Categorie: SLIDER

Prioritatea 4 Nord-Est – o regiune cu o mobilitate urbană mai durabilă (1)
NOUTĂȚI Regio Nord-Est 2021-2027 SLIDER

Consultare publică privind Ghidul Solicitantului pentru Prioritatea 4 “Promovarea mobilității urbane multimodale sustenabile”- apel pentru Municipii reședință de județ și Municipii

Autoritatea de Management pentru Programul Regional Nord-Est 2021-2027 lansează astăzi, 29 mai 2023, în consultare publică, Ghidul Solicitantului pentru Prioritatea 4 “Promovarea mobilității urbane multimodale sustenabile”- apelul pentru Municipii reședință de județ și Municipii.

Obiectivul specific al acestei priorități este reprezentat de promovarea mobilității urbane multimodale durabile, ca parte a tranziției către o economie cu zero emisii de dioxid de carbon. Prin intermediul acestuia sunt sprijinite acele proiecte care dovedesc creșterea distribuției modale către transportul public în comun nepoluant și mijloacele alternative de transport (mersul pe jos, cu bicicleta) la nivelul municipiilor reşedinţă de judeţ / municipiilor şi al zonelor urbane funcţionale/ zonelor metropolitane (Z.U.F /Z.M.) din care acestea fac parte și care conduc în mod nemijlocit la scăderea emisiilor de carbon.

Acțiunile sprijinite în cadrul acestui apel vizează:

  • Investiții destinate implementării mobilității urbane durabile prin crearea, dezvoltarea transportului public in comun nepoluant
  • Investiții destinate implementării mobilității urbane durabile prin crearea, dezvoltarea de moduri alternative de transport nepoluant

Categorii de beneficiari eligibili:
Solicitanții eligibili în cadrul acestui apel de proiecte sunt:

  • Unități administrativ-teritoriale municipii reședință de județ / municipii
  • Parteneriate dintre municipiul reședință de județ / municipiu cu judeţul/ oraşe/ municipii/ comune din: zona funcţională urbană (Z.U.F) / zona metropolitana (Z.M) / asociații de dezvoltare intercomunitară

Alocarea financiară pentru acest apel de proiecte este de 226.739.980 euro (FEDR+BS), din care 192,728,983.00 euro din FEDR și 34,010,997.00 euro cofinanțare de la bugetul de stat.

Pentru observații și/sau propuneri, vă rugăm să folosiți interfața de aici care vă oferă posibilitatea de a vă formula comentariile direct pe documente. Toate propunerile sunt binevenite, dar vă rugăm să aveți în vedere că aceasta este unica modalitate în care vom prelua observațiile dumneavoastră, pentru a le putea centraliza cu ușurință și a le analiza într-un mod sistematizat.

Perioada de consultare publică este de 15 zile lucrătoare de la data lansării, până la data de 22 iunie 2023.

Mai multe informații despre Programul Regional Nord-Est 2021-2027 sunt disponibile aici.

Documente suport
 Ghidul Solicitantului de finanțare – Prioritatea 4 “Promovarea mobilității urbane multimodale sustenabile”- apelul pentru Municipii reședință de județ
Link interfață trimitere observații și/sau propuneri

kaboom-42
NOUTĂȚI Reporter Regio SLIDER

Loc de joacă în Suceava: un proiect cu ambiții mari pentru bucuria celor mici

Reporter REGIO: episodul 15

Loc de joacă în Suceava: un proiect cu ambiții mari pentru bucuria celor mici

Povești de succes, posibile cu sprijinul Regio Nord-Est 2014-2020                                                                                                                                                                                                                                     

 

O afacere de familie din Suceava, cu tradiție în domeniul Horeca, s-a extins prin Programul Operațional Regional Nord-Est 2014-2020, printr-un proiect în valoare de 7,8 milioane lei, din care 4,3 milioane lei valoare nerambursabilă. Alexandru Filipciuc duce mai departe, împreună cu sora lui, această afacere de familie, crescută în timp de tatăl lor, și administrează împreună un complex format din zone de restaurant, cazare și evenimente în Suceava. Ideea unui loc de joacă inedit și complex, dedicat familiilor care vin să petreacă timp de calitate împreună, a venit acum câțiva ani și s-au gândit să o materializeze cu ajutorul fondurilor europene.

Nevoia unui spațiu de joacă pentru copii

Tată a doi băieți de 4 și 8 ani, Alexandru a simțit nevoia acestui spațiu pentru copii. Pentru că exista deja în complex un teren de sport disponibil, cu o suprafață de 1.400 de metri pătrați, Alexandru și sora lui s-au gândit să îl valorifice construind un loc de joacă pentru copii. Dar nu orice fel de loc de joacă, ci unul atractiv, polivalent și echipat pe niveluri de vârstă. „Nevoia de joacă pentru copii este una permanentă și evidentă. Aveam deja un spațiu pentru copii la grădina de vară, dar era cumva o activitate sezonieră, era deschis doar vara. Părinții stăteau la terasă, copiii la joacă. Am zis să facem un spațiu permanent deschis, un loc de joacă generos, plin de atracții pentru toate vârstele. Având acest spațiu disponibil, ne-am gândit că este loc suficient pentru copii să se simtă în largul lor. Proiectul a fost gândit undeva în 2019. Ne-am făcut un plan, ne-am dat seama că voiam sa fie ceva extraordinar și ambițios și așa ne-am orientat către fonduri europene. Am depus proiectul și am fost extrem de fericiți când l-am câștigat. Am fost la prima experiență de acest gen. Din punctul nostru de vedere, lucrurile au mers foarte bine până aici”, povestește Alexandru Filipciuc. Astfel că, în luna ianuarie a acestui an, Kaboom Kids World și-a deschis porțile în Suceava.

Design interior făcut de o firmă renumită la nivel internațional

Deși nu a fost bugetat design-ul interior în proiectul finanțat prin POR 2014-2020, Alexandru și sora lui au contractat o firmă renumită la nivel internațional specializată în locuri de joacă, din Bulgaria. Au ales să lucreze cu specialiști în domeniu pentru că și-au dorit ca rezultatul să fie spectaculos. „La noi, în Suceava, nu era un spațiu de dimensiunile astea, ca suprafață, ca atracții sau complexitate. Ne-am dorit să fie altceva și astfel propunerile noastre s-au întâlnit cu ideile designerilor și au rezultat ziduri de escaladă, trambuline, modularul cu tobogane care are 300 m pătrați și este dispus pe 3 nivele, cu jocuri care stimulează competitivitatea, jocuri cu recompense, zone Lego, de creație, de desenat și construit. Există și mini-bowling, aparate de realitate virtuală, o zonă specială pentru copii cu vârsta până în 3 ani. Am vrut să facem atracții pentru o plajă mai mare de vârste. Sunt câteva aparate care pot fi folosite și de adulți, având în vedere că, tehnic, suportă până la 140 de kg”, spune zâmbind, Alexandru.

