pentru persoane sub aceasta varsta sa se inregistreze pe site-urile respective.
Site-urile de socializare in retea vor informa Comisia in legatura cu strategiile lor individuale de garantare a sigurantei si cu modul in care vor pune in practica aceste principii pana in aprilie 2009.
Context:
Acordul de astazi este rezultatul discutiilor din cadrul grupului Social Networking Task Force, infiintat de Comisia Europeana in aprilie 2008. Acest grup a reunit site-uri de socializare in retea, ONG-uri si cercetatori si reprezinta un bun exemplu de autoreglementare a unui sector de activitate, o abordare incurajata de Comisie daca este pusa in practica in mod eficient.
Alte initiative similare in acest domeniu sunt orientarile pentru socializarea in retea publicate de Ministerul de Interne din Regatul Unit in aprilie 2008 si acorduri separate incheiate de Myspace si Facebook cu 49 de procurori generali (State Attorneys General) din Statele Unite ale Americii.
Ziua pentru un internet mai sigur s-a organizat in fiecare an incepand cu 2004 si include evenimente in peste 50 de tari din Europa si din lume.
La initiativa comisarului Reding, Ziua pentru un internet mai sigur 2007 a avut drept rezultat un acord pe tema utilizarii mai sigure a telefonului mobil de catre adolescenti, semnat de toti operatorii principali de telefonie mobila (IP/07/139).
Un dosar de presa cuprinzand acordul final, un MEMO si un clip video pe tema hartuirii cibernetice, care va fi difuzat pe canalele de televiziune din Uniunea Europeana, Norvegia si Islanda, precum si pe internet, poate fi consultat pe site-ul:
http://ec.europa.eu/information_society/newsroom/cf/itemlongdetail.cfm?item_id=4672
MEMO/09/58

Pentru informatii suplimentare a se vedea:
www.keepcontrol.eu
http://ec.europa.eu/information_society/activities/social_networking/index_en.htm

2 februarie 2009 – Parerea consumatorilor: performante nesatisfacatoare pentru sectorul energetic, serviciile bancare si transportul urban

Conform unui nou raport al UE publicat de Comisia Europeana, trei sectoare de servicii importante pentru consumatori – sectorul energetic, serviciile bancare si transportul (trenurile, autobuzele si tramvaiele) – produc cele mai multe probleme. Acest raport al UE – al doilea Tablou de bord anual al pietelor de consum – analizeaza peste 20 de sectoare de bunuri si servicii (inclusiv cel al alimentatiei, al imbracamintei, al incaltamintei, al serviciilor financiare, al energiei si al telecomunicatiilor) in functie de 5 indicatori-cheie ai consumului, respectiv preturile, posibilitatea de a schimba furnizorul, satisfactia, reclamatiile si siguranta. Obiectivul este de a identifica momentele in care pietele prezinta un risc inalt de a nu functiona in mod adecvat pentru consumatori. O analiza aprofundata a situatiei consumatorilor pe piata de comert cu amanuntul a electricitatii va fi efectuata de Comisie in 2009.
Comisarul european pentru protectia consumatorilor, Meglena Kuneva, a declarat: „Sunt foarte preocupata de faptul ca trei sectoare de servicii care ocupa un loc atat de important in viata cetatenilor prezinta rezultate slabe pentru o serie de indicatori de consum esentiali la nivelul UE. Am hotarat sa desfasor o ancheta, in 2009, pe piata de comert cu amanuntul a electricitatii, avand in vedere importanta acestui sector pentru bugetul de baza al familiilor. Consumatorii europeni merita mai mult.”