Un loc de joacă tehnologizat și adaptat copiilor cu dizabilități

În cadrul proiectului finanțat prin Regio, 35 de echipamente recreative și distractive pentru copii au fost achiziționate. De asemenea, finanțarea a inclus și sistemul de încălzire-climatizare, sistemul de sonorizare, achiziția de mobilier, echipamente IT și licențe, dar și echipamente pentru supraveghere video, detecție și alarmare. „Am încercat să automatizăm tot ce înseamnă activitatea noastră. Avem un soft de contorizare a tuturor atracțiilor, fiecare aparat are un cititor, copilul vine ori cu cardul ori cu brațara, scanează și intră la atracția respectivă. Cardurile au un anumit număr de puncte, în funcție de valoarea lor. Am încercat să facem pachete pentru toată lumea. De altfel, tot acest spațiu este adaptat și pentru copii cu dizabilități”, mai spune Alexandru.

   

Kaboom Kids World are o capacitate de 200 de persoane, iar atracțiile sunt dedicate copiilor cu vârsta până la 15 ani. Conceptul este gândit în cele mai mici detalii, de la spațiul de agrement, la zonele dedicate petrecerilor private, la zona de servit masa. Copiii pot face mișcare și își pot dezvolta abilitățile și talentele exact așa cum le place lor, prin joacă și experiențe noi. „Este un business tare frumos, cu copii, părinți și veselie. Știm că Suceava nu e un oraș de dimensiunea Bucureștiului sau Timișoarei, Iașului, dar și copiii de aici merită un loc frumos unde să se distreze. Copiii mei ar dormi aici, dacă ar putea, mai ales cel mare. Toți ne dorim ca pentru copiii noștri să fie mai bine decât a fost pentru noi”, spune Alexandru Filipciuc.

Reporter REGIO este o inițiativă ADR Nord-Est, care are în prim-plan promovarea proiectelor de succes ale beneficiarilor noștri, proiecte care au reușit să iasă în evidență aducând plus valoare și impact în comunitate. Într-o perioadă în care predomină știrile negative, vă propunem spre lectură povești frumoase, dar adevărate, menite să întărească credința că „se poate”! Fii parte din poveste!

Ești beneficiar Regio? Lasă-ne să-ți spunem povestea.

Contactează-ne pentru detalii la info@adrnordest.ro

1_1
NOUTĂȚI SLIDER

Digital Innovation Zone oferă exemple de bună practică pentru alte EDIH-uri din Europa

Pe 4 mai 2023, Platforma Policy Learning Platform, parte a programului Interreg EUROPE, a organizat o discuție online pe tema provocărilor strategice și operaționale ale noilor centre europene de inovare digitală (EDIHs) la care au participat reprezentanți ai EDIH-urilor din peste 10 țări din Europa.

Interesul pentru acest subiect a fost stârnit după o sesiune de matchmaking care a avut loc în noiembrie 2022 despre cum să integrăm un nou EDIH în ecosistemele regionale. Discuția a arătat clar că actuala configurație strategică și operațională a EDIH-urilor nou selectate aduce provocări similare în toată Europa.


La această dezbatere, colega nostră Lidia Bețoaea, Șef Birou One Stop Shop in cadrul ADR Nord-Est și Innovation Ecosystem Lider in cadrul Digital Innovation Zone, a fost invitată să prezinte exemple de activități cu impact in ecosistemul de inovare și digitalizare din regiune, desfășurate de singurul EDIH din Regiunea Nord-Est a României.

Deși este un hub înființat cu 3 ani in urmă, povestea DIZ a reușit să impresioneze audiența prin efortul depus de membrii săi de-a lungul anilor și rezultatele obținute pâna acum. Prezentarea ei a stârnit interesul in special datorită celor două instrumente digitale dezvoltate de Digital Innovation Zone pentru susținerea procesului de transformare digitală a regiunii.

Instrument dedicat companiilor care au nevoie de digitalizare

Unul dintre ele este un instrument online de măsurare a gradului de maturitate digitală al companiilor, 100% gratuit, accesibil de pe orice dispozitiv electronic (telefon, tableta, laptop sau desktop) și care oferă un scor al nivelului de digitalizare, in timp real, precum și un grafic comparativ privind nivelul de digitalizare al companiilor din industria vizată.

Acest instrument intitulat Digital Evaluator Tool este gândit ca un Entry Point (Punct de Intrare) pentru companiile care vor să acceseze procesul de transformare digitală oferit de DIZ.

Astfel, dacă reprezinți o companie care vrea să se digitalizeze într-un mod organizat, sustenabil și coerent, te invităm să folosești instrumentul dezvoltat de noi, împreună cu alte persoane cheie din companie, pentru a vedea care e nivelul de maturitate digitală al companiei tale. Apoi vei fi contactat de un expert al hub-ului pentru a construi împreună o strategie pornind de la nevoile identificate in evaluare.

Evaluează gratuit: DET

Instrument dedicat furnizorilor de soluții suport pentru digitalizare

Cel de-al doilea instrument este un catalog dedicat furnizorilor de soluții suport pentru digitalizarea companiilor și instituțiilor publice din regiune.

Acest catalog constituie un instrument foarte important care va pune pe hartă furnizorii de soluții suport în procesul de transformare digitală. Adică, dorim să promovam toți acei actori de pe piață, care ajută sau pot ajuta alte IMM-uri sau instituții publice în procesul de transformare digitală. 

In final, este un instrument de matchmaking intre cerere și ofertă care se bazează pe principiul non concurenței și colaborării dintre actorii cheie ai ecosistemului de inovare și digitalizare. Scopul nostru este de a construi un ecosistem puternic, in care actorii cheie să colaboreze între ei pentru valorificarea tuturor oportunităților de dezvoltare existente.

Astfel, te invităm să te promovezi în catalogul furnizorilor de soluții suport dacă reprezinți o companie care deține sau dezvoltă soluții suport în digitalizarea diferitor procese dintr-o organizație (CDI, producție, logistică, achiziții, etc), sau oferă servicii complementare (acces la finanțare, mentoring, competențe digitale, evaluare, consultanță, etc). 

Înscrierea se poate face completând chestionarul din acest link: https://form.typeform.com/to/cPFLWMiz.

Mai multe detalii: https://digital-innovation.zone/catalog-furnizori/

Despre Digital Innovation Zone

În anul 2019, la inițiativa ADR Nord-Est și cu ajutorul unui grup de stakeholderi dornici să contribuie la dezvoltarea regiunii, am pus bazele primului HUB Digital din regiunea Nord-Est a României: Digital Innovation Zone (DIZ). 

Astăzi, suntem singurul hub de inovare digitală din regiune, susținut de Comisia Europeană, prin programul Digital Europe și timp de 3 ani am dezvoltat acest concept pe bază de pasiune și voluntariat.

1
NOUTĂȚI Reporter Regio SLIDER

Afacere pe două roți, accelerată cu viteza REGIO

Reporter REGIO: episodul 14

Afacere pe două roți, accelerată cu viteza REGIO

Povești de succes, posibile cu sprijinul Regio Nord-Est 2014-2020                                                                                                                                                                                                                                              

 

Ideea business-ului a încolțit prin facultate, undeva în 2007, când antreprenoriatul părea atrăgător din postura de student, iar nevoia de bani era acolo. Pasionat de tot ce înseamnă două roți, Ovidiu Teofănescu a căutat să îmbine pasiunea cu antreprenoriatul și să facă ceva diferit și nou pe piață. Este din Piatra Neamț, a terminat Facultatea de Turism în București și vinde în toată lumea, prin BizzOnWheels.com, soluții de mobilitate pe două roți: biciclete cu rol comercial și remorci publicitare, în toată lumea. Producția acestora se face în Neamț, cu materiale românești, iar finanțarea obținută prin POR 2014-2020 a ajutat afacerea să își crească capacitatea de producție cu 500% datorită utilajului achiziționat.

O nișă neexploatată în România

Fiind în căutare de idei de afaceri, a găsit pe internet, undeva în Belgia, niște biciclete publicitare cu patru roți. Atunci a realizat că o bicicletă poate să îndeplinească și sarcini comerciale, nu doar recreative. A creat un prototip de bicicletă cu un panou publicitar atașat și a înființat o agenție de promovare cu scopul de a vinde ideea de publicitate mobilă. „Agenția nu a avut succes pentru că nu am insistat prea mult pe ea, era greu de împărțit și școala și distracția și businessul, la vârsta aceea. Dar ideea a rămas în mintea mea și a lucrat continuu ca o provocare. Pentru că întotdeauna mi-au plăcut bicicletele, motocicletele și sunt pasionat de tot ce înseamnă două roți, la sfârșitul facultății am decis să merg mai departe și să pun în practică ideea. La acel moment, nu am găsit un corespondent în piață, cineva care să facă asta”, povestește Ovidiu.

Carturi pentru vânzări ambulante

În 2011, a concretizat ideea în produs prin remorca publicitară bici sau AdBicy. Era publicitate mobilă cu niște remorci utilitare de biciclete. A promovat-o și, încet încet, a început să încaseze și bani. Din acel moment, a reinvestit toți banii și cu profitul ce venea din vânzări, a început să dezvolte conceptul. „Misiunea noastră este de a ajuta companiile si micii antreprenori. Inițial, am crezut că publicul țintă sunt tinerii antreprenori care încep mici afaceri, dar acum vindem companiilor mari, resorturilor. În general, ajutăm companiile să ajungă acolo unde au nevoie clienții lor de ele și nu au posibilitatea să ajungă altfel. Poți exploata orice spațiu mic, de exemplu într-un parc, acolo unde sunt oameni și ar avea nevoie de o înghețată, de o cafea, se poate desfășura activitatea în doar doi metri pătrați. Carturile comerciale sunt folosite în spații unde nu poți face un punct de vânzare fix, dar nici nu poți intra cu o mașină. Bicicleta creează o nouă oportunitate. Așa a luat naștere ideea magazinului mobil pe bicicletă, niște carturi mobile tractabile cu bicicleta care pot fi folosite în două feluri, să le împingi sau să le tragi”. Bizz on Wheels produce, în esență, carturi utilitare de bicicletă. Cu acestea se pot desfășura activități comerciale de vânzări ambulante de înghețată, cafea, grătar, hot-dog, street food. Aceste carturi, în funcție de echipament, pot fi alimentate cu gaz sau electric, iar unele dintre ele sunt complet independente energetic. Sustenabilitatea este sporită de panourile solare și kiturile de sisteme electrice cu care sunt dotate. „Acesta este modul în care înțelegem să contribuim la binele și conservarea planetei noastre”, spune Ovidiu.

       

Comerțul stradal, un super business în străinătate

Vânzările se duc 99% în export, cu preponderență în SUA, dar și în alte 80 de țări din toată lumea. În străinătate, acest gen de comerț stradal este foarte bine dezvoltat, cu spații alocate special, cu autorizații anuale. În România, Bizz On Wheels vinde foarte puține biciclete și nu pentru că nu ar fi cerere, ci pentru că autorizațiile sunt foarte greu de obținut. Legislația nu este foarte bine pusă la punct pe acest segment, încă, dar se pot obține autorizații pentru acest tip de comerț în cadrul unor evenimente, festivaluri sau târguri care au luat amploare în ultimii ani. „De când am început noi și până acum, lucrurile s-au mai schimbat, am început să vindem și în România, dar puțin, să zic 1%. În străinătate, lucrurile stau altfel. În New York este un super business, ei nu au eliminat micii comercianți stradali. O autorizație în Central Park poate ajunge la 400 mii de dolari pe an, ceea ce înseamnă că există profit. La noi, există doar piața de evenimente unde se poate face acest gen de business, piață care s-a dezvoltat în ultimii ani foarte mult”.

Tehnologie laser prin REGIO

Ovidiu povestește că acest business s-a dezvoltat foarte greu. De la primul produs la conceputul Bizz on Wheels care include o gamă complexă, a durat foarte mult.E foarte greu să faci și producție și vânzare. Sunt două activități complet diferite. Producția consumă foarte multe resurse. Noi facem ceva pentru o nișă foarte mică, nu am ajuns la volume. O tonetă, o remorcă publicitară nu este pentru oricine. Piața e mică, crește, dar lent. Ne promovăm la târgurile internaționale, dar cel mai mult în online. Noi suntem un business care nu ar fi putut exista fără internet. Am încercat să îl fac să crească, dar îmi dau seama că dacă s-ar fi întâmplat asta, nu aș fi avut capacitatea să le produc”.

Prin 2019, pe când se afla la un târg de biciclete, a intrat în contact cu o firmă de consultanță din București care i-a prezentat avantajul fondurilor europene și cum l-ar putea ajuta în producție. I s-a părut o joacă, nu a crezut nicio secundă că ar avea vreo șansă să ia bani europeni, dar proiectul a fost acceptat la finanțare și din acel moment joaca s-a transformat în ceva serios. „Mașina de debitat cu laser ne-a ajutat să trecem de la producția artizanală la producția de serie. Ne permite să scalăm, să producem efectiv un număr mai mare, mai repede și la o calitate mult mai bună. Este precizie micronică. Pentru produse de masă și de serie este obligatoriu să folosești utilaje performante. Aici ne-au ajutat enorm fondurile. Utilajul acesta ne-a ajutat să standardizăm. Creșterea cifrei de afaceri a fost lentă și datorită modelului de business inițial, axat pe comenzi personalizate, realizate manual. Timpul mare de producție și un pret cât mai mic dorit de client fiind o balanță imposibil de obținut în sistem „artizanal”. Acest utilaj ne permite să producem în serie, produse standardizate, cu o calitate superioară la un cost minim. La un moment dat, aveam vreo 25 de oameni angajați cu o cifră de afaceri destul de mică. Nu era bine”. Utilajul a schimbat perspectiva de viitor pentru producție, a standardizat produsele, iar acum se fac multifuncționale, adaptabile. Acum, clientul își poate dota singur cartul, după nevoi, în funcție de tipul de comerț pe care îl desfășoară. În acest fel, timpul de producție a scăzut foarte mult, iar capacitatea a crescut de 5 ori pe un schimb, cu aceiași oameni.