Principalele rezultate
Tabloul de bord pentru 2009 pune in evidenta doua mari tendinte la nivelul UE:
1. Consumatorii sunt nemultumiti de serviciile de baza.
Serviciile le produc in mod constant consumatorilor mai multe probleme decat pietele de bunuri traditionale. Ancheta referitoare la satisfactie desfasurata pe 19 piete arata inca o data o diviziune clara intre pietele de servicii si pietele de bunuri. Satisfactia este deosebit de scazuta in ceea ce priveste transportul urban si extraurban (trenurile, autobuzele si tramvaiele), energia, telefonia fixa si serviciile postale. In toate aceste sectoare, mai putin de 60% din consumatori sunt satisfacuti de serviciile oferite. De asemenea, se observa in mod clar ca, in general, consumatorii se plang mai mult de pietele de servicii decat de cele de bunuri. A se vedea MEMO/09/44.
2. Cele 3 sectoare cele mai problematice pentru consumatori (pe baza a 5 indicatori) sunt energia, transportul si serviciile bancare.
In ceea ce priveste energia:
Mai putin de doua treimi din consumatori sunt satisfacuti de furnizorul lor de energie.
Distribuitorii de electricitate si de gaz sunt evaluati deosebit de nefavorabil in ceea ce priveste cresterile de pret semnalate. Circa 60% din consumatori au semnalat cresteri de pret din partea furnizorului lor de energie, in timp ce numai 3-4% au constatat scaderi de pret.
Distribuitorii de electricitate si de gaz sunt la fel de putin apreciati in ceea ce priveste comparabilitatea ofertelor si posibilitatile de a schimba furnizorul. Sectorul energetic este cel in care consumatorii sunt cel mai putin susceptibili de a schimba furnizorul: doar 7% au schimbat furnizorul de gaz si 8% pe cel de electricitate.
Ratele de schimbare sunt un indicator deosebit de important, deoarece una dintre principalele concluzii ale Tabloului de bord este aceea ca, pe pietele cu rate de schimbare mai ridicate, consumatorii sunt mai putin susceptibili de a semnala cresteri de pret – aceste piete sunt cele ale asigurarilor de masini (25% dintre consumatori in ultimii doi ani), precum si ale internetului (22%) si telefoniei mobile (19%). S-a demonstrat ca, datorita schimbarii furnizorului, consumatorii pot contribui la imbunatatirea conditiilor pentru toti ceilalti consumatori. Facilitarea schimbarii furnizorului in sectoarele-cheie de comert cu amanuntul ar trebui sa constituie o prioritate politica.
In ceea ce priveste serviciile bancare:
Practicile tarifare existente in sectorul bancar merita fara indoiala atentia noastra. Atat comisioanele bancare, cat si ratele dobanzilor difera considerabil si in mod inexplicabil intre statele membre. De exemplu, ratele dobanzilor pentru creditele de consum, ajustate pentru o perioada cuprinsa intre 1 si 5 ani, variaza intre 0,21% in Suedia si 12,12% in Estonia, ceea ce evidentiaza existenta unor divergente dupa calcularea costului capitalului.
Serviciile bancare constituie un sector deosebit de problematic in ceea ce priveste comparabilitatea ofertelor, facilitatea de a schimba banca si realizarea efectiva a schimbarii. In medie, 11% din utilizatorii serviciilor bancare cu amanuntul au schimbat prestatorul in ultimii doi ani. Doar 9% din titularii de conturi curente au schimbat banca; cei mai inclinati sa faca acest lucru, respectiv detinatorii de ipoteci sau de produse de investitii, reprezentau totusi numai un procent de 13%.
In ceea ce priveste transportul:
Consumatorii cei mai putin satisfacuti si care intampina cele mai multe probleme sunt cei care utilizeaza serviciile de transport urban si extraurban (autobuzele, trenurile, tramvaiele): mai putin de jumatate din consumatori sunt satisfacuti de aceste servicii. Principalele motive de nemultumire pe piete sunt legate de nivelurile preturilor, de atractivitatea ofertelor comerciale, de facilitatile de cumparare si de atentia acordata consumatorilor.
Un consumator din patru a intampinat probleme si a depus o reclamatie.

Etapele urmatoare
Dintre cele trei sectoare care produc cele mai multe probleme pentru consumatori, sectorul energetic este cel pentru care acestia cheltuiesc cel mai mult (5,7% din bugetul lor familial), iar in interiorul acestui sector, cea mai mare parte din cheltuielile consumatorilor se indreapta catre electricitate (2,1%). Piata de comert cu amanuntul a electricitatii va face obiectul unui studiu de monitorizare, care va fi realizat in 2009 si se va concentra pe conditiile de consum ale gospodariilor in situatii specifice, de exemplu comparabilitatea ofertelor, practicile comerciale neloiale si modalitatile de facturare.
Alte concluzii importante
Rezultatele complete ale Tabloului de bord sunt descrise mai detaliat in Memo-ul anexat. Raportul arata in special ca importanta relativa a comertului transfrontalier cu amanuntul este in scadere. Volumul operatiilor comerciale transfrontaliere stagneaza din 2006. Indicatorii nationali arata diferente semnificative intre statele membre in ceea ce priveste mediile nationale de consum – cu posibilitati speciale de imbunatatire a mecanismelor de aplicare a legii si de despagubire.

Pentru informatii suplimentare:
http://ec.europa.eu/consumers/overview/cons_policy/index_en.htm

 

Titlul programului: Selectia structurilor gazda pentru centrele de informare ale retelei EUROPE DIRECT pentru perioada 2013-2017                                          
Finantator: Directia Generala Comunicare prin Reprezentanta Comisiei Europene in Romania
Uniunea Europeana

Acest site web nu reprezinta in mod necesar pozitia oficiala a Uniunii Europene. Intreaga raspundere asupra corectitudinii si coerentei informatiilor prezentate revine initiatorului site-ului web.