„Acum ne permitem să dublăm cifra de afaceri lejer cu utilajul ăsta”

Business-ul Bizz on Wheels are o creștere de cifră de afaceri de 30% în mod natural, în fiecare an, de la înființarea firmei, dar acum, cu tehnologia pe care o deține, Ovidiu estimează că va fi mult mai mare. „Capacitatea de producție a crescut cu 500% și trebuie să o fructificăm. Accentul se va muta pe vânzări acum. Cu echipamentul luat prin fonduri ne-am rezolvat cea mai mare problemă: producția. Ca să scalăm, am fi avut nevoie de mai mulți oameni.  Acum, oamenii fac doar partea de asamblare și manipulare, iar producția este realizată de operatori CNC pe utilaje de ultimă generație”, spune Ovidiu Teofănescu. Tot el afirmă că obiectivul afacerii nu a fost partea financiară. El se consideră atașat de produse și de partea creativă. „Bizz on Wheels este o chestie vie. Eu o privesc în continuare ca pe o manifestare a mea. Eu m-am hrănit cu partea creativă și m-am atașat emoțional de produse pentru că producția îți oferă avantajul de a fi unic. Doar că atunci când vorbim de afaceri, magia antreprenoriatului trebuie să se materializeze și în bani. Toți banii care au venit în business, i-am reinvestit tot în business. Iar noi, acum, ne permitem să dublăm cifra de afaceri lejer cu utilajul ăsta. Am început chiar foarte bine anul pe partea de vânzări. Se simte. Fondurile europene m-au ajutat să avansez minim 5 ani în evoluția firmei”.

Reporter REGIO este o inițiativă ADR Nord-Est, care are în prim-plan promovarea proiectelor de succes ale beneficiarilor noștri, proiecte care au reușit să iasă în evidență aducând plus valoare și impact în comunitate. Într-o perioadă în care predomină știrile negative, vă propunem spre lectură povești frumoase, dar adevărate, menite să întărească credința că „se poate”! Fii parte din poveste!

Ești beneficiar Regio? Lasă-ne să-ți spunem povestea.

Contactează-ne pentru detalii la info@adrnordest.ro

2023_04_03_Vizita Iasi_0698
NOUTĂȚI SLIDER

Vizita comisarilor europeni Elisa Ferreira și Nicolas Schmit, în Regiunea Nord-Est cu ocazia lansării programelor naționale aferente Politicii de Coeziune 2021-2027

Se întâmplă foarte rar ca doi comisari să viziteze, în același timp, o regiune, dar iată că la începutul acestei săptămâni, pe 3 și 4 aprilie 2023, Regiunea Nord-Est a fost onorată cu prezența comisarului european pentru coeziune și reforme, Elisa Ferreira și a comisarului european pentru locuri de muncă și drepturi sociale, Nicolas Schmit.

     

Au fost două zile intense în care comisarii Schmit și Ferreira, împreună cu echipele lor, au cunoscut Regiunea Nord-Est cu problemele ei, cu oportunitățile și potențialul ei, cu oamenii de aici și spiritul lor european.

       

Luni, în prima zi, a avut loc evenimentul de lansare a Politicii de Coeziune 2021-2027 la Palatul Culturii, într-un cadru festiv, în prezența domnilor miniștri Marcel Boloș și Marius Budăi, a dlui Vasile Asandei – Director General al Agenției pentru Dezvoltare Regională Nord-Est și a domnilor Mihai Chirica, primarul Municipiului Iași și Costel Alexe- președintele Consiliului Județean Iași. La eveniment au participat peste 200 de reprezentați ai autorităților central guvernamentale, actori publici locali, reprezentanți ai mediului academic, ai mediului de afaceri regional, precum și societatea civilă.

În partea a doua a evenimentului a avut loc un dialog cu cetățenii, intitulat „Viitorul politicii de coeziune în regiunea de Nord-Est”, moderat de colegul nostru, Vlad Gliga, CEO Rubik Hub și Director Direcția Dezvoltare Afaceri din cadrul ADR Nord-Est. Această dezbatere a evidențiat o gândire europeană orientată spre evoluție și preocupări de interes din partea celor prezenți.

În cea de-a doua zi, comisarii au efectuat vizite la proiecte din Regiunea Nord-Est, realizate cu finanțare europeană, atât din zona publică cât și privată:

Vaslui

  • Spitalul Județean de Urgență Vaslui, unde au fost întâmpinați de o echipă desăvârșită de cadre medicale, oameni din linia întâi care luptă mereu pentru mai bine. Spitalul a beneficiat de o finanțare prin POR 2014-2020 de 10 milioane de lei.
  • Creșa 13 Decembrie, un proiect finalizat recent, ce va fi dat în folosință la finalul lunii aprilie 2023 și care va schimba, cu siguranță, dinamica comunității de familii tinere, cu copii mici, proiect finanțat cu 2,5 milioane lei din POR.
  • Tot în judeţul Vaslui a fost vizitată şi fabrica de preparate din carne de pui „Safir”, afacere locală care, în cei 30 de ani de activitate, s-a dezvoltat şi s-a extins prin investiţii şi prin accesarea fondurilor europene, creând peste 700 de locuri de muncă în comunitate.

Iași

  • Elisa Ferreira a vizitat Centrul pentru refugiați ucraineni de la Nicolina, un accelerator de integrare a refugiaților din România, iar dl comisar Schmit a vizitat Fundația Alături de voi România, un promotor al economiei sociale a cărei misiune este incluziunea persoanelor cu dizabilități și din alte grupuri vulnerabile.
  • La Centrul de simulare „Prof. Univ. Dr. Cristian Dragomir” din cadrul Universității de Medicină și Farmacie „Grigore T. Popa”, oficialii europeni au văzut și experimentat ceea ce studenții, rezidenții, specialiștii, cercetătorii științifici și asistenții medicali au ocazia să facă zilnic: dobândirea și exersarea de aptitudini tehnice medicale, clinice sau chirurgicale, într-un mediu realist, astfel încât să capete încrederea în sine și în acțiunile sale.
  • Deși nu era prevăzută în program, comisarii au realizat o vizită scurtă și la Catedrala Mitropolitană din Iași ‚Sfânta Parascheva’ și Muzeul Mitropolitan, unde gazdă a fost chiar Înalt Preasfinția Sa Teofan – Mitropolitul Moldovei și Bucovinei.
  • Ultima vizită, înainte de plecarea spre Bruxelles, a fost la proiectul transfrontalier SMURD, un centru de formare comun cu Republica Moldova pentru intervenții în situații de urgență. Aici, au fost întâmpinați și ghidați printre exercițiile demonstrative de dl Raed Arafat – Secretar de Stat în cadrul Ministerului de Afaceri Interne și șeful Departamentului pentru Situații de Urgență.

Ne-am cunoscut personal, am discutat și analizat realitățile din teren, precum și modul în care vedem viitorul nostru european atât din perspectiva Comisiei Europene, cât și din cea a cetățenilor europeni din Iași și Vaslui. Este important să înțelegem corect realitățile, beneficiile și oportunitățile, dar și riscurile care ne pândesc. Personal m-am bucurat mult să văd că împărtășim valori comune, că avem practic aceeași înțelegere a ceea ce contează cu adevărat pentru noi toți. Nu este întâmplător că programele naționale din Politica de Coeziune au fost lansate la Iași. Guvernul României și Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene ne semnalează în acest fel că se vor concentra mai mult acolo unde nevoile sunt mai mari.

Mulțumesc în mod deosebit domnilor comisari Elisa Ferreira și Nicolas Schmit, echipelor lor și domnului ministru Marcel Bolos pentru că au ales Regiunea Nord-Est. Mulțumesc, de asemenea, pentru tot efortul și implicarea Consiliului Județean Iași și dlui Costel Alexe, precum și Primăriei Municipiului Iași și dlui Primar Mihai Chirica.”, a declarat dl Vasile Asandei – Director General ADR Nord-Est.

Vizita în imagini o puteți descoperi vizualizând album foto de aici.   

Conferinta_340
NOUTĂȚI SLIDER

Prima ediție a conferinței Digital Innovation Zone – Transformare digitală pentru antreprenori

Joi, 23 martie 2023 a avut loc, la Iași, prima conferință organizată în cadrul inițiativei Digital Innovation Zone, singurul hub european de inovare digitală (EDIH-European Digital Innovation Hub) din Regiunea Nord-Est a României, un eveniment amplu, cu peste 300 de participanți, dedicat soluțiilor inovative pentru IMM-uri și instituții publice, din sectoarele de producție și sănătate, din Regiunea Nord-Est.

Conferința a reunit la aceeași masă actori regionali cu nevoi de soluții de digitalizare (IMM-uri din sectoarele sănătate și producție, precum, APL-uri spitale publice și private) și furnizori de astfel de soluții de digitalizare, precum și alte Digital Innovation Hub-uri, dar și publicul general interesat de creșterea nivelului de digitalizare. S-a creat contextul perfect pentru comunicare, s-au creat sinergii și încheiat colaborări între industrie, companiile și administrațiile care au nevoie de noi soluții tehnologice, pe de o parte, și furnizorii care oferă soluții pregătite pentru utilizare, pe de altă parte. De asemenea, participanții au aflat cum pot avea acces la rețeaua de rețele naționale și europene pentru a găsi partenerul, expertiza și tehnologia potrivite pentru nevoile fiecăruia de business.

Au fost prezenți susținători ai ecosistemului de inovare și digitalizare la nivel national și internațional, precum: Dragoș Vlad – Președintele Autoritații pentru Digitalizarea României, Vasile Asandei – Directorul General al ADR Nord-Est, Bianca Muntean – Președinte al Asociatiei DIH-urilor din Romania (RODIH), Dr. Heidi Cigan – Ofițer de Program, Comisia Europeană, Dr. Niki Kousi – Director al CLC South-East / EIT Manufacturing dar și mulți alții, experți relevanți ai ecosistemului.

În cadrul conferinței, s-a deschis și primul apel de selecție a companiilor care vor să intre în procesul de transformare digitală alături de Digital Innovation Zone, apel la care sunt invitați să participe IMM-uri, din sectoarele de producție și sănătate din Regiunea Nord-Est a României.

Digital Innovation Zone va selecta minimum 30 de IMM-uri, cu proiecte de digitalizare a business-ului lor, cu prioritate din cele active în domeniile sănătății sau/și producției, sau care au soluții ce sunt aplicabile în aceste domenii. Acestea vor beneficia, timp de minimum 6 luni, de servicii suport pentru digitalizarea activității lor sau integrarea de noi tehnologii, de la auditarea nevoilor de digitalizare, până la servicii de demonstrare și testare de tehnologii, dezvoltarea unui concept de soluție sau produs cu componentă digitală, acces la programe de competențe digitale avansate sau de cultură digitală pentru lideri. Obiectivul final este ca IMM-urile cu care lucrăm să  fie informate și pregătite (atât ca și nivel de competențe, cât și ca soluții potrivite ambițiilor sale de digitalizare) pentru a accesa, cu succes, programe de finanțare sau investitori/fonduri de investiții care să pună în practică planul  de inovare digitală.

Una din atracțiile conferinței a fost, fără îndoială, Blendology – ecusoanele digitale prin care toți participanții s-au conectat simplu și ușor cu persoanele de interes pe care le-au cunoscut/întâlnit la eveniment, cu ajutorul unei tehnologii inovative, aflate în premieră in România și anume OneTap Blendology, tehnologia brevetată folosită pentru ecusoanele de acces la conferință care a permis participanților să se conecteze fără probleme, cu o simplă atingere. Luminile și zgomotul au confirmat conexiunile în timp real, iar la final fiecare a primit pe adresa de email oferită lista cu contactele realizate in timpul evenimentului. Așadar, totul simplu și digital, fără agendă și pix!

Mulțumim tuturor pentru participare la conferința Digital Innovation Zone și vă invităm să vizualizați imagini care vorbesc de la sine despre toate lucrurile minunate care s-au întâmplat acolo: link galerie foto.

–––––––––

Digital Innovation Zone a fost înființat în 2019 sub formă de acord de asociere între parteneri publici și privați, cu misiunea de a oferi suport continuu pentru îmbunătățirea gradului de digitalizare la nivelul Regiunii Nord-Est și cu rolul de a adopta pe scară largă noile tehnologii (AI- Inteligența artificială, HPC, Blockchain, etc.), pentru nevoile specifice și potențialul ecosistemului regional. Parteneri fondatori: Universitatea Tehnică ‘Gh. Asachi’, Iași (lider de consorțiu), Universitatea de Medicină și Farmacie ‘Gr. T. Popa’, Iași, Agenția pentru Dezvoltare Regională Nord-Est, Clusterul de Imagistică Medicală – Imago-Mol, Romsoft, Strongbytes, Webmagnat, Grapefruit, Atelierul de Idei și Iceberg Plus.

Banner catalog
NOUTĂȚI SLIDER

Oportunitate de promovare în catalogul Digital Innovation Zone al furnizorilor de soluții suport pentru digitalizarea companiilor și instituțiilor publice

În anul 2019, în cadrul conferinței WIRE X, la inițiativa Agenției pentru Dezvoltare Regională Nord-Est și cu ajutorul unui grup de colaboratori dornici să contribuie la dezvoltarea regiunii, s-au pus bazele primului și singurului Hub European de Inovare Digitală din Regiunea Nord-Est, intitulat Digital Innovation Zone (DIZ), care timp de trei ani s-a dezvoltat pe bază de pasiune și voluntariat.

În prezent, Digital Innovation Zone beneficiază de susținerea Comisiei Europene, prin programul Digital Europe și își propune să aducă plus valoare regiunii Nord-Est, valorificând soluții și servicii locale, pentru a stimula transformarea digitală a IMM-urilor din sectoarele de sănătate, de producție și a instituțiilor publice. 

Te invităm să te promovezi în catalogul furnizorilor de soluții suport pentru digitalizarea companiilor și instituțiilor publice din regiune. Te poți înscrie în catalog dacă ești furnizor de produse și servicii suport în procesul de transformare digitală și te încadrezi în una dintre cele 4 categorii de servicii oferite de DIZ, având următoarele beneficii:

1. Acces la ecosistemul de inovare, unde vei putea participa la evenimentele de matchmaking, vei face parte din echipa promotoare a digitalizării regiunii de Nord-Est a României și vei avea vizibilitate sporită la nivel regional, național și chiar internațional;
2. Testare înainte de investiție, unde vei putea prezenta soluțiile tale către potențiali clienți, oferindu-le expertiză și oportunitatea de testare;
3. Dezvoltare de competențe digitale, unde poți să îți faci cunoscute cursurile, să organizezi training-uri pentru dezvoltarea de competențe digitale;   
4. Acces la finanțare, care îți permite să devii partener în proiecte cu finanțare europeană sau națională

Informațiile din chestionar vor fi folosite la realizarea unui catalog de promovare, bazat pe principiul non-concurenței. Catalogul va fi promovat prin mijloacele și cu resursele DIZ, servind, totodată, și ca instrument de matchmaking pentru beneficiarii DIZ.

Catalogul furnizorilor de soluții suport pentru digitalizarea companiilor și instituțiilor publice din regiunea Nord-Est constituie un instrument foarte important care va pune pe hartă furnizorii de soluții suport în procesul de transformare digitală. Ne propunem să promovăm toți acei actori de pe piață, care ajută sau pot ajuta alte IMM-uri sau instituții publice în procesul de transformare digitală.

Menționăm că acest chestionar poate fi completat atât de către furnizori de produse, care dețin sau dezvoltă soluții suport în digitalizarea diferitor procese dintr-o organizație (CDI, producție, logistică, achiziții, etc), cât și de furnizori de servicii (acces la finanțare, mentoring, competențe digitale, evaluare, consultanță, etc).

Dacă pe parcursul chestionarului ai nevoie de asistență, colega noastră Georgiana te poate ajuta. Tot ce trebuie să faci este să îi scrii, utilizând următoarea adresă de email: georgiana.nedelea@adrnordest.ro.

Înscrierea se poate face accesând acest link: https://form.typeform.com/to/cPFLWMiz .

Te așteptăm cu entuziasm în această comunitate!

1
Fără categorie NOUTĂȚI Reporter Regio SLIDER

Spirit de antreprenor ambalat într-o afacere pentru viitor

Reporter REGIO: episodul 12

Spirit de antreprenor ambalat într-o afacere pentru viitor

Povești de succes, posibile cu sprijinul Regio Nord-Est 2014-2020                                                                                                                                                                                                                                              

A văzut Iașul ca pe o aventură exotică, din dorința de a încerca ceva nou ca tânăr absolvent de liceu din Craiova. A preferat să facă facultatea departe de casă și să își încerce norocul în antreprenoriat încă din studenție. Acum, Tiberiu Stoian conduce Exonia Holding, o firmă pe care a înființat-o în 2003, ce produce ambalaje biodegradabile din hârtie, firmă ce a beneficiat de o finanțare nerambursabilă din POR 2014-2020 de aproape un milion de euro. Consideră antreprenoriatul ca o electrocardiogramă, cu suișuri și coborâșuri, iar finanțarea obținută prin Regio i-a adus o creștere a productivității și a cifrei de afaceri la care doar spera acum câțiva ani.

Afacere născută în căminul studențesc

Un oltean în capitala Moldovei, așa cum îi place să spună, Tiberiu Stoian și-a dorit să fie un mini-explorator după terminarea liceului și a ales Iașul și din dorința de a demonstra că se poate descurca departe de casă. Pentru că nu a vrut să accepte bani din partea părinților pe perioada studenției, a hotărât să se angajeze încă din primul an de facultate. A încercat mai multe joburi, nu neapărat spectaculoase, apoi a început colaborarea cu una dintre marile companii de distribuție de produse alimentare și băuturi alcoolice din zonă, unde consideră că a avut foarte multe de învățat. În momentul în care acționarii acelei firme au decis sa iasă de pe piața românească din cauza instabilității legislative, Tiberiu a fost pus în situația de a lua prima decizie importantă din viața sa: să ocupe un post în cadrul unor companii care îi fuseseră clienți sau să înceapă o activitate pe cont propriu. „Pe atunci nu era chiar ușor să începi ceva, mai ales că se suprapunea peste situația mea financiară, care nu era una extraordinară. Cu toate acestea, mi-am propus să încerc. Eram în anul II de facultate, iar acel ceva pe care voiam să îl încerc venea din dorința mea de a avea un calculator. Din banii economisiți, am reușit să îmi cumpăr un calculator, destul de performant pentru vremea respectivă, și o imprimantă”. Pentru că și-a dorit să își recupereze măcar o parte din costurile acestei prime investiții, Tiberiu s-a orientat către serviciile de tehnoredactare și listare a lucrărilor de diplomă ale colegilor mai mari. Această afacere începea să meargă din ce în ce mai bine și a mai recrutat câțiva colegi din cămin cărora le-a externalizat câteva lucrări pe care nu dovedea să le termine. După 3 săptămâni, a încolțit pentru prima dată ideea falimentului: un cartuș nou costa cât o imprimantă. „ Am tras o primă învățătură atunci, ca antreprenor debutant, că trebuie mereu să îți analizezi cu mare atenție toate costurile”, își aduce aminte Tiberiu. Dar a descoperit, în scurt timp, la un târg de profil din București, un producător din Coreea de Sud care inventase niște kituri de reîncărcare a cartușelor de imprimantă. Asta a fost salvarea business-ului. Le-a încărcat, a investit apoi într-un banner pe care l-a agățat pe geamul camerei din cămin pentru vizibilitatea serviciilor oferite, iar la 3 ani de la momentul respectiv, Tiberiu a ajuns să dețină o rețea de 17 magazine de birotică în tot atâtea județe. Acum era distribuitor național de calculatoare, imprimante și sisteme de printare și copiere.

Sacoșe personalizate ca metodă de promovare

Pentru produsele cumpărate din magazinele sale, Tiberiu Stoian și-a dorit să ofere sacoșe personalizate. 50 de mii de sacoșe, cam atâtea folosea atunci, dacă ar fi fost personalizate, folosite în 17 județe, ar fi reprezentat un mod de publicitate cu impact și destul de ieftin. A început să caute furnizori care să îi pună reclama pe sacoșe. A găsit un furnizor local, dar calitatea nu era cea dorită. Apoi a găsit un furnizor în Italia, dar pentru că România nu era membră a Uniunii Europene, un transport putea dura și o lună. Așa că s-a îndreptat către un alt furnizor, din Turcia de data asta, țară cu care se făceau mai repede transferurile de mărfuri. Efectul sacoșelor personalizate s-a văzut repede ,astfel încât o parte din clienți și-au dorit să aibă și ei astfel de sacoșe. Și au apelat la Tiberiu. „După ce am văzut că veneau din ce în ce mai multe solicitări de acest fel, am considerat că este o oportunitate, cu atât mai mult cu cât eu personal știam cât de complicat este să găsesc un furnizor care să îmi livreze niște sacoșe calitative. Astfel că, începând cu 2003, am înființat Exonia, actuala fabrică de ambalaje Exonia, care la momentul respectiv se numea Reclama Shop. Pentru că în afară de sacoșe eu mă gândeam că poate ar fi oportun să mai fac și alt fel de personalizări. Ulterior, am decis că zona asta a packagingului, a ambalajelor personalizate, este o pălărie suficient de mare, motiv pentru care nu mai am nevoie să diversific și să vând tot felul de alte materiale promoționale”, spune antreprenorul.

De la plastic la hârtie a fost doar un proiect prin POR

În 2010, a cumpărat o companie ieșeană ce producea ambalaje, cu tot cu utilajele pe care le deținea. Nu era o firmă mare, dar avea oameni cu multă experiență, oameni care și acum, după 13 ani, lucrează în cadrul Exonia Holding. A pus pe picioare o fabrică de ambalaje de mase plastice, iar un an mai târziu a achiziționat întregul parc de echipamente al combinatului de mase plastice, Moldoplast din Iași. În aproape doi ani de la aceste achiziții, a crescut foarte mult capacitatea de producție. În paralel, Tiberiu era atent și la deciziile Uniunii Europene, la măsurile care se implementau în cadrul Statelor Membre și la domeniile considerate prioritare. „Unul dintre aceste domenii prioritare, încă din 2010 am constatat eu că ar fi cel legat de producția de ambalaje sustenabile. Încă de atunci se vorbea de energie verde și am considerat eu ca ar fi de viitor. Acesta este motivul pentru care am început să fiu foarte atent la tehnologiile necesare producției de ambalaje biodegradabile, în special din hârtie. Am citit cam tot ce se putea citi despre domeniul acesta de activitate, am vizitat foarte multe fabrici și expoziții de profil unde am avut ocazia să mă consult cu specialiști în domeniu. Îmi place ca atunci când mă apuc să fac ceva, să fiu foarte informat cu privire la ce urmează să fac, să-mi cresc șansele de a implementa cu succes un proiect”, povestește Tiberiu Stoian.

Producția de produse biodegradabile din hârtie cu utilaje performante presupunea niște investiții foarte mari. În 2016, Exonia avea o profitabilitate redusă, iar niște investiții de câteva milioane de euro erau greu de acoperit. Antreprenorul a găsit o soluție de finanțare în sistemul bancar, dar nu era suficient și a început să caute alte surse de cofinanțare. „Știam deja ce înseamnă să produci cu echipamente puțin performante, așa că am targetat producători de echipamente de top. Cu resursele pe care le aveam, plus credit bancar aș fi avut posibilitatea să cumpăr echipamente fabricate în China sau de o calitate mai proasta ori mai ieftine. Dar în 2018 s-a lansat un apel pe POR 2014-2020, pentru IMM-uri, pe 2.2, un apel care avea și o componentă pe zone de tipografie, adică fix ce faceam eu. S-a încadrat la fix, eram eligibil pentru achiziția unei linii tehnologice de tipar flexografic, performante și complexe”.

Pandemia și fondurile, rampă de lansare

A scris proiectul împreună cu un consultant, a fost aprobat și semnat în 2019, iar în 2020, exact în momentul în care utilajele au plecat din fabrica producătorului, s-a decretat starea de urgență și s-au blocat granițele. „Pe cât am fost de entuziasmați că ne vin utilajele, pe atât ne-am panicat că nu puteau intra în țară. Am apelat inclusiv la ajutorul autorităților să încerce să ne ofere o soluție. Oamenii au fost destul de înțelegători și s-a găsit o variantă să putem aduce în țară atât utilajele, cât și specialiștii străini de care aveam nevoie pentru a le pune în funcțiune. Ca o electrocardiogramă, așa a fost. Ne-am entuziasmat când le-am pus în funcțiune și iar am căzut moral pentru că o altă decizie a Guvernului a blocat activitatea centrelor comerciale și noi ne-am trezit că nu mai aveam pentru cine produce sacoșe personalizate. Părea o problemă de nedepășit pentru că nu aveam nici măcar o estimare cu privire la intervalul cât ar dura până se va rezolva situația. Între timp, angajasem și vreo 15 persoane ca să deservească linia nouă. A fost o perioadă dificilă”, își amintește Tiberiu. Dar pulsul antreprenoriatului avea să urce iar. Mobilitatea redusă impusă de autorități a dus la o creștere semnificativă a comenzilor cu livrări la domiciliu, mai ales pentru produsele alimentare. Iar produsele alimentare necesitau, evident, și niște sacoșe în care să fie livrate. Personalizate. Pandemia și implementarea proiectului prin POR 2014-2020 au fost pentru Exonia a doua rampă de lansare, în condițiile în care cererea pentru sacoșe personalizate a crescut peste noapte. În foarte scurt timp s-a atins capacitatea maximă de producție a fabricii. Deși inițial au preconizat o situație catastrofală pentru 2020, Exonia a încheiat anul cu o creștere a cifrei de afaceri de 40%, urmând ca 2021 să-l încheie pe plus cu 130%. „Noi, în tot acest timp, am acumulat foarte multă experiență în utilizarea acestei linii tehnologice performante și a contat enorm că am ales una mai scumpă și de bună calitate. În perioada aceasta, am început să dezvoltăm și niște inovații care ne-au ajutat să lucrăm cu această linie tehnologică la o viteză mai mare decât viteza prevăzută în cartea lor tehnică, am crescut productivitatea foarte mult”. Tot prin intermediul proiectului cu finanțare nerambursabilă Regio, au achiziționat și un server, au implementat o aplicație ERP în cadrul companiei, care îi ajută enorm și pe care o îmbunătățesc continuu cu alte module.

Într-o continuă creștere de la implementarea proiectului

Și 2022 s-a încheiat pe plus, cu o creștere a cifrei de afaceri de 30%, tot ca urmare a creșterii productivității datorită liniei achiziționate prin fonduri europene. Ca planuri de viitor, Tiberiu Stoian dorește să multiplice această rețetă de afacere, să crească și capacitatea de producție și de procesare, să extindă spațiile pentru producție. „Acum analizăm un mix de soluții de finanțare care se va baza pe credite bancare, așteptăm să vedem linii de finanțare cu componentă de grant care s-ar putea adresa producătorilor. De asemenea, intenționăm să accesăm inclusiv piața de capital, spre sfârșitul anului sunt premise foarte bune pentru a fi prima companie producătoare de sacoșe biodegradabile din hârtie cotată la Bursa de Valori București”.

Tiberiu Stoian deține în continuare firma înființată în cămin, acum 24 de ani. A ales să se concentreze pe producția de sacoșe biodegradabile pentru că este o zonă care îi place, îl pasionează, este un domeniu profitabil și, spune el, așa reușește să se apropie de misiunea pe care și-a propus-o încă dinainte de a implementa proiectul prin POR, aceea de a face o schimbare în ceea ce privește mentalitatea oamenilor cu privire la mediul înconjurător și ideea de a fi mai responsabili. „Peste 50% din hârtia pe care noi o folosim la producția sacoșelor este 100% reciclată. Am devenit mai responsabil pe măsură ce am devenit tată a 3 copii, și mă gândesc la viitorul lor și la modul cum va arăta mediul peste ceva timp. Prin intermediul produselor pe care le fabricăm acum, chiar ne aducem contribuția la protecția mediului și lucrăm permanent la a educa publicul cu privire la un consum sustenabil”.

Reporter REGIO este o inițiativă ADR Nord-Est, care are în prim-plan promovarea proiectelor de succes ale beneficiarilor noștri, proiecte care au reușit să iasă în evidență aducând plus valoare și impact în comunitate. Într-o perioadă în care predomină știrile negative, vă propunem spre lectură povești frumoase, dar adevărate, menite să întărească credința că „se poate”! Fii parte din poveste!

Ești beneficiar Regio? Lasă-ne să-ți spunem povestea.

Contactează-ne pentru detalii la info@adrnordest.ro

IMG_3847_3
NOUTĂȚI SLIDER

Primul Road Map de creștere a capacității administrative din România, implementat de ADR Nord-Est

ADR Nord-Est manifestă o preocupare continuă pentru creșterea și dezvoltarea capacității instituționale necesare în susținerea implementării Programului Regional Nord-Est 2021-2027, iar căutarea instrumentelor prin care acest proces poate fi sprijinit  a fost una constantă. 

În acest context, OECD – Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică, cu sprijinul Direcției Generale pentru Politică Regională și Urbană a Comisiei Europene (DG REGIO), a implementat împreună cu și pentru ADR Nord-Est proiectul “Dezvoltarea capacității administrative a Autorității de Management PR 2021-2027 Nord-Est”. Proiectul s-a derulat în perioada decembrie 2021 – februarie 2023 și a condus la validarea și asumarea primului Road Map de creștere a capacității administrative din România.

Ce este Road Map-ul mai exact?

Este un document strategic ce vizează îmbunătățirea performanțelor unei organizații, prin creșterea capacității administrative a acesteia și care are la bază realizarea unei analize diagnostic pe 5 piloni importanți, urmată de dezvoltarea unui Plan de acțiuni specific,  personalizat pentru organizația respectivă, în funcție de nevoile identificate la nivelul acesteia.

  • Pilonul 1: Oameni/Resursa Umană
  • Pilonul 2: Organizație
  • Pilonul 3: Planificare strategică, coordonare și implementare
  • Pilonul 4: Sprijin beneficiari și actori din sistem
  • Pilonul 5: Condiții cadru favorizante

Principalele etape ale procesului de realizare și implementare ROAD MAP au fost:

  • Analiza situației existente
  • Identificarea potențialelor soluții pentru provocările evidențiate în cadrul ADR Nord-Est
  • Dezvoltarea unei strategii cu acțiuni specifice de intervenție – dezvoltarea Road Map
  • Implementarea acțiunilor stabilite pentru creșterea capacității administrative
  • Monitorizare și îmbunătățire proces

Structura Road Map regional


Ultima etapă a acestui proiect a constat în derularea unui modul de instruire destinat celorlalte 7 Agenții pentru Dezvoltare Regională din România. Evenimentul a avut loc la sediul Reprezentanței Comisiei Europene în România din București, în perioada 14-15 februarie 2023, cu scopul de a împărtăși metodologia, modelele de bună practică și lecțiile învățate,  astfel încât fiecare Agenție să-și poată elabora propriul Road Map.

Avem convingerea că acest proiect ne va sprijini să  construim un sistem de management de Program adaptat nevoilor, mai eficient  și mai puțin birocratic, iar cei care vor beneficia de aceste rezultate sunt atât partenerii noștri din Regiune, cărora le suntem recunoscători pentru implicare, cât și profesioniștii din sistemul dezvoltării regionale din România.

IMG_1603
COMUNICATE DE PRESĂ NOUTĂȚI Regio Nord-Est 2021-2027 SLIDER

Prima reuniune a Comitetului de Monitorizare a Programului Regional Nord-Est 2021-2027

Prima reuniune a Comitetului de Monitorizare a Programului Regional Nord-Est 2021-2027 s-a desfășurat ieri, 2 februarie 2023,  la Piatra Neamț.

Delegația Comisiei Europene, condusă de Aida Liha Matejicek, Șefa Unității pentru România și Croația din cadrul DG Regio, a felicitat ADR Nord-Est pentru drumul parcurs până acum și și-a exprimat sprijinul pentru toate etapele următoare ale operaționalizării Programului, astfel încât obiectivul acestuia să fie atins: “ADR Nord-Est, sub coordonarea Dlui Director Vasile Asandei a fost ca un far al procesului de descentralizare în România, un activ militant pentru simplificare, dar și un avocat neobosit al nevoilor Regiunii Nord-Est. Apreciem în mod deosebit ambiția de a include în program concepte noi, precum costurile simplificate și instrumentele financiare, dar în special rolul de pionier în dezvoltarea capacității administrative, asumat prin elaborarea primei foi de parcurs (roadmap) pentru întărirea și dezvoltarea acestei capacități în rândul beneficiarilor, potențialilor beneficiari și Autorității de Management. Invit toți membrii comitetului să profite de oportunitățile oferite de acest cadru de dezbatere, să fie activi și nu conformiști, pentru a ne asigura că vocea Regiunii Nord-Est este auzită” a declarat Aida Liha Matejicek.

Întâlnirea a fost moderată de Vasile Asandei, Președinte al Comitetului de Monitorizare, iar agenda a fost susținută din punct de vedere tehnic de Doamna Monica Harja-Zlăvog, Șef al Autorității de Management pentru Programul Regional Nord-Est 2021-2027.

Cei 39 de membri ai comitetului, dar și observatorii, au fost informați cu privire la propunerile de criterii de eligibilitate și selecție formulate de Autoritatea de Management și au avut ocazia să le dezbată și să exprime obiecții, sugestii și propuneri de îmbunătățire pentru:

  • Prioritarea 1 – Investiții pentru facilitarea creșterii si dezvoltării tehnologice a întreprinderilor- Apelul dedicat microîntreprinderilor
  • Prioritatea 4 – Promovarea mobilității urbane multimodale sustenabile – Apel municipii reședință de județ
  • Prioritatea 5 – Dezvoltarea unei mobilități naționale, regionale si locale durabile, reziliente în fața schimbărilor climatice, inteligente și intermodale, inclusiv îmbunătățirea accesului la TEN-T și a mobilității transfrontaliere – (Drumuri județene)
  • Prioritatea 7- Favorizarea dezvoltării integrate sociale, economice și de mediu la nivel local si a patrimoniului cultural, turismului si securității în zonele urbane – Apel municipii reședință de județ

Toate propunerile vor fi analizate la nivelul Autorității de Management, iar seturile de criterii revizuite vor fi aduse în atenția membrilor CM spre aprobare.

Regiunea Nord-Est este o echipă, în care ADR Nord-Est este unul dintre membri. Doar împreună putem să ne asigurăm că nevoile identificate vor fi transpuse în proiecte de calitate, prioritizate la nivelul fiecărei comunități sau organizații, iar Autoritatea de Management, ca finanțator, are datoria să propună criterii relevante, care să conducă la sprijinirea celor mai oportune și de impact investiții. Ne dorim ca  în anul 2030 Regiunea Nord-Est a României să devină un spațiu competitiv, durabil, rezilient și incluziv în care îți vei dori să trăiești, să înveți, să muncești și să investești.” a declarat Vasile Asandei, Președintele Comitetului de Monitorizare a PR Nord-Est 2021-2027.

Prezentările susținute în cadrul primei reuniuni a CM PR Nord-Est pot fi consultate aici.
Deciziile adoptate în ședința CM PR Nord-Est din 2 februarie 2023 pot fi consultate aici.

***

Comitetul de Monitorizare a Programului Regional Nord-Est (CM PR Nord-Est) este structura de tip partenerial, fără personalitate juridică, cu rol decizional strategic în procesul de implementare a Programului Regional Nord-Est 2021-2027.

Selecția instituțiilor membre în CM PR Nord-Est s-a realizat în conformitate cu principiul european al parteneriatului, asigurându-se în același timp o reprezentare echilibrată a autorităților relevante de la nivel central și local precum și a reprezentanților mediului academic, de afaceri și ai societății civile.

CM PR Nord-Est aprobă metodologia și criteriile folosite pentru selectarea operațiunilor, Raportul final de performanță a Programului,  Planul de evaluare a acestuia, precum și orice propunere înaintată de Autoritatea de Management referitoare la modificarea programului, inclusiv la transferuri.

Structura și componența CM PR Nord-Est pot fi consultate aici.